Diurna și salariul consilierului juridic nu pot fi cerute drept cheltuieli de judecată

În fața instanțelor de judecată, persoanele juridice pot fi reprezentate fie prin avocat, fie prin consilierul juridic pe care îl au acestea ca salariat, potrivit Codului de procedură civilă. Din perspectiva recuperării cheltuielilor de judecată însă, diferența între a fi reprezentat de consilierul angajat și un avocat din exterior este foarte mare.

Dacă în cazul avocatului, la cheltuielile de judecată ce pot fi cerute intră onorariul și alte sume de bani, în cazul consilierilor angajați ai persoanei juridice nu putem să recuperăm (de la partea care a pierdut) banii aferenți salariului și diurnei consilierului.

Anul trecut, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a pronunțat o decizie prin care subliniat faptul că diurna și salariul consilierului juridic al persoanei juridice nu pot să figureze pe lista cu cheltuieli de judecată pretinse de la cealaltă parte. Chiar dacă în Decizia nr. 46/2016, ICCJ se raporta atunci la vechea procedură civilă, lucrurile sunt valabile în același fel și pe actualul Cod, nefiind schimbări în această privință.

"(...) consilierul juridic este un salariat care îşi desfăşoară activitatea conform contractului de muncă şi fişei postului, ţinut fiind de obligaţia asumată de a-şi îndeplini atribuţiile ce îi revin, în aceste atribuţii fiind inclusă şi obligaţia de reprezentare juridică a societăţii în litigiile cu terţii. Îndeplinirea acestei obligaţii în afara locului său de muncă reprezintă un aspect ce ţine de executarea contractului său de muncă, independent de orice împrejurare extrinsecă acestuia, cum este existenţa, la un moment dat, a unui litigiu în care angajatorul este antrenat şi indiferent de modul de soluţionare a acestui litigiu", spunea ICCJ atunci.

Consilierul juridic are dreptul la un salariu, așa cum l-a negociat cu persoana juridică ce l-a angajat - și care, de altfel, l-a angajat și pentru a-l reprezenta în instanță. Firește, el poate negocia și primi și sume suplimentare de bani, cum ar fi banii pentru deplasarea în alte orașe (clauză de mobilitate în contract), sau bani pentru a ține secrete anumite informații (clauza de confidențialitate).

Iar potrivit Codului muncii, salariatul delegat are dreptul la diurnă și la plata cheltuielilor de transport și cazare, însă astea sunt chestiuni care țin exclusiv de raportul de muncă dintre consilier și angajatorul său. De altfel, ele nu pot fi considerate drept cheltuieli făcute exclusiv pentru respectivul proces.

(...) sumele de bani reprezentând indemnizația de delegare a consilierului juridic și contravaloarea salariului încasat de acesta în zilele în care s-a deplasat la instanță pentru termenele de judecată ale dosarului nu constituie cheltuieli efectuate exclusiv în considerarea procesului judiciar, ci drepturi salariale pe care angajatorul le achită propriului salariat în exercitarea sarcinilor sale de serviciu (...) indemnizația de delegare nu se încadrează în noțiunea de cheltuieli de judecată, consilierul juridic fiind un salariat care își desfășoară activitatea conform contractului de muncă și fișei postului, a stabilit recent Tribunalul Argeș într-o cauză pe care a soluționat-o, referindu-se la aceeași problemă.

În aceeași speță, judecătorii de la tribunal au fost de acord cu includerea cheltuielilor de transport și cazare, la care consilierul avea dreptul în virtutea unui act normativ special (acesta lucra în cadrul unei autorități publice). Însă judecătorii au subliniat faptul că tot ceea ce se cere drept cheltuială de judecată trebuie dovedit (cu bonuri, facturi etc.), iar tot ceea ce este considerat nenecesar poate fi eliminat de pe lista cu pretenții. De pildă, se ceruse recuperarea unei cheltuieli efectuate pentru două persoane, când de fapt venise doar una.