Vânzările online pe rețelele sociale: ce implicații juridice și fiscale există pentru cei care vând pe Facebook sau Instagram

Astfel, vă prezentăm în continuare care sunt, în funcție de situație, demersurile necesare pentru a fi în legalitate, din punct de vedere juridic și fiscal, în cazul unei astfel de activități și ce se întâmplă cu privire la vânzările în cadrul Uniunii Europene (UE). Venim cu aceste clarificări în contextul în care, de la 1 iulie, se aplică noi reguli de TVA pentru comerțul electronic.

“Vânzarea de către persoane fizice de bunuri în mediul online, prin folosirea diferitelor platforme (spre exemplu, Facebook sau Instagram), reprezintă o activitate pentru care este necesară înfiinţarea unei societăţi sau înregistrarea ca PFA (în special dacă vânzarea se realizează în mod constant). Cu toate acestea, persoanele fizice care vând bunuri doar ocazional, folosind diferite platforme (spre exemplu, Facebook), nu sunt considerate a fi comercianţi şi nu trebuie să fie organizate sub forma unei societăţi sau înregistrate ca PFA-uri”, a subliniat, pentru avocatnet.ro, dintr-o perspectivă juridică, Georgiana Nichita, Managing Associate în cadrul Radu şi Asociaţii SPRL.

Cu toate acestea, potrivit spuselor specialistei, determinarea calităţii de comerciant se face în funcție de fiecare situație în parte.

Mai exact, aceasta se apreciază ținând cont, conform Hotărârii Curții de Justiţie a Uniunii Europene pronunţată pe 4 octombrie 2018 în Cauza C 105/17, de anumite aspecte precum:

• dacă vânzarea pe platforma online a fost realizată în mod organizat;
• dacă vânzarea are un scop lucrativ;
• dacă vânzătorul are un statut juridic care îi permite să realizeze acte de comerţ; dar și
• în ce măsură vânzarea online este legată de activitatea comercială sau profesională a vânzătorului etc.

Prin urmare, recomandarea Georgianei Nichita în acest sens ar fi ca, în scopul evitării eventualelor probleme cu autorităţile, “o persoană fizică care vinde bunuri în mediul online (prin intermediul diferitelor platforme online), mai ales dacă desfăşoară activitatea în mod regulat şi continuu, să înfiinţeze o societate (spre exemplu, o societate cu răspundere limitată) sau să se înregistreze ca persoană fizică autorizată şi să îşi îndeplinească obligaţiile fiscale aferente.” Această chestiune devine una cu atât mai importantă cu cât, dacă nu se fac demersuri pentru plata obligaţiilor fiscale, persoanele fizice se supun nu numai riscului de a primi penalităţi, dar pot risca inclusiv eventuale acuzaţii de evaziune fiscală.

În același timp, din perspectivă fiscală, cu referire la implicațiile privind TVA, “vânzarea bunurilor utilizate anterior în scop personal nu este considerată o operaţiune supusă TVA. Astfel, vânzarea bicicletei, maşinii, chiar şi a locuinţei/locuinţelor utilizate în scop personal nu ar trebui să fie supuse TVA", a punctat, pentru avocatnet.ro, Costin Manta, Director Taxe Indirecte în cadrul EY România.

Cu toate acestea, dată fiind popularitatea platformelor online care permit vânzarea bunurilor, chiar și printr-o intermediere gratuită, există și situații în care anumite persoane fizice vând diverse bunuri în cadrul unei mici afaceri, fără ca acestea să fi fost utilizate în scop personal. "Dacă o persoană fizică vinde cu regularitate alte bunuri decât cele care au fost utilizate în scop personal, în principiu, poate fi considerată persoană impozabilă din perspectiva TVA”, a mai adăugat specialistul, însă acest lucru nu înseamnă automat că persoana în cauză este obligată să colecteze TVA.

În scopul determinării obligaţiilor de TVA, trebuie analizat dacă a fost depăşit plafonul de înregistrare în scopuri de TVA, de 300.000 de lei, aplicabil în România.

Practic, așa cum a mai menționat Costin Manta, sub acest plafon, persoana impozabilă nu ar avea obligaţia înregistrării în scopuri de TVA şi nici a colectării TVA. Dacă acest plafon de înregistrare este însă depăşit, "persoana fizică devenită persoană impozabilă din perspectiva TVA va trebui să solicite înregistrarea în scopuri de TVA şi să îşi îndeplinească obligaţiile de declarare şi plată a TVA."

Ce se întâmplă în cazul vânzărilor dincolo de granițe, în UE?

În momentul în care discutăm despre vânzarea intracomunitară de bunuri în afara României, folosind platformele online, conform spuselor Georgianei Nichita, consumatorii care cumpără de la un comerciant profesionist pot beneficia de prevederile legislaţiei din UE în materie de protecţie a consumatorilor, protecţie care, în mod evident, nu se aplică în cazul cumpărării bunurilor de la o persoană care desfăşoară activitatea ca neprofesionist. 

Prin urmare, clienții ar putea înclina către achizițiile de la comercianții profesioniști, în detrimentul celor care nu sunt înregistrați astfel, pentru minimizarea riscurilor.

În același timp, așa cum a punctat Costin Manta, în situaţiile în care bunurile vândute pe platforme precum Facebook sau Instagram sunt transportate din România în alte state membre ale UE, “dacă vânzătorul este o persoană impozabilă din perspectiva TVA, în principiu, poate avea obligaţia înregistrării în statele membre de destinaţie a bunurilor vândute.”

Un astfel de demers ar presupune costuri suplimentare pentru îndeplinirea obligaţiilor de raportare, astfel că, așa cum recomandă specialistul în taxe, pentru a simplifica această procedură de raportare, poate fi utilizat regimul special pentru vânzările intracomunitare la distanţă, al cărui principal beneficiu constă în limitarea obligaţiilor de raportare printr-o singură declaraţie de TVA şi utilizarea unui singur cod de TVA. 

“Deşi chiar şi această obligaţie poate părea complexă pentru o afacere mică, alternativa înregistrării în fiecare stat de destinaţie şi a îndeplinirii obligaţiilor de TVA în fiecare stat poate fi mult mai complexă şi costisitoare”, a conchis Costin Manta.

Reamintim că, de la 1 iulie 2021, Codul fiscal a fost modificat, prin OUG nr. 59/2021, pentru a acomoda regulile de TVA pentru comerț electronic la noutățile stabilite de autoritățile europene printr-o directivă valabilă pentru toate statele membre UE.