Din 2017, băncile și notarii vor furniza Fiscului noi date financiare ale clienților lor

Prin Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, recent lansat în dezbatere publică, MFP își propune să modifice, printre altele, prevederile art. 61, adică cel referitor la obligaţia instituţiilor de credit de a furniza informaţii la Fisc. Pentru a se aplica, documentul trebuie să treacă atât de Guvern, cât şi de Parlament.

Dacă, în prezent, instituțiile de credit sunt obligate ca, la solicitarea organului fiscal central, să comunice, pentru fiecare titular care face obiectul solicitării, toate rulajele și/sau soldurile conturilor deschise, precum și documentele privind operațiunile derulate prin respectivele conturi, începând din 2017, când noile prevederi incluse în proiectul de lege ar urma să intre în vigoare, băncile vor avea o nouă obligație: aceea de a oferi Fiscului informații cu privire la beneficiarii reali ai operațiunilor bancare.

Totodată, ca și până acum, băncile vor fi obligate să prezinte, zilnic, Fiscului informații despre lista titularilor persoane fizice, juridice sau orice alte entităţi fără personalitate juridică care își deschid ori închid conturi, precum şi datele de identificare ale persoanelor care au drept de semnătură pentru respectivele conturi, dar și lista persoanelor care închiriază casete de valori, precum şi încetarea contractului de închiriere.

O noutate în acest domeniu o reprezintă însă faptul că băncile și nu numai ele, precum vom explica în cele ce urmează, vor trebui să comunice, în fiecare zi, date despre toate operațiunile în lei sau în valută a căror limită minimă va fi reprezintată de echivalentul în lei a 15.000 euro, precum și transferurile externe în și din conturi care vor respecta aceeași limită minimă de 15.000 de euro.

În prezent, notarii și executorii nu sunt obligaţi să transmită date Fiscului

Potrivit proiectului de lege redactat de MFP, Fiscul va putea accesa informații de ordin financiar și cu ajutorul altor categorii de persoane, care în prezent nu au nicio obligație în acest sens. Concret, după modificarea Codului de procedură fiscală și intrarea sa în vigoare, notarii și executorii judecătorești vor trebui să ofere Agenției Naționale de Administrare Fiscală datele cerute.

În prezent, potrivit Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, notarii și executorii judecătorești nu au obligaţia de a raporta către Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor informaţiile pe care le primesc sau pe care le obţin de la unul dintre clienţii lor în cursul determinării situaţiei juridice a acestuia ori al apărării sau reprezentării acestuia în cadrul unor proceduri judiciare ori în legătură cu acestea, inclusiv al acordării de consultanţă cu privire la declanşarea unor proceduri judiciare, potrivit legii, indiferent dacă aceste informaţii au fost primite sau obţinute înainte, în timpul ori după încheierea procedurilor.

În nota de fundamentare a proiectului de lege se arată că atât notarii, cât și executorii judecătorești „dețin informații și documente relevante din punct de vedere fiscal, cum ar fi cele privind patrimoniul persoanelor fizice, în speță cele referitoare la contracte de vânzare-cumpărare de imobile (din care rezultă alocări de fonduri ale persoanelor fizice care pot constitui elemente importante pentru stabilirea bazei impozabile pentru impozitul pe venit), documente aferente procedurii succesorale notariale (pe baza cărora se pot determina, ca surse de fonduri, venituri neimpozabile ale persoanelor fizice – acestea nu se declară organului fiscal), punerea în executare a dispoziţiilor cu caracter civil din titlurile executorii, recuperarea pe cale amiabilă a creanțelor și alte documente cu relevanță fiscală”.

Potrivit proiectului, pe lista care cuprinde persoanele care vor fi obligate să transmită informații despre orice operațiune bancară de peste 15.000 de euro, indiferent dacă tranzacția se realizează prin una sau mai multe operațiuni ce par a avea o legătură între ele, se află:

a) instituţiile de credit şi sucursalele din România ale instituţiilor de credit străine;
b) instituţiile financiare, precum şi sucursalele din România ale instituţiilor financiare străine;
c) administratorii de fonduri de pensii private, în nume propriu şi pentru fondurile de pensii private pe care le administrează, agenţii de marketing autorizaţi/avizaţi în sistemul pensiilor private;
d) cazinourile;
e) notarii publici, avocaţii şi alte persoane care exercită profesii juridice liberale, în cazul în care acordă asistenţă în întocmirea sau perfectarea de operaţiuni pentru clienţii lor privind cumpărarea ori vânzarea de bunuri imobile, acţiuni sau părţi sociale ori elemente ale fondului de comerţ, administrarea instrumentelor financiare sau a altor bunuri ale clienţilor, constituirea sau administrarea de conturi bancare, de economii ori de instrumente financiare, organizarea procesului de subscriere a aporturilor necesare constituirii, funcţionării sau administrării unei societăţi comerciale, constituirea, administrarea ori conducerea societăţilor comerciale, organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare sau a altor structuri similare ori desfăşurarea, potrivit legii, a altor activităţi fiduciare, precum şi în cazul în care îşi reprezintă clienţii în orice operaţiune cu caracter financiar ori vizând bunuri imobile;
f) furnizorii de servicii pentru societăţi şi alte entităţi sau construcţii juridice, alţii decât cei prevăzuţi la lit. e), aşa cum sunt definiţi potrivit legii;
g) persoanele cu atribuţii în procesul de privatizare;
h) agenţii imobiliari;
i) asociaţiile şi fundaţiile;
j) orice persoană sau entitate care realizează tranferuri electronice de numerar.

Potrivit proiectului de lege, conținutul informațiilor, standardul de transmitere, tipurile de informaţii în legătură cu operaţiunile şi soldurile aferente conturilor bancare, precum şi procedura de transmitere a informațiilor vor fi aprobate printr-un ordin al preşedintelui ANAF.

Ministerul de Finanțe a inclus în proiectul de lege mențiunea că aceste noi prevederi vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2017.

Atenție! Proiectul de lege NU se aplică momentan. Pentru a intra în vigoare, acesta trebuie să fie adoptat de Guvern și Parlament, promulgat de președinte și publicat în Monitorul Oficial.