Noul Cod al insolventei: Deschiderea falimentului in procedura de observatie si de reorganizare, o masura cu doua taisuri

Noul Cod al insolventei, in vigoare din 28 iunie, cuprinde masuri, care in functie de perspectiva din care sunt analizate, pot reprezenta fie un avantaj, fie un dezavantaj pentru firme, considera Vasile Godinca-Herlea, asociat coordonator al Casei de Insolventa Transilvania.

Caracterul benefic al unei masuri trebuie analizat din punctul de vedere atat al firmei in calitatea sa posibila de debitor, cat si in cea de creditor, a declarat pentru AvocatNet.ro Vasile Godinca-Herlea.

De cealalta parte, dezavantajele depind, potrivit aceleiasi surse, de punctul de vedere sau mai bine zis de rolul unei intreprinderi in cadrul procedurii. Prin urmare, in mare parte acestea sunt in oglinda cu avantajele, astfel ca ceea ce reprezinta un avantaj pentru creditor, aproape intotdeauna este un dezavantaj pentru debitorul sau.

De asemenea, noua lege va avea, in general, in opinia CITR, un efect relativ de diminuare a sanselor de redresare a activitatii debitorilor supusi procedurii insolventei. Prin instituirea pragurilor de propunere a planului de reorganizare vor fi votate si confirmate mai putine planuri, in schimb, acelea care trec de aceasta etapa vor fi mai eficiente, a adaugat sursa citata.

Deschiderea falimentului: instrument de presiune si factor perturbator

O masura inclusa in noile reglementari privind insolventa, care poate aduce atat avantaje, cat si dezavantaje, este cea referitoare la deschiderea procedurii falimentului.

Mai exact, Noul Cod al insolventei ofera un nou instrument de presiune creditorilor curenti, care in anumite conditii vor putea solicita deschiderea procedurii falimentului fata de debitorul rau-platnic, atat in cadrul perioadei de observatie, cat si in decursul reorganizarii, a declarat pentru AvocatNet.ro Vasile Godinca-Herlea.

"Aceasta masura va reprezenta in mod cert un factor perturbator pentru activitatea companiei si pentru sansele sale de reorganizare. Compania va trebui sa renunte la o parte extrem de necesara a capitalului sau de lucru, pentru a indeparta amenintarea reprezentanta de posibilitatea ca orice creditor curent nemultumit sa solicite intrarea sa in faliment", a subliniat asociatul coordonator al Casei de Insolventa Transilvania.

Cu alte cuvinte, deschiderea procedurii falimentului, atat in perioada de observatie, cat si in cea de reorganizare reprezinta un avantaj pentru creditori, insa un dezavantaj pentru debitori.

Potrivit Legii nr. 85/2014, titularul unei creante curente, certe, lichide si exigibile ce a fost recunoscuta de catre administratorul judiciar sau de catre judecatorul-sindic si al carei cuantum depaseste valoarea-prag poate solicita pe parcursul duratei perioadei de observatie deschiderea procedurii de faliment al debitorului daca aceste creante nu sunt achitate in termen de 60 de zile de la data luarii masurii de catre administratorul judiciar sau a hotararii instantei de judecata.

De asemenea, daca pe parcursul perioadei de reorganizare debitorul nu se conformeaza planului sau desfasurarea activitatii sale aduce pierderi sau se acumuleaza noi datorii catre creditorii din cadrul procedurii, atunci oricare dintre creditori sau administratorul judiciar pot solicita oricand judecatorului-sindic sa dispuna intrarea in faliment a debitorului. Cererea se judeca de urgenta si cu precadere

Inregistrarea cererii nu suspenda continuarea activitatii debitorului pana cand judecatorul-sindic nu hotaraste asupra ei, prin incheiere.

Totodata, titularul unei creante curente, certe, lichide si exigibile mai veche de 60 de zile si un cuantum peste valoarea-prag, poate solicita, oricand in timpul planului de reorganizare sau dupa indeplinirea obligatiilor de plata asumate in plan, trecerea la faliment, se mentioneaza in noile dispozitii. Cererea sa va fi respinsa de catre judecatorul-sindic in situatia in care creanta nu este datorata, este achitata sau debitoarea incheie o conventie de plata cu acest creditor.

Procedura falimentului ar putea avea prezenta totusi si un avantaj pentru firme.

Conform lui Vasile Godinca-Herlea, procedura falimentului poate fi inchisa fara radierea societatii, in cazul in care toti creditorii inscrisi in tabelul definitiv al creantelor primesc sumele ce li se datoreaza in perioada de observatie sau renunta la judecata in perioada de observatie.

"Daca toti creditorii inscrisi in tabelul definitiv al creantelor primesc sumele ce li se datoreaza in perioada de observatie sau renunta la judecata in perioada de observatie, judecatorul-sindic va dispune inchiderea procedurii, fara a dispune radierea debitorului din registrul in care este inregistrat", se precizeaza in Noul Cod al insolventei.

Cand isi poate continua debitorul activitatea, fara intruziunea unor terti?

In calitate de debitor, instanta de apel are posibilitatea sa suspende insasi sentinta de deschidere a procedurii insolventei impotriva companiei, pana la judecarea apelului formulat impotriva acestei hotarari, a declarat Vasile Godinca-Herlea. In acest caz, debitorul isi va putea continua activitatea normal, fara sa poarte "stigmatul" deschiderii procedurii si fara sa suporte intruziunea unor terti, a continuat acesta.

De asemenea, introducerea testului creditorului privat creeaza o situatie mai relaxata in ceea ce priveste acceptul creditorului bugetar pentru planul de reorganizare, sustine specialistul.

Prin noua prevedere se asigura mai multe sanse de reusita reorganizarii companiei si se evita atitudinea prea precauta manifestata anterior de creditorul fiscal, a continuat asociatul coodonator al Casei de Insolventa Transilvania.

Noul Cod al insolventei stabileste ca testul creditorului privat reprezinta analiza comparativa a gradului de indestulare a creantei bugetare prin raportare la un creditor privat diligent, in cadrul unei proceduri de prevenire a insolventei sau reorganizare, comparativ cu o procedura de faliment.

Analiza are la baza un raport de evaluare intocmit de catre un evaluator autorizat membru ANEVAR, desemnat de creditorul bugetar si se raporteaza inclusiv la durata unei proceduri de faliment comparativ cu programul de plati propus.

Nu constituie ajutor de stat situatia in care testul creditorului privat atesta faptul ca distributiile pe care le-ar primi creditorul bugetar in cazul unei proceduri de prevenire a insolventei sau reorganizare sunt superioare celor pe care le-ar primi intr-o procedura de faliment.

Un alt beneficiu al noilor reglementari privind insolventa, este, in opinia lui Vasile Godinca-Herlea, relativa clarificare a mecanismului super-prioritatii aferente finantarilor acordate debitoarei in perioada de observatie.

"Mai mult, un creditor nu mai este nevoit sa cheltuie resurse de timp si de bani pentru a depune si declaratii de creanta, in cazul in care a formulat cerere introductiva, aceasta fiind considerata de drept o cerere de inregistrare la masa credala. Seria consistenta de exceptii de la principiul suspendarii de drept a actiunilor judiciare, extrajudiciare sau a executarilor silite individuale, va permite creditorilor o realizarea mai rapida a creantelor lor", a precizat reprezentantul CITR.

Potrivit sursei citate, pe langa prevederile mentionate anterior, la fel de importante sunt si urmatoarele masuri:

• repunerea de drept in termenul de declarare a creantelor pentru creditorii care nu au fost notificati in ce priveste deschiderea procedurii conform prevederilor Codului de procedura civila de catre administratorul/lichidatorul judiciar;
• clarificarea tratamentului contractelor in derulare, pentru creditorii furnizori de bunuri, utilitati sau servicii. Noul mecanism va asigura o pozitie mai protejata acestor creditori furnizori, fata de vechea reglementare;
• creditorii curenti vor beneficia de includerea obligatorie a creantelor lor in programul de plata a creantelor.

Unele exceptii ale regulilor vor duce la diminuarea resurselor financiare ale creditorilor

Seria consistenta de exceptii de la principiul suspendarii de drept a actiunilor judiciare, extrajudiciare sau a executarilor silite individuale le va permite creditorilor o relativa relaxare a constrangerilor impuse de caracterul colectiv si concursual al procedurii insolventei, ceea ce va duce la diminuarea, fatala uneori, a resurselor banesti necesare unei eventuale redresari a debitorului, a precizat Vasile Godinca-Herlea.

In plus, prin crearea unei pozitii privilegiate, pentru creditorul "statal", toti actorii privati, fie ei debitori, fie creditori, vor fi dezavantajati, a continuat acesta.

In primul rand, creditorul fiscal va beneficia de o pozitie privilegiata in cadrul operatiunilor de inregistrare a creantelor, doar acestuia acordandu-i-se posibilitatea completarii declaratiei de creanta initiala, in urma realizarii unei inspectii fiscale, a explicat sursa citata.

Potrivit specialistului CITR, legea noua prevede ca sunt creante anterioare si creantele bugetare constatate printr-un raport de inspectie fiscala intocmit ulterior deschiderii procedurii, dar care are ca obiect activitatea anterioara a debitorului.

In termen de 60 de zile de la data publicarii in BPI a notificarii privind deschiderea procedurii, organele de inspectie fiscala vor efectua inspectia fiscala si vor intocmi raportul de inspectie fiscala, potrivit Codului de procedura fiscala. Creditorii bugetari vor inregistra cererea de admitere a creantei, urmand ca, in termen de 60 de zile de la data publicarii in BPI a notificarii privind deschiderea procedurii, sa inregistreze un supliment al cererii de admitere a creantei initiale, daca este cazul.

In al doilea rand, creditorul fiscal va beneficia de o pozitie privilegiata si prin instituirea notificarii prealabile de catre debitorul care intentioneaza sa ceara deschiderea procedurii insolventei, a subliniat Vasile Godinca-Herlea. Astfel, in cele mai multe cazuri, creditorul fiscal va fi singurul dintre creditorii debitorului care va fi prevenit de aceasta masura extrema a introducerii cererii de deschidere a procedurii, creandu-se un avantaj fata de restul masei credale.

Revenirea la tabelul creditorilor in caz de esuare a planului

Revenirea la tabelul creditorilor in caz de esuare a planului este masura care, in opinia specialistului CITR, va fi fara efecte practice pozitive pentru niciunul dintre participantii la procedura, doar va avea influente negative fata de problemele fiscale.

"Aceasta schimbare nu avantajeaza neaparat in vreun fel creditorii, intrucat in toate cazurile reducerile de creanta se fac prin raportare la situatia de faliment. Astfel, o creanta va fi redusa la zero prin plan doar in ipoteza in care si in caz de faliment aceasta ar fi avut un grad de recuperare zero. In acest caz, renasterea creantei creditorului in caz de faliment (cand prin ipoteza sperantele lui de recuperare sunt de asemenea, zero), nu va avea ca efect o reala participare corespunzatoare a creditorilor cu aceste creante la distribuiri de sume, ci va duce doar la aparitia unor obligatii de rectificare a evidentelor contabile si care pot influenta obligatiile sale fiscale", a explicat sursa citata.

Ce lipseste din Noul Cod al insolventei?

Conform lui Vasile Godinca-Herlea, ar fi fost de dorit ca Legea nr. 85/2014 sa cuprinda si Legea Insolventei Unitatii Administrativ Teritoriale, dar si Legea de organizare a profesiei de practician in insolventa.

"Apreciem ca se impunea reglementarea deductibilitatii TVA la data confirmarii planului si a radierii creantei in baza sentintei de confirmare a planului de reorganizare. In contextul actual o asemenea deductibilitate o avem doar la radierea prin faliment", a adaugat specialistul.

De asemenea, potrivit asociatului coordonator al CITR, reglementarea unor mecanisme juridice speciale care sa conduca la accelerarea recuperarii creantelor societatilor aflate in insolventa sau judecarea cererii de angrenare a raspunderii organului de conducere, ar contribui la asigurarea unei proceduri eficiente de insolventa, derulata intr-un timp util si rezonabil.