În cazul detașărilor din privat la stat, nu i se poate plăti detașatului mai mult decât prevede Legea salarizării bugetarilor. Detașările din privat pe posturi înghețate, nepermise. Decizia ICCJ, publicată azi

În cazul detașărilor din privat la stat, angajații nu pot primi drepturi salariale peste nivelul maxim din Legea salarizării bugetarilor, chiar dacă, conform Codului muncii (aplicarea drepturilor salariale mai favorabile dintre cei doi angajatori), acesta ar avea dreptul la mai mult decât prevede grila. Totuși, spun judecătorii de la Înalta Curte, chiar și dacă s-au plătit sume peste nivelul maxim din Legea salarizării bugetare, angajatul detașat nu va fi obligat să restituie nimic, o atare măsură fiind disproporționată. Iar pentru greșelile făcute de stat, nu poate fi ținută să suporte reparațiile o persoană fizică. În decizia publicată azi în Monitor, Curtea subliniază că pe posturile înghețate nici nu ar trebui să se facă detașări din privat.

„În interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 47 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, raportate la dispoziţiile art. 1 alin. (1), (3) şi (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, unui salariat detaşat de la un angajator în cadrul căruia drepturile salariale se stabilesc prin negociere nu îi pot fi plătite de către angajatorul cesionar, instituţie sau autoritate publică, drepturi care depăşesc nivelul maxim prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017.

În interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 256 alin. (1) din Codul muncii, raportat la art. 47 alin. (2) din acelaşi act normativ, cu referire la dispoziţiile art. 1 alin. (1), (3) şi (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, salariatul detaşat care a încasat de la angajatorul cesionar drepturi salariale ce depăşesc nivelul maxim prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017 pentru postul pe care a fost detaşat nu este obligat să le restituie”, au concluzionat acum o lună judecătorii de la Înalta Curte, în cadrul completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Decizia nr. 23/2023 a fost publicată mai devreme în Monitorul Oficial.

Detaşarea, care presupune schimbarea temporară a locului de muncă, din dispoziţia angajatorului, la un alt angajator, în scopul executării unor lucrări în interesul acestuia, presupune și că salariul detașatului se acordă de angajatorul la care s-a dispus detaşarea. La fel de important însă e că, în cazul unor diferențe salariale între postul de pe care s-a făcut detașarea și postul la care s-a făcut detașarea, angajatul detașat are dreptul la salariul mai mare dintre cele două.

„Pe durata detaşării salariatul beneficiază de drepturile care îi sunt mai favorabile, fie de drepturile de la angajatorul care a dispus detaşarea, fie de drepturile de la angajatorul la care este detaşat”, prevede art. 47(2) din Codul muncii.

„În cazul în care există divergenţă între cei doi angajatori sau niciunul dintre ei nu îşi îndeplineşte obligaţiile potrivit prevederilor alin. (1) şi (2) din Codul muncii, salariatul detaşat are dreptul de a reveni la locul său de muncă de la angajatorul care l-a detaşat, de a se îndrepta împotriva oricăruia dintre cei doi angajatori şi de a cere executarea silită a obligaţiilor neîndeplinite - mai exact, plata salariului”, mai prevede Codul muncii.

În același timp, Legea salarizării bugetare (Legea nr. 157/2017) prevede că cei care lucrează la stat nu pot primi alte salarii decât cele din această lege: „Prin contractele colective de muncă/acordurile colective de muncă şi contractele individuale de muncă nu pot fi negociate salarii sau alte drepturi de natură salarială în bani sau în natură care excedează sau contravin prevederilor prezentei legi”.

Ca atare, la Înalta Curte a ajuns o sesizare prin care s-a dorit:

lămurirea aplicabilității art. 47 alin.(1), alin.(2), alin.(4) şi alin.(5) Codul muncii în cazul unui angajat detașat din privat, unde salariul este unul negociat, pe un post la stat, plătit conform Legii salarizării bugetarilor;
dacă într-o atare detașare operează o excepție de la prevederea din Codul muncii ce stabilește plata drepturilor salariale mai favorabile în cazul detașatului și
dacă cazul în care unui astfel de salariat i-au fost plătite de către angajatorul la care a fost detaşat drepturi salariale care nu depăşesc nivelul convenit prin contractul individual de muncă, dar care depăşesc nivelul maxim prevăzut de Legea nr. 153/2017 pentru postul ori funcţia pe care a fost detaşat, este justificată obligarea sa la restituirea către angajatorul la care a fost detaşat, cu titlu de plată nedatorată, a diferenţelor?

În decizia pronunțată pe 27 martie și publicată azi în Monitorul Oficial, judecătorii de la Înalta Curte au stabilit că angajatul detașat din privat nu poate primi de la angajatorul bugetar drepturi salariale peste nivelul prevăzut în Legea salarizării, dar că și dacă s-a întâmplat asta, angajatul respectiv nu poate fi pus să plătească ce a încasat în plus.

„Ceea ce atrage aplicarea legii speciale este sursa de finanțarea angajatorului cesionar, întrucât, așa cum rezultă din prevederile art. 1 alin. (1), are ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem de salarizare pentru personalul plătit din fonduri publice”, susține ICCJ.

De specificul detașării este faptul că angajatul detașat trebuie să beneficieze de drepturile mai favorabile (asta poate însemna că e mai favorabilă situația la angajatorul-cedent sau la cel la care s-a detașat). Indiferent care sunt drepturile mai favorabile, notează ICCJ, obligația acordării acestora incumbă angajatorului la care s-a detașat, cedentul având obligația să ia toate măsurile necesare pentru ca cesionarul să își îndeplinească la timp și integral obligațiile față de angajatul detașat. Cu toate acestea, în cazul concret pe care discutăm aici acest principiu nu poate permite acordarea unor drepturi salariale peste ce prevede legea specială.

Toate principiile stipulate la începutul Legii 153 ar fi încălcate „dacă, prin efectul detașării unui salariat din mediul privat, invocându-se un cuantum al salariului stabilit prin negociere, instituția publică cesionară ar putea fi obligată să plătească drepturile salariale ce depășesc cuantumul prevăzut de lege”, reține ICCJ.

Ca atare, aici nu sunt aplicabile prevederile art. 47 alin. (2) din Codul muncii.

Când posturile sunt blocate, nici detașările nu sunt permise în sistemul public

Spre deosebire de mediul privat, unde angajatorii se finanțează din resurse proprii, iar angajările se fac pe baza verificării aptitudinilor profesionale și personale ale candidaților, reține ICCJ, la stat încadrarea salariaților se face numai prin concurs sau examen. La privat, salariile sunt rezultatul negocierilor, în principal, pe când la stat ele se stabilesc prin lege.

La stat, numărul de salariați și funcționari, precum și fondul de salarii se aprobă dinstinc, iar în perioadele de criză economică sau austeritate generată de diverse cauze se intervine uneori prin acte normative prin care se blochează temporar posturile vacante, așa cum s-a întâmplat în 2018 (pentru asigurarea sustenabilității cheltuielilor bugetare și menținerea în anul 2018 a unei ținte de deficit de sub 3% din PIB).

„Ca atare, nu se poate aprecia că în perioada în care este interzisă ocuparea posturilor vacante prin concurs sau examen, în cadrul autorităților și instituțiilor publice, sunt totuși permise ocuparea acestora prin detașare și acordarea de drepturi salariale personalului detașat în cuantum superior propriilor angajați”, spune ICCJ. Nici nu ar fi necesară o prevedere expresă care să interzică detașările, pentru că prin simplul fapt că ele au loc e încălcat scopul măsurii de înghețare a acelor posturi vacante.

De ce NU poate fi obligat angajatul detașat, în acest caz, la restituirea banilor?

Curtea subliniază faptul că sumele ce depășesc nivelul maxim de salarizare din Legea 153 sunt sume nedatorate. În acest context, sunt pe deplin aplicabile prevederile art. 256 alin. (1) din Codul muncii, care dispun că salariatul care a încasat de la angajator o sumă nedatorată este obligat să o restituie.

ICCJ a analizat de ce în situația de față nu vorbim de o chestiune discriminatorie, ci de o măsură justificată de necesitatea salarizării unitare a personalului plătit din fonduri publice. Cu toate acestea, erorile statului nu ar trebui remediate cu suportarea costului de către persoanele fizice, iar în cazul de față, salariatul detașat a crezut că o să primească suma trecută în contractul său de muncă, iar asta i-a fost confirmat și prin actul de detașare - deci, e în afara vreunei culpe.

„Împrejurarea că angajatorului-cedent i-ar putea fi pusă în sarcină obligația de a plăti diferența dintre drepturile cuvenite celui detașat potrivit legii speciale, Legea-cadru nr. 153/2017, și cele prevăzute în contractul individual de muncă nu poate fi consecința executării respectivului contract pe durata detașării, ci, eventual, a unui acord în acest sens al părților contractante. Un asemenea acord nu este interzis de lege, dar nici nu interesează prezenta analiză”, spune Curtea, referindu-se la acordul dintre angajatorul cedent și cesionar. Tot în afara analizei Curții e și aspectul că angajatul detașat din privat ar putea avea un temei bun să refuze detașarea tocmai pentru că la angajatorul bugetar unde e detașat ar urma să primească un venit mai mic.

Exemple de motive pentru care un angajat ar putea să refuze detașarea
Relații de muncă & Asigurări sociale
4 Mai 2023

Detașările din privat la stat - reguli, limitări și alte aspecte esențiale
Relații de muncă & Asigurări sociale
6 Mai 2023

UPDATE: În cazul detașărilor din privat la stat, nu i se poate plăti detașatului mai mult decât prevede Legea salarizării bugetarilor. Detașările din privat pe posturi înghețate, nepermise. Decizia ICCJ, publicată azi

Evenimente avocatnet.ro

Când posturile sunt blocate, nici detașările nu sunt permise în sistemul public

De ce NU poate fi obligat angajatul detașat, în acest caz, la restituirea banilor?

Articole în legatură

Exemple de motive pentru care un angajat ar putea să refuze detașarea Relații de muncă & Asigurări sociale 4 Mai 2023

Detașările din privat la stat - reguli, limitări și alte aspecte esențiale Relații de muncă & Asigurări sociale 6 Mai 2023

Discuții relevante

Comentarii articol (0)

Exemple de motive pentru care un angajat ar putea să refuze detașarea
Relații de muncă & Asigurări sociale
4 Mai 2023

Detașările din privat la stat - reguli, limitări și alte aspecte esențiale
Relații de muncă & Asigurări sociale
6 Mai 2023