În ce măsură pot salariații să inițieze o acțiune de protest și cum e afectat dreptul la grevă în contextul restricțiilor actuale

În cursul zilei de luni, sute de mineri de la exploatările din Valea Jiului s-au adunat în curtea Complexului Electronic Hunedoara, din Petroşani, solicitând plata salariilor, dar şi demisia conducerii complexului, potrivit Agerpres, iar alți mineri au petrecut șase zile în mină în semn de protest. Odată ce au fost asigurați că își vor primii drepturile bănești, aceștia au ieșit la suprafață. În acest context, merită să vedem în ce măsură dreptul la grevă și astfel de proteste se încadrează de restrângerile instalate în contextul pandemiei COVID-19, dar și să delimităm clar ce reprezintă un protest spontan și ce reprezintă dreptul la grevă al salariaților.

„Încetarea voluntară și colectivă a lucrului, inclusiv orice altă formă de protest neinițiată de către organizațiile sindicale sau de reprezentanții salariaților aleși conform dispozițiilor legale, nu se încadrează în definiția legală grevei, ci reprezintă un protest spontan. Conform art. 234 alin. (3) din Codul muncii, limitarea sau interzicerea dreptului la grevă poate interveni numai în cazurile și pentru categoriile de salariați prevăzute expres de lege.

În prezent, sunt impuse restricții pentru prevenirea și combaterea pandemiei de COVID-19, iar art. 29 din Legea 55/2020 face referire și la sistemul energetic național, în sensul restrângerii dreptului la grevă, așa cum este definită de cap. V din Legea Dialogului Social (62/2011) și de cap. II al titlului IX din Codul Muncii”, a explicat pentru redacția noastră Dan Năstase, consilier juridic specializat în relații de muncă.

Dreptul la grevă al salariaților este asigurat, conform Codului muncii, pentru apărarea intereselor profesionale, economice și sociale. „Greva reprezintă încetarea voluntară și colectivă a lucrului de către salariați. Participarea salariaților la grevă este liberă. Niciun salariat nu poate fi constrâns să participe sau să nu participe la o grevă”, prevede Codul. O grevă generală poate fi declanșată doar după epuizarea posibilităților de soluționare a unui conflict colectiv de muncă și după desfășurarea unei greve de avertisment. În plus, o altă obligație a greviștilor este să-și anunțe în scris angajatorii cu minimum două zile lucrătoare înainte de greva propriu-zisă.

„Organizațiile sindicale sau reprezentanții salariaților, după caz, pot prelua revendicările salariaților care, în mod spontan și colectiv, au încetat activitatea sau se află într-o altă formă de protest și pot, în limitele legale, purta negocieri cu angajatorul în vederea soluționării revendicărilor.

În același timp, deși drepturile și libertățile pot fi restrânse temporar conform art. 1 alin (1) din Legea 55/2020, art. 3 alin (2) al aceluiași act normativ permite prelungirea succesivă a restricțiilor, fără o limită definită clar.

Pentru a fi considerată grevă, acțiunea salariaților trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele condiții:

• să existe un conflict colectiv de muncă, în conformitate cu definiția prezentată în cadrul art. 1 lit. o) din Legea 62/2011, respectiv „conflictul de muncă ce intervine între angajați și angajatori care are ca obiect începerea, desfășurarea sau încheierea negocierilor privind contractele ori acordurile colective de muncă”;
• hotărârea de a declara greva se fie luată:
• de către organizațiile sindicale reprezentative participante la conflictul colectiv de muncă, cu acordul scris a cel puțin jumătate din numărul membrilor sindicatelor respective

sau

• de către reprezentanții angajaților, cu acordul scris a cel puțin unei pătrimi din numărul angajaților unității sau, după caz, ai subunității ori compartimentului;
• hotărârea să fie comunicată în scris angajatorului cu cel puțin două zile înainte;
• greva să fie organizată de sindicatul reprezentativ sau, după caz, de reprezentanții angajaților, care vor stabili și durata acesteia.

În lipsa acestor elemente, acțiunea are caracterul unui protest spontan care, în conformitate cu dispozițiile art. 11 din Convenției europene a drepturilor omului și ale art. 39 din Constituția României, se poate desfășura în mod pașnic și cu respectarea măsurilor de protecție sanitară și distanțare fizică”, potrivit specialistului.