UPDATE: Interdicția de a pune pe piață și comercializa produse de plastic de unică folosință nu se va aplica prea curând în România

Vorbim, mai exact, de Directiva (UE) 2019/904 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului.Ea nu se aplică însă direct în România, ca stat membru al UE, ci trebuie transpusă la nivelul legislației interne. Până când va fi transpusă, firmelor nu li se aplică nicio obligație din cuprinsul său. 

Cu toate că dezideratul exprimat în directivă e ca aceste produse să dispară cât mai curând de pe piață, iar Germania, de pildă, a anunțat că a interzis deja comercializarea lor, din partea Guvernului nu vedem însă măsuri la fel de restrictive. 

Potrivit unui document publicat vineri, care conține ideile principale din actul normativ care va transpune directiva în România, vedem că celor care introduc pe piață produsele din plastic de unică folosință nu li se vor impune restricții decât treptat, însemnând că vor trebui să reducă progresiv în următorii cinci ani cantitățile introduse, raportat la anul 2022, astfel: reduceri cu 5% în 2023, 10% pentru 2024, 15% în 2025 și 20% în 2026. În fiecare an, aceste companii vor trebui să spună Administrației de Mediu ce cantități au introdus în anul precedent, dar nu știm deocamdată care vor fi sancțiunile eventuale impuse celor care nu respectă țintele de reducere ori dacă vor fi recompensați în vreun fel cei care „țintesc” mai sus. În orice caz, companiile respective vor trebui să comunice Administrației de Mediu și care au fost măsurile luate pentru atingerea țintelor. 

Din documentul publicat vineri mai aflăm că aceste produse nu vor dispărea prea curând de la raft. Astfel, cei care le pun în vânzare (individual) sau care le folosesc pentru comercializarea propriilor produse (de pildă, în fast-food-uri) vor trebui să le taxeze separat, pe bonul fiscal, dar și să ofere consumatorilor posibilitatea să folosească alte tipuri de produse, din categoria celor care nu conțin plastic. 

Alte măsuri nu sunt anunțate pentru următoarea perioadă. În fapt, din documentul publicat de Ministerul Economiei și semnat și de ministrul mediului, aflăm că, în funcție de rezultatele măsurilor impuse mai sus, împreună cu mediul de afaceri, se vor putea adopta și alte măsuri ulterior. 

„Măsurile adoptate trebuie să conducă până în 2026, în comparație cu 2022, la o reducere cantitativă măsurabilă a consumului de produse din plastic de unică folosință”, prevede documentul.

În paralel, pentru cei care introduc pe piață produsele alternative celor de plastic de unică folosință, un ordin de ministru va pune bazele unui registru special (Registrul Național al Operatorilor Economici), unde:

- firmele vor întregistra cantitatea de produse alternative reutilizabile durabile sau care nu conțin plastic;
- vor fi înregistrate cele care introduc pe piață sticlele PET din plastic reciclat;
- vor figura firmele care introduc pe piață plastic reciclat pentru a fi încorporat în sticle PET.

Ce prevede directiva, mai exact

Directiva cuprinde restricții de a pune pe piață anumite produse, măsuri care vizează reducerea consumului unor produse, marcarea obligatorie a anumitor produse și cerințe de colectare separată și de proiectare pentru sticlele din plastic, răspunderea extinsă a producătorului (principiul „poluatorul plătește”).

Până la momentul actual, în România nu avem nici măcar în dezbatere un proiect de act normativ - lege sau ordonanță - care să transpună obligațiile impuse la nivelul UE pentru operatorii economici vizați de directivă - vorbim, în principal, de firmele care comercializează produse de tipul fast-food, cele din industria tutunului, din industria producătoare de băuturi carbogazoase sau care îmbuteliază apă de băut - acestea sunt cele care sunt vizate de primul set de obligații din directivă, cele care ar fi trebuit să se aplice și la noi de la 3 iulie (o cronologie, mai jos).

Din documentul publicat vineri de Ministerul Economiei aflăm că proiectul de act normativ urmează să apară în dezbatere curând.

Chiar și dacă Guvernul sau Parlamentul ar fi venit cu un act normativ la 3 iulie, respectarea normelor din directivă nu s-ar fi putut face imediat. Directiva prevede, la articolul 5, că statele trebuie să interzică de la 3 iulie 2021 introducerea pe piață a produselor din plastic de unică folosință enumerate mai sus și a celor fabricate din materiale plastice oxodegradabile. Însă vorbim de stocurile existente la momentul actual, vorbim de cele aflate deja la comercializare ș.a.m.d.. E nevoie de o perioadă de tranziție. Din documentul publicat de ministere rezultă însă o perioadă de tranziție destul de generoasă prin raportare la termenul impus prin directivă, ceea ce nu exclude ca autoritățile europene să dorească impunerea unor sancțiuni.

„Comercianții care introduc pe piața națională produse din plastic de unică folosință trebuie să se asigure că acestea se conformează cu dispozițiile Directivei. În acest sens un impact semnificativ va fi resimțit la nivelul lanțurilor de magazine și a restaurantelor de tip fast-food care vor fi nevoiți sa înlocuiască paiele pentru băuturi, pungile de plastic ori caserolele din plastic cu unele din carton sau alte materiale biodegradabile.

Cert este faptul că toți operatorii care comercializează ori produc bunuri din plastic de unică folosință vor resimți efectul costurilor suplimentare ce le vor fi impuse”, spuneau cei de la PwC într-o analiză pe marginea subiectului.

„Cred că problema cea mai complexă care trebuie rezolvată este perioada de tranziţie. Trebuie să vedem cum reuşim să legăm această perioadă în care totul este permis cu perioada în care majoritatea acestor produse vor fi interzise atât la producători cât şi punerea lor pe piaţă din stocurile pe care le au comercianţii sau producătorii. Ar putea exista şi măsuri intermediare. Lucrăm la un act normativ, o ordonanţă, prin care măcar la festivaluri să interzicem din vara asta folosirea acestor produse care sunt în Directivă. Cred că ar fi un semnal bun, pozitiv, astfel încât măcar acolo unde imediat se poate implementa să dăm un semnal pozitiv", a explicat, în urmă cu aproape două săptămâni, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, citat de Agerpres.

„Dacă Uniunea Europeană a trasat liniile directoare în vederea reducerii gradului de poluare determinată de consumul produselor din plastic, rămâne la latitudinea statelor membre să pună efectiv în practică propunerile Consiliului European. 

Sunt deja vizibile efectele anumitor măsuri implementate de autoritățile române. Spre exemplu, de aproximativ un an, pungile din plastic subțire și foarte subțire cu mâner sunt interzise la comercializare. Se încurajează, în schimb, reutilizarea pungilor din plastic și înlocuirea cu pungi din materiale biodegradabile sau compostabile.

În aceeași ordine de idei, este îmbucurătoare tendința lanțurilor de magazine și a restaurantelor de tip fast-food de a înlocui paiele pentru băuturi ori caserolele din plastic cu unele din carton sau alte materiale biodegradabile.

Așadar, este clară intenția de modificare a practicilor curente privind produsele şi ambalajele de unică folosinţă din plastic, tendință ce va lua amploare într-un ritm alert atât în România, cât şi la nivel mondial”, spuneau specialiștii Deloitte la finele anului precedent.