UPDATE: Acum, firmele insolvente pot scăpa de datoriile fiscale prin transformarea lor în acțiuni de stat

Până acum, peste 6.000 de firme aflate în perioada de observație, în procedură de insolvență, nu au putut beneficia de conversia creanțelor bugetare în acțiuni și nici de reducerea cu până la 50% a creanțelor bugetare negarantate, pentru că Legea insolvenței nu permitea aceste lucruri. Totuși, situația s-a schimbat acum, grație Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2018 pentru modificarea Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, care a fost publicată marți în Monitorul Oficial. Măsurile prezente în OUG nr. 88/2018 se aplică de la data publicării actului normativ.

Desigur, înainte de a începe discuția, e nevoie să amintim că același act normativ mai prevede imposibilitatea de a intra într-o procedură de insolvență, la cererea debitorului, atunci când, din totalul creanțelor, cel puțin 50% sunt bugetare (chestiune pe care specialiștii în insolvență o găsesc cel puțin criticabilă).

Ce prevede OUG-ul, ca prim beneficiu, pentru insolvenții cu datorii la stat? Conversia creanțelor bugetare în acțiuni. Pentru asta, e nevoie de îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții:

• să rezulte, din planul de reorganizare, pe baza unei analize economico-financiare, că societatea debitoare își poate continua activitatea, iar măsura conversiei ar fi una viabilă pentru firmă;
• din același plan să rezulte că acest mod de stingere a creanței bugetare duce la maximizarea recuperării creanței statului, față de situația intrării datornicului în faliment; inițiatorii proiectului arată că, la 31 iulie 2018, peste 59% din arieratele înregistrate de către contribuabilii aflați sub incidența Legii insolvenței sunt aferente celor aflați în faliment; iar valoarea obligațiilor fiscale constituite după data intrării în procedură crește cu 150% față de valoarea arieratelor la data intrării în insolvență;
• conversia să fie integrală și efectuată la valoarea creanței bugetare deținute, ea neputând fi cumulată cu măsura reducerii creanței (pe care o detaliem mai jos).

Al doilea beneficiu pentru datornicii statului cuprins în OUG-ul publicat marți e reducerea creanțelor bugetare negarantate. Potrivit actului, trebuie îndeplinite trei condiții pentru ca reducerea să poată opera:

• măsura să fie modalitatea optimă de recuperare a creanței, față de situația intrării în faliment;
• debitoarea să aibă un fond de comerț care să îi permită continuarea activității;
• în fine, măsura reducerii creanței bugetare negarantate să conducă la viabilizarea firmei respective.

Pe lângă aceste trei condiții, dacă se vrea obținerea unei reduceri de până la jumătate din obligațiile fiscale, trebuie identificată și cel puțin una dintre condițiile de mai jos:

• un nivel de cel puțin 50% al obligațiilor fiscale curente datorate pe perioada executării planului de reorganizare față de nivelul mediu anual al acestora înaintea intrării în insolvență;
• firma desfășoară o activitate de interes public;
• firma desfășoară o activitate strategică într-o anumită ramură economică.

În ambele situații de mai sus trebuie realizat testul creditorului privat însă. Și, așa cum punctam mai sus, o firmă nu poate beneficia și de o reducere de datorie către stat, și de conversia datoriei bugetare în acțiuni.

"În fapt contrar, dacă aceste două măsuri nu s-ar aplica și pentru aceste societăți, acest lucru ar genera un impact negativ prin probabilitatea intrării majorității acestora în faliment (având în vedere procentul total al planurilor de reorganizare aprobate din totalul societăților intrate în insolvență), cu impact negativ iremediabil la nivelul economiei naționale", motivează inițiatorii ordonanței.