Formarea profesională – ce presupune și care sunt drepturile și obligațiile angajatului și angajatorului

Ce presupune formarea profesională

Formarea profesională are drept scop principal creșterea nivelului de competență profesională a angajaților, dar Codul Muncii consacră și alte obiective, printre care: obținerea unei calificări profesionale, prevenirea riscului șomajului, dobândirea unor cunoștințe avansate, a unor metode și procedee moderne, necesare pentru realizarea activității profesionale etc.

Formele de realizare a formării profesionale a salariaților sunt următoarele:
a) participarea la cursuri organizate de angajator sau de furnizorii de servicii de formare profesională din țară ori din străinătate
b) stagii de adaptare profesională la cerințele postului și ale locului de muncă
c) stagii de practică și specializare în țară și în străinătate
d) ucenicie organizată la locul de muncă
e) formare individualizată
f) alte forme de pregătire convenite între angajator și salariat.

Programele de formare profesională sunt autorizate și certificate de Consiliul Național de Formare Profesională a Adulțillor (CNFPA) și dezvoltate în colaborare cu Ministerul Muncii si Justiției Sociale și Ministerul Educației, Tineretului și Sportului. Aceste programe se desfășoară la sediul furnizorilor autorizați, la sediile angajatorului sau cele ale agențiilor județene pentru ocuparea forței de muncă. Sediile trebuie să fie dotate cu săli de curs unde există materiale de studiu, rechizite, echipamente audio-video, materiale destinate exercițiilor practice. Cursurile sunt ținute de formatori autorizați ANC (Autoritatea Națională pentru Calificări), lista acestora fiind disponibilă în Registrul Național al Furnizorilor de Formare Profesională.

Colorful.hr oferă sesiuni de training în domeniul salarizării și resurselor umane, având posibilitatea să înveți de la specialiști cu ani întregi de expertiză. Cursurile noastre de Inspector Salarii și Inspector Resurse Umane se bazează pe metode experiențiale și exercții practice, iar examenul final este susținut de reprezentanți ai Autorității Naționale pentru Calificări, în conformitate cu prevederile legale în domeniu. Diploma obținută astfel este recunoscută de Ministerul Muncii și Justiției Sociale, Ministerul Educației, Tineretului și Sportului și de Autoritatea Națională pentru Calificări.

Drepturi și obligații ale părților

În primul rând, angajatorul are obligația de a asigura participarea la programe de formare profesională pentru toți salariații, cel puțin o dată la 2 ani, dacă are cel puțin 21 de salariați, sau cel puțin o dată la 3 ani, dacă are sub 21 de salariați. Cheltuielile ocazionate cu participarea la programele de formare profesională în aceste situații sunt suportate de angajator. Pe perioada participării la cursurile și stagiile de formare profesională, angajatul beneficiază de toate drepturile salariale deținute, iar această perioadă este considerată stagiu de cotizare în sistemul asigurărilor sociale de stat.

Totodată, angajatorul persoană juridică care are mai mult de 20 de salariați trebuie să elaboreze anual, cu consultarea sindicatului sau a reprezentanților salariaților, planuri de formare profesională. Așadar, deși elaborarea acestor planuri este atributul angajatorului, acesta trebuie să consulte sindicatul sau reprezentanții salariaților, însă consultarea este un aviz consultativ, iar lipsa acesteia nu este caz de nulitate a planului.

În al doilea rând, în ceea ce privește salariatul, dacă a participat la un curs sau stagiu de formare profesională plătit de angajator, acesta nu poate avea inițiativa încetării contractului individual de muncă pe o perioadă stabilită prin act adițional. Nerespectarea acestei dispoziții legale determină obligarea salariatului la rambursarea cheltuielilor ocazionate de pregătirea sa profesională, proporțional cu perioada nelucrată. Aceeași obligație o vor avea și salariații care au fost concediați în perioada stabilită prin actul adițional, pentru motive disciplinare, precum și cei care au fost arestați preventiv mai mult de 60 de zile, cei care au fost condamnați prin hotărâre judecătorească definitivă pentru o infracțiune în legătură cu munca lor sau dacă instanța penală a pronunțat interdicția de exercitare a profesiei, temporar sau definitiv.

După cum rezultă din prevederile legale menționate, ambele părți ale unui contract individual de muncă beneficiază de anumite drepturi, dar suportă și obligații atât în timpul desfășurării programelor de formare profesională, cât și la finalul acesteia, pe o perioadă stabilită prin act adițional la contract.

Concediile pentru formare profesională

Potrivit Codului Muncii, salariații pot beneficia, la cerere, de concedii pentru formare profesională, concedii ce se pot acorda cu sau fără plată.

Pe de o parte, concediul fără plată se acordă din inițiativa salariatului, pe perioada formării profesionale. Pentru a beneficia de acest tip de concediu, angajatul trebuie să întocmească o cerere și să o înainteze angajatorului cu cel puțin o lună înainte de efectuarea acestuia. Cererea trebuie să cuprindă data de începere a stagiului, domeniul, durata acestuia, precum și denumirea instituției de formare profesională. Angajatorul poate respinge cererea doar într-o situație și anume dacă absența salariatului ar prejudicia grav desfășurarea activității.

Pe de altă parte, dacă angajatorul nu își respectă obligația de a asigura pe cheltuiala sa participarea unui salariat la formare profesională, acesta din urmă are dreptul la un concediu plătit de angajator care să deservească acestui scop. Durata concediului este de până la 10 zile lucrătoarer sau de până la 80 de ore și este stabilită de comun acord de părți. Indemnizația se determină potrivit regulilor prevăzute pentru concediul de odihnă. Cererea de concediu se întocmește de salariat în aceleași condiții ca și cea reglementată pentru concediul fără plată pentru formare profesională. 

Contracte speciale de formare profesională

Codul Muncii prevede două tipuri de contracte de formare profesională și anume contractul de calificare profesională și contractul de adaptare profesională.

Contractul de calificare profesională este cel în baza căruia salariatul se obligă să urmeze cursurile de formare profesională organizate de angajator pentru dobândirea unei calificări profesionale. Pentru a putea încheia un astfel de contract, salariatul trebuie să aibă vârsta minimă de 16 ani împliniți și să nu fi dobândit o calificare sau calificarea dobândită nu le permite menținerea locului de muncă la acel angajator. Durata contractului este între 6 luni și 2 ani.
De asemenea, pot încheia astfel de contracte doar angajatorii autorizați în acest sens de Ministerul Muncii și Justiției Sociale și de Ministerul Educației, Tineretului și Sportului.

Contractul de adaptare profesională se încheie în vederea adaptării salariaților debutanți la o funcție nouă, la un loc de muncă nou sau în cadrul unui colectiv nou. Acest contract se încheie o dată cu contractul individual de muncă sau, după caz, la debutul salariatului în funcția nouă, la locul de muncă nou sau în colectivul nou. Durata contractului nu poate fi mai mare de un an, iar la expirarea acesteia, salariatul poate fi supus unei evaluări în vederea stabilirii măsurii în care acesta poate face față noilor responsabilități.

În aceste două situații, formarea profesională urmează să fie susținută de un formator numit de angajator dintre salariații calificați, cu o experiență profesională de cel puțin 2 ani în domeniul în care se va realiza formarea profesională.