Propunere: Cazier de mediu pentru persoanele, firmele și UAT-urile care încalcă legea. Care vor fi consecințele pentru cei care strâng mai multe puncte în cazier

Propunerea legislativă privind Cazierul de mediu și Registrul național electronic de mediu a fost recent înregistrată la Senat. Potrivit inițiatorilor, crearea unui mecanism precum cazierul de mediu, unde să fie centralizate datele cu privire la cine sunt persoanele şi entităţile care încalcă legislaţia de mediu, precum şi unităţile administrativ-teritoriale unde autorităţile nu îşi îndeplinesc atribuţiile, va însemna crearea unui mecanism de descurajare a criminalităţii de mediu. Iar mecanismul ar urma să fie implementat cu bani din PNRR.

„Registrul reprezintă o evidenţă a tuturor actelor de reglementare emise de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi unităţile teritoriale ale acesteia, precum şi a tuturor sancţiunilor dispuse pentru încălcarea legislaţiei de mediu de către persoane fizice, unităţi administrativ-teritoriale şi persoane Juridice de drept privat şi de drept public”, scrie în propunere. 

Sancțiunile pentru încălcarea legislației de mediu sunt de ordin contravențional și de ordin penal. Astfel, în funcție de gravitatea faptelor și urmărilor acestora, făptașii sunt fie amendați contravențional, fie li se deschid dosare penale. Doar că, susțin inițiatorii propunerii, în România aceste dosare sfârșesc adesea prin a fi închise.

Registrul va putea fi consultat de către public pe o platformă informatică proprie, mai prevede propunerea. 

„În cazierul de mediu se înscriu informaţii privind faptele sancţionate contravenţional sau penal de legile privind protecţia mediului, gestionarea deşeurilor, calitatea aerului, legea apelor, emisiile industriale, substanţele chimice periculoase, zgomotul ambiant, biodiversitatea şi biosecuritatea, cele care privesc disciplina privind protecţia mediului, precum şi orice altă faptă sancţionată de legislaţia de mediu”, conform propunerii, dar legea nu se va aplica, desigur, retroactiv - ci doar faptelor comise după ce a intrat în vigoare. 

Ce impact va avea asupra firmelor și persoanelor sancționate

În propunere scrie că prezentarea cazierului va fi obligatorie la:

• la solicitarea de eliberare a acordului de mediu, autorizaţiei de mediu şi autorizaţiei integrate de mediu;
• la participarea în cadrul procedurilor de achiziţii publice, atât în calitate de
  contractant, cât şi de subcontractant;
• la solicitarea societăţilor de asigurare şi reasigurare;
• în alte cazuri prevăzute de lege.

Pentru entitățile și persoanele străine, care nu sunt înregistrate fiscal în România, prezentarea cazierului nu se va putea face însă.

Modul de funcționare a cazierului nu este însă așa cum îl știm pe cel fiscal sau judiciar. Practic, la fiecare încălcare a legii se vor acumula puncte de penalizare. La 25 de puncte de penalizare, autorizația de mediu se va suspenda pentru cel puțin 60 de zile fără posibilitate de contestare. Nu se vor putea elibera noi acte de reglementare de mediu pentru titularul cazierului, nu va putea participa la procedurile de achiziție publică și nu va putea încheia contracte de achiziții publice. 

La unitățile administrativ-teritoriale care au acumulat 25 de puncte de penalizare, conducătorul instituției va fi amendat cu 10.000 de lei de către Garda de Mediu. 

Iată, potrivit propunerii, cum se vor da punctele de penalizare (și care vor sta în cazier câte trei ani de la înregistrare):

a) - avertisment - 3 puncte de penalizare;
b) - cuantumul amenzii până la 10.000 lei - 5 puncte de penalizare;
c) - cuantumul amenzii între 10.001 - 30.000 lei - 7 puncte de penalizare;
d) - cuantumul amenzii între 30.001 - 60.000 lei - 9 puncte de penalizare;
e) - cuantumul amenzii peste 60.000 - 13 puncte de penalizare.
f) - în cazul condamnării pentru infracţiuni de mediu - 25 de puncte de penalizare;
g) - pentru faptele pentru care sancţiunea administrativă corelativă din alte acte normative este suspendarea autorizaţiei de mediu, se acordă 25 de puncte de penalizare. 

„Potrivit Eurojust, comerţul ilegal cu deşeuri şi specii sălbatice, infracţiunile de poluare şi comerţul ilegal cu substanţe periculoase aparţin celor mai grave infracţiuni de mediu. Studii recente estimează că veniturile anuale provin numai de pe piaţa deşeurilor ilicite din UE se situează între 4 şi 15 miliarde euro (...) în prezent, nu se pot invoca tendinţele în materie de infracţiuni împotriva mediului în România pe o bază verificată din punct de vedere statistic. Garda Naţională de Mediu nu deţine informaţii cu privire la rezultatele cauzelor de mediu (puţine la număr) înaintate parchetului (...)

Din datele statistice puse la dispoziţie de Ministerul Public a reieşit că în anul 2017 din 785 de cauze de soluţionat pentru infracţiunile împotriva mediului prevăzute în OUG nr. 195/2005 şi în alte legi speciale legate de infracţiunile împotriva mediului au fost soluţionate 264, din care pentru 2 (două) cauze s-a dispus trimiterea în judecată, iar pentru 262 s-a dispus netrimiterea în judecată. Situaţia este similară şi în primul semestru al anului 2018 pentru acest tip de cauze, când din 657 de cauze au fost soluţionate 140, din care pentru 2 (două) cauze s-a dispus trimiterea în judecată, iar pentru 138 s-a dispus netrimiterea în judecată.

Se poate observa clar o creştere a incidenţei cauzelor cu acest obiect, dar şi faptul că pentru o majoritate covârşitoare a acestora decizia dispusă de instanţă a fost netrimiterea în judecată (...) la nivel naţional nu există în prezent nicio bază naţională de date unde să fie trecute contravenţiile sau orice alte fapte contrare legislaţiei de mediu, astfel încât să se cunoască amploarea fenomenului încălcării legislaţiei de mediu şi cine sunt persoanele şi/ sau entităţile care au un comportament contrar politicilor de mediu, fie în mod repetat, fie ocazional.

De asemenea, nu există niciun registru sau orice altfel de bază de date centralizată, electronică unde să fie păstrată o evidenţă a entităţilor care sunt beneficiari ai actelor de reglementare în domeniul protecţiei mediului, cum ar fi: autorizaţii de mediu, autorizaţii integrate de mediu, acorduri, avize ş.a..”, se prevede în expunerea de motive a propunerii.

Atenție! Prevederile propunerii legislative trebuie adoptate în Parlament, promulgate prin decret de președintele statului, iar legea va intra în vigoare în trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial.