Prescripție datorii fiscale: Pandemia a schimbat datele de prescriere a datoriilor fiscale din 2015-2019

O să începem cu chestiunile ce țin de perioada 2015 - 2019, din moment ce acestea prezintă un interes deosebit în momentul de față.

Concret, alineatul 5 al articolului XII din OUG 48/2020 a stabilit că: „Termenele de prescripție a dreptului organului fiscal de a stabili creanțe fiscale și de a cere executarea silită, precum și cel al contribuabilului/plătitorului de a cere restituirea creanțelor fiscale, prevăzute de Codul de procedură fiscală, se suspendă sau nu încep să curgă până la împlinirea termenului [de 25 decembrie 2020]”. Asta în condițiile în care suspendarea a început efectiv în data de 16 aprilie 2020.

În mod normal, anul 2015 s-ar fi prescris la 1 ianuarie 2021, însă termenul se prelungește cu acea perioadă de suspendare stabilită de autorități. „Conform OUG 48/2020, care a intrat în vigoare la 16 aprilie 2020, prescripţia s-a suspendat până la 25 decembrie 2020. Între 16 aprilie 2020 şi 25 decembrie 2020 sunt 253 de zile. Prin urmare, anul 2015 se prescrie la 1 ianuarie 2021 + 253 de zile = 11 septembrie 2021. Însă 11 septembrie 2021 pică într-o sâmbătă, astfel încât împlinirea termenului prescripţiei se prorogă până luni, 13 septembrie 2021, conform articolului 2.554 din Codul Civil”, a explicat, la solicitarea avocatnet.ro, Alex Slujitoru, Avocat și Director la Radu și Asociaţii SPRL, societate care ține de EY România.

Asta înseamnă că abia în ziua de 14 septembrie 2021 vom putea considera că anul 2015 s-a prescris efectiv. „Actul se poate îndeplini şi în ziua în care termenul de prescripţie se împlineşte - dacă inspecţia fiscală începe în 13 septembrie 2021 cu privire la anul 2015, atunci ea va începe în mod legal. În consecinţă, începând cu ziua de 14 septembrie 2021 putem considera că Fiscul nu mai poate verifica anul 2015. Acelaşi raţionament este valabil şi pentru celelalte perioade (2016 - 2019 - n. red.)”, a subliniat avocatul.

Evident, următoarea întrebare este dacă numai anul 2015 este afectat de OUG 48/2020? Răspunsul este că ceea ce am scris mai sus se aplică inclusiv anilor fiscali 2016, 2017, 2018 și 2019. Prin urmare, Alex Slujitoru spune, despre calcule, că arată așa:

• anul 2016 se prescrie la 1 iulie 2022 + 253 de zile = 11 martie 2023, care pică sâmbăta, deci se prorogă până luni, 13 martie 2023;
• anul 2017 se prescrie la 1 iulie 2023 + 253 de zile = 10 martie 2024, care pică duminica, deci se prorogă până luni, 11 martie 2024;
• anul 2018 se prescrie la 1 iulie 2024 + 253 de zile = 11 martie 2025, care pică marțea;
• pentru anul 2019, termenul de prescripţie începe să curgă de la 25 decembrie 2020 şi se împlineşte la 25 decembrie 2025, când este Crăciunul, astfel încât termenul se prorogă până luni, 29 decembrie 2025.

Important! Redacția noastră a cerut și o opinie oficială din partea Fiscului, în legătură cu prescrierea anilor din perioada 2015 - 2019. Vom reveni atunci când avem răspunsul autorităților.

Prescripția dreptului de a stabili datorii fiscale

Dreptul Fiscului de a stabili creanțe fiscale se prescrie în termen de cinci ani de la data de 1 iulie a anului următor celui pentru care se datorează obligația fiscală, așa cum scrie la articolul 110 din Codul de procedură fiscală.

Totuși, dacă ne referim la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, dreptul de a stabili creanțe fiscale se prescrie în termen de zece ani. În acest caz, termenul curge de la data săvârșirii faptei sancționate prin hotărâre judecătorească definitivă.

Conform Codului, există situații în care termenele de prescripție se pot întrerupe (articolul 111):

• în cazurile și în condițiile stabilite de lege pentru întreruperea termenului de prescripție a dreptului la acțiune;
• la data depunerii de către contribuabil a declarației de impunere după expirarea termenului legal de depunere a acesteia;
• la data la care contribuabilul corectează declarația de impunere sau efectuează un alt act voluntar de recunoaștere a creanței fiscale datorate.

În același timp, termenele de prescripție mai pot să fie suspendate:

• în cazurile și în condițiile stabilite de lege pentru suspendarea termenului de prescripție a dreptului la acțiune;
• pe perioada cuprinsă între data începerii inspecției fiscale/verificării situației fiscale personale și data emiterii deciziei de impunere ca urmare a efectuării inspecției fiscale/verificării situației fiscale personale, în condițiile respectării duratei legale de efectuare a acestora;
• pe timpul cât contribuabilul se sustrage de la efectuarea inspecției fiscale/verificării situației fiscale personale;
• pe perioada cuprinsă între data declarării unui contribuabil inactiv și data reactivării acestuia;
• pe perioada cuprinsă între data comunicării către organele de urmărire penală a procesului-verbal de sesizare a organelor de urmărire penală sau a procesului-verbal întocmit ca urmare a solicitării organelor de urmărire penală adresată organelor fiscale de a efectua constatări cu privire la faptele care constituie încălcări ale dispozițiilor și obligațiilor a căror respectare o controlează și data rămânerii definitive a soluției de rezolvare a cauzei penale.

Dacă termenul de prescripție se împlinește, atunci Fiscul pur și simplu nu mai are voie să stabilească creanțe fiscale. De exemplu, o datorie din 2008 n-ar mai putea fi stabilită în 2021, pentru că e prescrisă deja.

Prescripția dreptului de a cere executarea silită a datoriilor fiscale

Mai departe, dreptul de a cere executarea silită a creanțelor fiscale se prescrie în termen de cinci ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere acest drept, așa cum scrie la articolul 215 al Codului de procedură fiscală.

La fel ca mai sus, termenul de prescripție se poate întrerupe (articolul 217):

• în cazurile și în condițiile stabilite de lege pentru întreruperea termenului de prescripție a dreptului la acțiune;
• pe data îndeplinirii de către debitor, înainte de începerea executării silite sau în cursul acesteia, a unui act voluntar de plată a obligației prevăzute în titlul executoriu ori a recunoașterii în orice alt mod a datoriei;
• pe data îndeplinirii, în cursul executării silite, a unui act de executare silită;
• la data comunicării procesului-verbal de insolvabilitate/ procesului-verbal adițional de insolvabilitate;
• în alte cazuri prevăzute de lege.

Și există și cazuri în care termenul se suspendă (articolul 216):

• în cazurile și în condițiile stabilite de lege pentru suspendarea termenului de prescripție a dreptului la acțiune;
• în cazurile și în condițiile în care suspendarea executării este prevăzută de lege ori a fost dispusă de instanța judecătorească sau de alt organ competent, potrivit legii;
• pe perioada valabilității înlesnirii acordate potrivit legii;
• cât timp debitorul își sustrage veniturile și bunurile de la executarea silită;
• în alte cazuri prevăzute de lege.

Dacă termenul este depășit, atunci autoritățile nu mai pot demara executarea silită a datornicilor, iar creanțele sunt șterse din evidențe, scrie la articolul 218. E important de știut că sumele plătite de datornic după împlinirea termenului de prescripție nu se restituie.