Acum, însă, de la 1 octombrie 2023, în urma apariției HG 900/2023, salariul minim pe țară a crescut la 3.300 de lei, dar nu și pentru angajații sectorului agroalimentar, hotărârea excluzându-i în mod expres de sub incidența prevederilor sale (pe larg despre acest subiect, aici).
În consecință, cele două acte normative stabilesc o situație paradoxală: în momentul de față, salariații din agroalimentar au ajuns să aibă un salariu sub cel minim pe țară. Altfel spus, salariul minim pe o ramură a economiei (agricultura și industria alimentară) este mai mic decât salariul minim pe care ar trebui să-l primească orice salariat, indiferent de domeniul în care lucrează. Rațiunea introducerii salariilor diferențiate a fost tocmai de a impulsiona anumite domenii de activitate - or, în condițiile actuale, efectul este invers.
Iată cum au evoluat, mai exact, lucrurile:
- 1 iunie 2022 (avantaj agroalimentar) - salariul minim pe țară era de 2.550 de lei, însă salariul minim diferențiat pentru agroalimentar ajungea la 3.000 de lei;
- 1 ianuarie 2023 (egalizare) - salariul minim pe țară ajunge la 3.000 de lei, iar salariul minim diferențiat pentru agroalimentar rămâne la 3.000 de lei;
- 1 octombrie 2023 (dezavantaj agroalimentar) - salariul minim pe țară ajunge la 3.300 de lei, iar salariul minim diferențiat pentru agroalimentar rămâne la 3.000 de lei, ajungând, practic, sub nivelul minim pe care orice salariat din țară ar trebui să-l primească.
Mai precis, Constituția României prevede, la articolul 41, că: "Salariații au dreptul la măsuri de protecție socială. Acestea privesc securitatea și sănătatea salariaților, regimul de muncă al femeilor și al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe țară, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiții deosebite sau speciale, formarea profesională, precum și alte situații specifice, stabilite prin lege".
Dar efectele paradoxale ale hotărârii de Guvern valabile din octombrie 2023 nu se opresc aici. Legea 52/2011, care reglementează activitatea zilierilor, a stabilit o legătură directă între remunerația celor care lucrează cu ziua și salariul minim pe țară, astfel încât plata minimă orară ce poate fi acordată zilierilor reprezintă echivalentul salarizării orare minime a angajaților care primesc salariul minim pe țară. Prin urmare, la un număr egal de ore lucrate în sectorul agroalimentar, un zilier este mai bine plătit decât un salariat.
Conform Agerpres, întrebat dacă se va majora salariul minim în construcții și în agroalimentar, premierul Marcel Ciolacu a precizat: "Nu se va mări nimic, în primul rând, nu avem legea, nu este promulgată legea cu măsurile fiscale, cu combaterea evaziunii și cu reforma sistemului bugetar".
În linii mari, s-a ajuns în această situație deoarece Guvernul vrea, prin legea menționată de premier, să oblige salariații din construcții și agroalimentar la plata contribuției la sănătate, de care sunt scutiți în prezent. Astfel, dacă s-ar majora salariile brute pentru construcții și agroalimentar înainte de apariția legii respective, salariile nete ar înregistra ulterior o scădere - chestiune pe care, cel puțin la nivel declarativ, Executivul vrea să o evite.
Comentarii articol (2)