Turiștii români cheltuiesc mai mulți bani în străinătate decât cheltuiesc turiştii străini în România

Turiștii români cheltuiesc mai mulți bani în străinătate decât cheltuiesc turiştii străini în România

Încasările din turismul internaţional sunt prevăzute să urce constant în următorii 12 ani, de la 1,59 miliarde de lei în 2025 la 2,99 miliarde euro în 2035, în condiţiile în care românii cheltuiesc mai mult ca turişti în străinătate decât cheltuiesc turiştii străini în România, potrivit Strategiei naţionale a României pentru dezvoltarea turismului, lansată joi în consultare publică și citată de Agerpres. 

Numărul sosirilor turiştilor internaţionali este estimat să crească la 2,8 milioane în 2025, pentru ca, în 2030 să ajungă la 3,6 milioane, iar în 2035 la 4,6 milioane, de la 843.000 în 2021.

Potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică, citate în Strategie, în anul 2021, încasările din turismul internaţional s-au ridicat la aproximativ 400 milioane euro, cu 72,5% mai puţin decât în anul 2019. Suma medie cheltuită de un turist străin s-a menţinut relativ constantă în perioada 2019-2020, dar a scăzut cu 11,5% în 2021 comparativ cu anul 2019. 

Pe de altă parte, în document se arată că românii cheltuiesc mai mult ca turişti în străinătate decât cheltuiesc turiştii străini în România. În anul 2021, conform datelor furnizate de Banca Naţională a României, diferenţa s-a ridicat la 1,67 miliarde euro, reprezentând 9,9% din deficitul balanţei de plăţi a României.

"Creşterea sosirilor de turişti străini în perioada (2022-2025) este prognozată la 35% pe an (perioada de revenire de după Pandemie), iar pentru fiecare dintre anii următori (2026-2035) s-a estimat o creştere de 5%. În medie, 14 turişti generează un loc de muncă în România. La estimarea creşterii forţei de muncă a fost respectat acest raport. S-a dovedit că o creştere a cheltuielilor nu este dublată întotdeauna de creşterea numărului de turişti, deoarece, la un număr mai mare de sosiri, în ţară sosesc grupuri mai diverse, iar dacă există facilităţi mai bune şi accesibilitate crescută, mai mulţi turişti interni călătoresc în interiorul ţării. La estimarea proiecţiilor de cheltuieli, s-a anticipat o creştere moderată a cheltuielii medii per turist", se arată în Strategie.

An negru pentru afacerile din UE. Numărul falimentelor este la cel mai mare nivel din 2015

Numărul de declaraţii de faliment în rândul afacerilor din UE a crescut substanţial în trimestrul doi din 2023, cu 8,4% faţă de precedentele trei luni, şi a ajuns la cel mai ridicat nivel de când se colectează aceste date - 2015 - arată datele publicate joi de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

În perioada aprilie - iunie 2023 s-a înregistrat a şasea creştere trimestrială consecutivă a numărului de declaraţii de faliment.

În privinţa înregistrărilor de noi companii, datele Eurostat indică un declin de 0,6% în trimestrul doi din 2023, comparativ cu precedentele trei luni, când s-a înregistrat o creştere de 2%. În mod general, din 2023, numărul înregistrărilor de noi companii a fost mai ridicat decât în perioada 2015 - 2022.

În funcţie de domeniul de activitate, în toate sectoarele s-au înregistrat creşteri ale numărului de falimente în trimestrul doi din 2023, faţă de precedentele trei luni. Sectoarele cu cea mai semnificativă creştere a numărului de falimente au fost: serviciile de cazare şi alimentaţie publică (23,9%), transport şi depozitare (15,2%), educaţie, sănătate şi activităţi sociale (10,1%).

Consiliul Concurenței insistă că prețurile medii ale alimentelor de bază au scăzut cu până la 43%

Preţurile medii ale alimentelor de bază vizate de ordonanţa privind plafonarea adaosurilor comerciale au scăzut cu până la 43%, în prima săptămână din luna august comparativ cu luna iunie în marile reţele comerciale, conform datelor analizate de Consiliul Concurenţei. Cel mai mult s-au ieftinit roşiile, strugurii, ardeii, cartofii şi ceapa.

”Preţurile medii ale alimentelor de bază vizate de ordonanţa privind plafonarea adaosurilor comerciale au scăzut cu până la 43% în prima săptămână din luna august comparativ cu luna iunie în marile reţele comerciale”, conform datelor analizate de Consiliul Concurenţei.

Astfel, faţă de luna iunie, în prima săptămână din august, cele mai mari scăderi de preţuri s-au înregistrat la fructe şi legume: preţul roşiilor a scăzut cu aproape 44%, în timp ce strugurii costă mai puţin cu circa 38%, iar ardeii, cu 32%. Reduceri de preţ au fost înregistrate şi la cartofi, ceapă, prune, pepene şi morcovi.

”Pe măsură ce trece timpul, reducerile la alimente sunt mai răspândite, întrucât stocurile vechi, achiziţionate la preţuri mai mari se epuizează. Sunt convins că în perioada următoare  va creşte numărul magazinelor în care vom vedea reduceri ale preţurilor alimentelor de bază”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

Preţul mediu al brânzei telemea a scăzut cu aproape 13%, în timp ce iaurtul este mai ieftin cu 9%, iar laptele cu 7,8%, acesta fiind în continuare vizat de acordul voluntar între retaileri şi procesatori, în urma căruia s-a redus preţul cu circa 20%, începând din luna mai.