Poprirea asigurătorie: Cum poate o persoană necunoscută să blocheze sume de bani

Mecanismul de poprire asigurătorie implică o relație tripartită. Pe de o parte, există relația dintre debitor și creditor, primul datorându-i o sumă de bani celui din urmă. În mod normal, dincolo de obținerea unei hotărâri judecătorești favorabile și pe care să o pună în executare, creditorul ar putea cere indisponibilizarea bunurilor debitorului, pentru a exista o alternativă concretă în caz că datoria nu este plătită (sau nu poate fi plătită). E vorba de mecanismul sechestrului asigurător.

În același timp, însă, creditorul nu este limitat la bunurile debitorului. Uneori, este posibil ca acesta să nu dețină bunuri, astfel încât un sechestru asigurător să nu poată fi înființat. De aceea, în astfel de cazuri, Codul de procedură civilă permite introducerea unei terțe persoane, în toată această relație. Mai exact, e vorba de indisponibilizarea sumelor de bani, titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile incorporale ale acestei terțe persoane. Acest mecanism se numește poprire asigurătorie și este foarte asemănător cu cel al sechestrului asigurător, singura diferență fiind că bunurile poprite sunt ale teței persoane și nu ale debitorului - cum se întâmplă în cazul seschestului asigurător.

Totuși, pentru a se putea obține indisponibilizarea sumelor de bani, de exemplu, ale unei astfel de persoane, aceasta trebuie să îi datoreze debitorului acea sumă de bani. De asemenea, există și câteva situații în care, deși suma de bani nu este datorată la momentul cererii de poprire, ea tot ar putea fi indisponibilizată:

• dacă terța persoană a micșorat prin fapta sa asigurările date debitorului (el fiind creditor în raporturile cu persoana în cauză);
• terța persoană nu a dat asigurările promise ori există pericolul ca ea să se sustragă de la urmărire sau să își ascundă ori să își risipească
  averea.

Atenție! În toate cazurile trebuie ca debitorul să fi intentat acțiune împotriva terței persoane, însă în ultimele două cazuri va fi nevoie ca creditorul inițial să depună și o cauțiune, pentru a putea obține poprirea.

În rest, procedura de înființare a popririi asigurătorie este la fel ca cea de înființare a sechestrului asigurător, care poate fi consultată aici. 

O situație specială este cererea de poprire bancară, unde, conform Codului de procedură civilă, creditorul nu trebuie să individualizeze terții popriți cu privire la care solicită să se înființeze poprirea.

Este important de menționat, în același timp, că nicăieri Codul de procedură civilă nu menționează faptul că poprirea asigurătorie ar putea fi folosită doar dacă nu poate fi folosit sechestrul asigurător (ceea ce ar sugera că, astfel, creditorul ar putea alege între sechestrul asigurător și poprire sau chiar ar putea suplini ceea ce nu poate fi acoperit prin sechestru cu poprire).

Acțiuni civile și administrative este o campanie de informare avocatnet.ro, care abordează cele mai importante aspecte procedurale ale principalelor acțiuni civile și administrative. Toate articolele din serie, publicate până acum, sunt disponibile aici.