Ce măsuri pot să ceară firmele, în instanță, dacă le-au fost încălcate secretele comerciale

Ordonanța de urgență nr. 25/2019 privind protecția know-how-ului și a informațiilor de afaceri nedivulgate care constituie secrete comerciale împotriva dobândirii, utilizării și divulgării ilegale a intrat în vigoare pe 19 aprilie 2019. Aceasta stabilește o serie de măsuri pe care deținătorii de secrete comerciale le au la dispoziție împotriva presupuselor încălcări ale acelor secrete. Mai exact, sunt considerate încălcări dobândirea, utilizarea și divulgarea secretelor comerciale, fără permisiunea titularilor (puteți citi mai multe despre aceste aspecte și despre excepțiile de la regula menționată aici). 

Una din măsurile menționate mai sus este posibilitatea pentru deținătorii de secrete comerciale să introducă acțiune împotriva persoanelor care le încalcă secretele comerciale. 

Ce poate cere titularul secretului comercial instanței

În primul rând, firmele care consideră că secretele lor comerciale nu sunt respectate pot să ceară instanței să constate încălcarea acelor secrete (prin dobândirea/obținerea, utilizarea sau divulgarea ilegală, de către altă persoană, a acelor informații protejate). 

Odată dovedită această încălcare, instanța poate să dispună, conform OUG nr. 25/2019:

• încetarea sau, după caz, interzicerea utilizării sau divulgării secretului comercial;
• interdicția de a fabrica, a oferi, a introduce pe piață sau a utiliza mărfuri care au la bază o utilizare ilegală a secretului comercial, precum și de a importa, exporta sau depozita astfel de mărfuri;
• adoptarea măsurii corective a eliminării caracteristicilor ilicite ale mărfurilor care contravin normelor (pe cheltuiala persoanei care a încălcat secretul comercial, cu excepția cazului când există motive temeinice să nu facă acest lucru - aspect stabilit de la caz la caz);
• despăgubiri pentru încălcarea secretului comercial (stabilite în funcție de încălcare și de situația specifică ale persoanei care a încălcat secretele menționate anterior);
• obligarea pârâtului la publicarea hotărârii judecătorești, dacă, prin aceasta, s-a constatat încălcarea secretului comercial.

În privința măsurilor menționate mai sus (cu excepția despăgubirilor și a obligației de publicare a hotărârii judecătorești, unde unele elemente sunt diferite), se va ține cont de următoarele aspecte: 

• valoarea sau alte trăsături specifice ale secretului comercial;
• măsurile luate în vederea protejării secretului comercial;
• comportamentul autorului încălcării în dobândirea, utilizarea sau divulgarea secretului comercial;
• impactul utilizării sau divulgării ilegale a secretului comercial;
• interesele legitime ale părților și impactul pe care aprobarea sau respingerea măsurilor l-ar putea avea
  asupra părților;
• interesele legitime ale terților;
• interesul public;
• protejarea drepturilor fundamentale.

Măsurile de mai sus (cu excepția despăgubirilor) nu vor fi dispuse permanent, neapărat. Pot exista cazuri când elementele care le-au justificat să fi dispărut. Astfel, pârâtul poate cere încetarea acelor măsuri.

De asemenea, pot exista cazuri când, în locul acelor măsuri, să fie dispuse doar despăgubiri (și, teoretic, publicarea hotărârii), dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

• în momentul utilizării sau divulgării, persoana respectivă nu știa și nu ar fi avut motive, în circumstanțele date, să știe că secretul comercial a fost obținut de la o altă persoană care a utilizat sau a divulgat secretul comercial în mod ilegal;
• executarea măsurilor în cauză ar produce prejudicii disproporționate persoanei în cauză;
• măsura acordării de despăgubiri pecuniare părții prejudiciate este apreciată de instanță ca fiind mai potrivită în raport cu circumstanțele concrete ale cauzei, fiind suficientă să acopere, în mod echitabil, prejudiciul suferit de aceasta.

Astfel, măsurile pe care le va lua instanța (fie că va fi vorba doar de despăgubiri, de exemplu, sau vor fi acordate atât despăgubiri, cât și măsuri suplimentare de protecție) vor depinde foarte mult de contextul situației.

Atenție! Pe lângă măsurile cerute printr-o hotărâre a instanței, firmele care beneficiază de măsuri de protecție a secretului comercial pot să ceară și acordarea de măsuri provizorii. Cele din urmă au avantajul că pot fi acordate până la momentul pronunțării unei hotărâri, de către instanță. Astfel, cei care beneficiază de protecția secretului comercial pot să le ceară (și să le obțină) înainte de a avea o hotărâre definitivă favorabilă. Puteți citi mai multe despre măsuri provizorii și despre condițiile de acordare a lor aici. 

Ce se întâmplă dacă persoana obligată la respectarea măsurilor de protecție nu le respectă

În ipoteza în care există o hotărâre definitivă în favoarea firmei care beneficiază de protecția secretului comercial, care nu este respectată de persoana obligată la aceasta, există o serie de sancțiuni.

Mai exact, nerespectarea măsurilor de protecție prevăzute în hotărârea judecătorească poate duce la sancționarea penală a persoanei care, deși trebuia să le respecte, nu le-a respectat. E vorba de pedeapsa amenzii sau închisoare de la trei luni la doi ani. 

Instanța competentă să soluționeze cererea și alte aspecte procedurale

În privința instanței competente să soluționeze cererea unei firme de constatare a încălcării secretului comercial și de acordare a unor măsuri de protecție (precum și de despăgubiri), instanța competentă, conform Codului de procedură civilă, este tribunalul de la sediul/domiciliul pârâtului sau de la locul unde a fost comisă fapta ilicită (încălcarea secretului comercial) sau de la locul unde a fost produs prejudiciul. 

De asemenea, firmele trebuie să știe că există un termen de prescripție în care acestea pot introduce acțiunea. El este de șase ani și curge de la momentul în care firma care acționează a cunoscut sau trebuia să cunoască fapta ilicită privitoare la secretul comercial.