Lege privind executarea pedepselor ºi a masurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

Potrivit noii reglementari, executarea pedepselor se desfãºoarã sub supravegherea, controlul ºi autoritatea judecãtorului delegat pentru executarea pedepselor. În cadrul fiecãrei judecãtorii, unul sau mai mulþi judecãtori sunt desemnaþi anual, de cãtre preºedintele curþii de apel, ca judecãtor delegat pentru executarea pedepselor. Judecãtorul delegat pentru executarea pedepselor supravegheazã ºi controleazã asigurarea legalitãþii în executarea pedepselor ºi exercitã atribuþiile stabilite prin lege.

Noua reglementare vizeaza acoperirea unor institutii precum:
- executarea pedepselor principale neprivative de libertate (executarea muncii în folosul comunitãþii, executarea pedepsei amenzii sub forma zilelor-amendã),
- executarea pedepselor principale privative de libertate,
- regimurile de executare a pedepselor privative de libertate,
- condiþiile de detenþie,
- drepturile ºi obligaþiile persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate,
- munca prestatã de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate,
- activitãþile socioeducative,
- instruirea ºcolarã ºi formarea profesionalã a persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate,
- activitãþile socioeducative,
- recompense ºi sancþiuni disciplinare,
- liberarea condiþionatã,
- documentele întocmite de administraþia penitenciarului,
- documentele întocmite de administraþia penitenciarului.

Judecãtorul delegat pentru executarea pedepselor de la judecãtoria în circumscripþia cãreia funcþioneazã un penitenciar supravegheazã ºi controleazã asigurarea legalitãþii în executarea pedepselor privative de libertate în penitenciar, stabileºte mãsurile de personalizare a regimului de executare a pedepselor privative de libertate prevãzute în prezenta lege, controleazã condiþiile în care aceste mãsuri sunt aplicate ºi exercitã alte atribuþii stabilite prin lege.

Judecãtorul delegat pentru executarea pedepselor de la judecãtoria în circumscripþia cãreia funcþioneazã un centru de reþinere ºi arestare preventivã sau un centru de arestare preventivã supravegheazã ºi controleazã asigurarea legalitãþii în executarea mãsurilor preventive privative de libertate în aceste centre ºi exercitã alte atribuþii stabilite prin lege.

Judecãtorul delegat pentru executarea pedepselor de la judecãtoria în circumscripþia cãreia funcþioneazã un penitenciar, un centru de reþinere ºi arestare preventivã sau un centru de arestare preventivã soluþioneazã plângerile formulate de persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate sau de persoanele arestate preventiv împotriva mãsurilor luate de administraþia locurilor de deþinere privitoare la exercitarea drepturilor ºi la sancþiunile disciplinare.

Prezenta lege intrã în vigoare la data intrãrii în vigoare a noului Cod penal. Pânã la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, Guvernul va adopta, prin hotãrâre, regulamentul de aplicare a dispoziþiilor acesteia. La data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abrogã Legea nr. 23/1969 privind executarea pedepselor, republicatã în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 62 din 2 mai 1973, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, precum ºi orice alte dispoziþii contrare.

Lege nr. 294 din 28/06/2004, privind executarea pedepselor ºi a mãsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 591 din 01/07/2004

TITLUL I
Dispoziþii generale

Legalitatea executãrii pedepselor

Art. 1. - Executarea pedepselor se realizeazã în conformitate cu dispoziþiile Codului penal, ale Codului de procedurã penalã ºi ale prezentei legi.

Temeiul executãrii pedepselor

Art. 2. - Pedepsele se executã numai în temeiul hotãrârilor judecãtoreºti definitive de condamnare.

Respectarea demnitãþii umane

Art. 3. - Pedepsele se executã în condiþii care sã asigure respectarea demnitãþii umane.

Interzicerea supunerii la torturã, tratamente inumane sau degradante ori la alte rele tratamente

Art. 4. - (1) Se interzice supunerea oricãrei persoane aflate în executarea unei pedepse la torturã, la tratamente inumane sau degradante ori la alte rele tratamente.
(2) Încãlcarea prevederilor alin. (1) se pedepseºte potrivit legii penale.

Interzicerea discriminãrii în executarea pedepselor

Art. 5. - (1) În timpul executãrii pedepselor este interzisã orice formã de discriminare pe temei de rasã, de naþionalitate, de origine etnicã, de limbã, de religie, de sex, de orientare sexualã, de opinie, de apartenenþã politicã, de avere, de origine socialã sau alte temeiuri.
(2) Încãlcarea prevederilor alin. (1) se pedepseºte potrivit legii penale.

Judecãtorul delegat pentru executarea pedepselor

Art. 6. - (1) Executarea pedepselor se desfãºoarã sub supravegherea, controlul ºi autoritatea judecãtorului delegat pentru executarea pedepselor.
(2) În cadrul fiecãrei judecãtorii, unul sau mai mulþi judecãtori sunt desemnaþi anual, de cãtre preºedintele curþii de apel, ca judecãtor delegat pentru executarea pedepselor.
(3) Judecãtorul delegat pentru executarea pedepselor supravegheazã ºi controleazã asigurarea legalitãþii în executarea pedepselor ºi exercitã atribuþiile stabilite prin lege.
(4) Judecãtorul delegat pentru executarea pedepselor de la judecãtoria în circumscripþia cãreia funcþioneazã un penitenciar supravegheazã ºi controleazã asigurarea legalitãþii în executarea pedepselor privative de libertate în penitenciar, stabileºte mãsurile de personalizare a regimului de executare a pedepselor privative de libertate prevãzute în prezenta lege, controleazã condiþiile în care aceste mãsuri sunt aplicate ºi exercitã alte atribuþii stabilite prin lege.
(5) Judecãtorul delegat pentru executarea pedepselor de la judecãtoria în circumscripþia cãreia funcþioneazã un centru de reþinere ºi arestare preventivã sau un centru de arestare preventivã supravegheazã ºi controleazã asigurarea legalitãþii în executarea mãsurilor preventive privative de libertate în aceste centre ºi exercitã alte atribuþii stabilite prin lege.
(6) Judecãtorul delegat pentru executarea pedepselor de la judecãtoria în circumscripþia cãreia funcþioneazã un penitenciar, un centru de reþinere ºi arestare preventivã sau un centru de arestare preventivã soluþioneazã plângerile formulate de persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate sau de persoanele arestate preventiv împotriva mãsurilor luate de administraþia locurilor de deþinere privitoare la exercitarea drepturilor ºi la sancþiunile disciplinare.

TITLUL II
Executarea pedepselor principale neprivative de libertate

CAPITOLUL I
Executarea muncii în folosul comunitãþii

SECÞIUNEA 1
Organizarea executãrii muncii în folosul comunitãþii
Stabilirea activitãþilor în folosul comunitãþii

Art. 7. - (1) Munca în folosul comunitãþii se executã în domeniul serviciilor publice gestionate de autoritãþile administraþiei publice locale, în cadrul instituþiilor publice la nivel local sau în cadrul asociaþiilor ºi fundaþiilor, abilitate în acest scop de instanþa de judecatã potrivit art. 8.
(2) Judecãtorul delegat pentru executarea pedepselor stabileºte anual lista activitãþilor în folosul comunitãþii care pot fi executate în circumscripþia în care îºi exercitã competenþa teritorialã, pe baza comunicãrilor efectuate de autoritãþile administraþiei publice locale ºi instituþiile publice la nivel local, precum ºi a cererilor formulate de asociaþiile ºi fundaþiile abilitate.
(3) Lista activitãþilor în folosul comunitãþii cuprinde:
a) natura activitãþilor care pot fi executate în domeniul fiecãrui serviciu public gestionat de autoritãþile administraþiei publice locale, în cadrul fiecãrei instituþii publice la nivel local, precum ºi în cadrul fiecãrei asociaþii ºi fundaþii abilitate;
b) numãrul de persoane care pot executa munca în folosul comunitãþii în domeniul fiecãrui serviciu public gestionat de autoritãþile administraþiei publice locale, în cadrul fiecãrei instituþii publice la nivel local, precum ºi în cadrul fiecãrei asociaþii ºi fundaþii abilitate;
c) numele, prenumele ºi funcþia persoanei desemnate pentru organizarea muncii în folosul comunitãþii de fiecare autoritate a administraþiei publice locale, de fiecare instituþie publicã la nivel local, de fiecare asociaþie ºi fundaþie abilitatã.
(4) Dacã serviciul public în cadrul cãruia persoana condamnatã executã munca în folosul comunitãþii este concesionat unei societãþi comerciale cu capital integral sau parþial privat, contravaloarea prestaþiilor efectuate se vireazã la bugetul unitãþii administrativ-teritoriale în circumscripþia cãreia se executã munca în folosul comunitãþii.

Procedura de abilitare a asociaþiilor ºi fundaþiilor

Art. 8. - (1) Abilitarea asociaþiilor ºi fundaþiilor se acordã de instanþa de judecatã în circumscripþia cãreia asociaþia sau fundaþia are sediul, la cerere, pe baza raportului judecãtorului delegat pentru executarea pedepselor ºi a urmãtoarelor documente care se anexeazã la cererea de abilitare:
a) o copie dupã încheierea privind înscrierea asociaþiei sau a fundaþiei în Registrul asociaþiilor ºi fundaþiilor;
b) o copie dupã actul constitutiv ºi statutul asociaþiei sau al fundaþiei;
c) bilanþul ºi bugetul de venituri ºi cheltuieli pe ultimii 3 ani;
d) un raport privind natura activitãþilor în folosul comunitãþii care urmeazã sã fie organizate în cadrul asociaþiei sau al fundaþiei ºi condiþiile în care acestea pot fi executate.
(2) Abilitarea se acordã prin încheiere, pe o perioadã de 3 ani.
(3) Abilitarea poate fi retrasã de instanþa de judecatã, din oficiu sau la sesizarea judecãtorului delegat pentru executarea pedepselor.

Supravegherea ºi controlul executãrii muncii în folosul comunitãþii

Art. 9. - (1) Supravegherea ºi controlul executãrii muncii în folosul comunitãþii se efectueazã de judecãtorul delegat pentru executarea pedepselor, direct sau prin intermediul consilierilor de reintegrare socialã ºi supraveghere ºi al persoanelor împuternicite în acest scop de unitãþile de poliþie în a cãror circumscripþie se executã munca în folosul comunitãþii.
(2) Supravegherea ºi controlul executãrii muncii în folosul comunitãþii se realizeazã pe baza programului de supraveghere ºi control întocmit de judecãtorul delegat pentru executarea pedepselor.
(3) Persoanele desemnate potrivit art. 7 alin. (3) lit. c) au obligaþia de a informa de îndatã judecãtorul delegat pentru executarea pedepselor cu privire la cazurile care atrag revocarea muncii în folosul comunitãþii potrivit Codului penal ºi de a-i comunica datele ºi informaþiile solicitate cu privire la executarea muncii în folosul comunitãþii.

SECÞIUNEA a 2-a
Modul de executare a pedepsei muncii în folosul comunitãþii

Încheierea judecãtorului delegat pentru executarea pedepselor

Art. 10. - (1) Judecãtorul delegat pentru executarea pedepselor de la judecãtoria în circumscripþia cãreia persoana condamnatã are domiciliul stabileºte, prin încheiere, ca urmare a comunicãrii condamnãrii ºi pe baza mandatului de executare a pedepsei muncii în folosul comunitãþii:
a) serviciul public gestionat de o autoritate a administraþiei publice locale, instituþia publicã la nivel local, asociaþia sau fundaþia unde persoana condamnatã urmeazã sã execute munca în folosul comunitãþii;
b) natura muncii în folosul comunitãþii pe care persoana condamnatã trebuie sã o execute, þinând seama de aptitudinile, starea de sãnãtate ºi pregãtirea profesionalã a acesteia;
c) programul de executare a muncii în folosul comunitãþii.
(2) Încheierea judecãtorului delegat pentru executarea pedepselor prevãzutã în alin. (1) se comunicã persoanei condamnate la pedeapsa muncii în folosul comunitãþii ºi persoanei desemnate potrivit art. 7 alin. (3) lit. c).
(3) Încheierea prevãzutã în alin. (1) poate fi modificatã oricând, în timpul executãrii pedepsei muncii în folosul comunitãþii, de cãtre judecãtorul delegat pentru executarea pedepselor, din oficiu sau la cererea persoanei condamnate ori a persoanei desemnate potrivit art. 7 alin. (3) lit. c).
(4) Judecãtorul delegat pentru executarea pedepselor procedeazã potrivit alin. (1) ca urmare a comunicãrii hotãrârii de condamnare.

Obligaþia de prezentare a persoanei condamnate la pedeapsa
muncii în folosul comunitãþii

Art. 11. - (1) Persoana condamnatã la pedeapsa muncii în folosul comunitãþii este obligatã sã se prezinte la judecãtorul delegat pentru executarea pedepselor în termen de 3 zile de la primirea încheierii prevãzute în art. 10 alin. (1).
(2) Judecãtorul delegat pentru executarea pedepselor comunicã persoanei condamnate data ºi ora la care aceasta trebuie sã înceapã executarea muncii în folosul comunitãþii, precum ºi numele ºi datele de identificare ale persoanei prevãzute în art. 7 alin. (3) lit. c) la care persoana condamnatã trebuie sã se prezinte pentru începerea executãrii muncii în folosul comunitãþii.

Examenul medical

Art. 12. - Înainte de a începe executarea pedepsei muncii în folosul comunitãþii, persoana condamnatã efectueazã un examen medical, pentru a se stabili dacã este aptã, din punct de vedere medical, sã execute munca în folosul comunitãþii stabilitã de judecãtorul delegat pentru executarea pedepselor ºi dacã nu suferã de o boalã care pune în pericol sãnãtatea persoanelor la locul unde urmeazã sã fie executatã munca în folosul comunitãþii.

Durata muncii în folosul comunitãþii

Art. 13. - (1) Munca în folosul comunitãþii se executã într-un interval de cel mult 180 de zile, în cazul condamnaþilor majori ºi de cel mult 120 de zile, în cazul condamnaþilor minori.
(2) Programul zilnic de muncã, în zilele lucrãtoare, nu poate depãºi 3 ore pe zi, în cazul condamnaþilor majori care desfãºoarã o activitate remuneratã sau urmeazã cursuri de învãþãmânt ori de calificare profesionalã ºi 2 ore pe zi, în cazul condamnaþilor minori care desfãºoarã o activitate remuneratã sau urmeazã cursuri de învãþãmânt ori de calificare profesionalã.
(3) Munca în folosul comunitãþii se executã dupã programul zilnic al activitãþii remunerate, al cursurilor de învãþãmânt sau de calificare profesionalã ale persoanei condamnate.
(4) Programul zilnic de muncã în zilele nelucrãtoare sau în cazul persoanelor care nu desfãºoarã o activitate remuneratã ori nu urmeazã cursuri de învãþãmânt sau de calificare profesionalã nu poate depãºi 8 ore, în cazul condamnaþilor majori, ºi 6 ore, în cazul condamnaþilor minori.
(5) Munca în folosul comunitãþii nu poate fi executatã în zilele de duminicã ºi în zilele declarate sãrbãtori legale.

Locul de executare a muncii în folosul comunitãþii

Art. 14. - (1) Munca în folosul comunitãþii se executã la serviciul public gestionat de o autoritate a administraþiei publice locale, instituþia publicã la nivel local, asociaþia sau fundaþia stabilitã prin încheierea judecãtorului delegat pentru executarea pedepselor.
(2) Locul de executare a muncii în folosul comunitãþii trebuie sã fie situat în circumscripþia judecãtoriei unde persoana condamnatã are domiciliul.
(3) Dacã munca în folosul comunitãþii nu poate fi executatã în circumscripþia judecãtoriei unde persoana condamnatã are domiciliul, judecãtorul delegat pentru executarea pedepselor din aceastã circumscripþie stabileºte locul de executare a muncii în folosul comunitãþii în circumscripþia altei judecãtorii din circumscripþia tribunalului unde persoana condamnatã are domiciliul, cu avizul judecãtorului delegat pentru executarea pedepsei de la locul unde urmeazã sã fie executatã munca în folosul comunitãþii.
(4) La stabilirea locului de executare a muncii în folosul comunitãþii, judecãtorul delegat pentru executarea pedepselor þine seama de distanþa între domiciliul persoanei condamnate ºi locul de executare a muncii în folosul comunitãþii, de distanþa între locul de muncã, instituþia de învãþãmânt sau de calificare profesionalã a persoanei condamnate ºi locul de executare a muncii în folosul comunitãþii ºi de posibilitãþile de asigurare a transportului între aceste locuri.

Condiþiile de executare a muncii în folosul comunitãþii

Art. 15. - (1) Munca în folosul comunitãþii se executã cu respectarea normelor de protecþie a muncii.
(2) Munca în folosul comunitãþii nu poate fi executatã în timpul nopþii sau în locuri vãtãmãtoare, periculoase ori care prezintã un grad de risc pentru sãnãtatea sau integritatea persoanelor condamnate ori pentru dezvoltarea minorilor condamnaþi.

Calea de atac împotriva mãsurilor privitoare la condiþiile de executare a muncii în folosul comunitãþii ºi a încheierilor judecãtorului delegat pentru executarea pedepselor

Art. 16. - (1) Împotriva mãsurilor privitoare la condiþiile de executare a muncii în folosul comunitãþii, persoana condamnatã poate face plângere la judecãtorul delegat pentru executarea pedepselor, care soluþioneazã plângerea prin încheiere, dupã ascultarea persoanei condamnate.
(2) Judecãtorul delegat pentru executarea pedepselor, soluþionând plângerea, pronunþã una dintre urmãtoarele soluþii:
a) admite plângerea ºi dispune anularea, revocarea sau modificarea mãsurii privitoare la condiþiile de executare a muncii în folosul comunitãþii;
b) respinge plângerea, dacã aceasta este nefondatã.
(3) Împotriva încheierilor judecãtorului delegat pentru executarea pedepselor prevãzute în art. 10 ºi în alin. (1) din prezentul articol persoana condamnatã poate face plângere la judecãtoria în a cãrei circumscripþie se aflã locul de executare a muncii în folosul comunitãþii.
(4) Plângerea prevãzutã în alin. (3) se judecã potrivit art. 460 alin. 1 ºi alin. 3-6 din Codul de procedurã penalã, care se aplicã în mod corespunzãtor.
(5) Persoana condamnatã este ascultatã, în mod obligatoriu, la judecarea plângerii.
(6) Instanþa, soluþionând plângerea, pronunþã una dintre urmãtoarele soluþii:
a) admite plângerea ºi, dupã caz, modificã încheierea judecãtorului delegat pentru executarea pedepselor prevãzutã în art. 10 sau dispune anularea, revocarea sau modificarea mãsurii privitoare la condiþiile de executare a muncii în folosul comunitãþii;
b) respinge plângerea, dacã aceasta este nefondatã.
(7) Hotãrârea instanþei poate fi atacatã cu recurs.

Sesizarea pentru revocarea muncii în folosul comunitãþii

Art. 17. - Dacã persoana condamnatã la pedeapsa muncii în folosul comunitãþii nu executã aceastã pedeapsã sau, în timpul executãrii, are o conduitã necorespunzãtoare prin neîndeplinirea obligaþiilor care îi revin sau prin îndeplinirea lor defectuoasã, judecãtorul delegat pentru executarea pedepselor sesizeazã de îndatã instanþa de judecatã, pentru revocarea muncii în folosul comunitãþii.

Atestarea executãrii muncii în folosul comunitãþii

Art. 18. - Dupã executarea pedepsei muncii în folosul comunitãþii, autoritatea administraþiei publice locale care gestioneazã serviciul public, instituþia publicã la nivel local, asociaþia sau fundaþia unde persoana condamnatã a executat munca în folosul comunitãþii are obligaþia de a comunica judecãtorului delegat pentru executarea pedepselor ºi persoanei condamnate un document care atestã cã munca în folosul comunitãþii a fost executatã.

Alte cazuri de efectuare a muncii în folosul comunitãþii

Art. 19. - Dispoziþiile prezentei secþiuni referitoare la executarea pedepsei muncii în folosul comunitãþii se aplicã în mod corespunzãtor în cazul înlocuirii pedepsei amenzii sub forma zilelor-amendã cu munca în folosul comunitãþii ºi în cazul suspendãrii executãrii pedepsei sub supraveghere cu obligaþia condamnatului de a efectua o muncã în folosul comunitãþii.

CAPITOLUL II
Executarea pedepsei amenzii sub forma zilelor-amendã
Modul de executare a pedepsei amenzii sub forma zilelor-amendã

Art. 20. - (1) Executarea pedepsei amenzii sub forma zilelor-amendã în cazul nerespectãrii termenului de achitare integralã a acesteia sau a unei rate când plata amenzii a fost eºalonatã se face potrivit dispoziþiilor privind executarea silitã a creanþelor bugetare.
(2) Executorii bugetari au obligaþia sã comunice instanþei de executare, la data achitãrii integrale a amenzii, executarea acesteia ºi sã înºtiinþeze instanþa cu privire la orice împrejurare care împiedicã executarea.

TITLUL III
Executarea mãsurilor de supraveghere ºi a obligaþiilor dispuse de
instanþã potrivit Codului penal

Controlul executãrii mãsurilor de supraveghere ºi a
obligaþiilor dispuse potrivit Codului penal

Art. 21. - (1) Controlul executãrii mãsurilor de supraveghere ºi a obligaþiilor prevãzute în Codul penal, care pot fi dispuse în cazul suspendãrii executãrii pedepsei sub supraveghere, al suspendãrii executãrii pedepsei sub supraveghere cu obligaþia condamnatului de a efectua o muncã în folosul comunitãþii, al amânãrii aplicãrii pedepsei ºi al liberãrii condiþionate, se asigurã de regulã, de judecãtorul delegat pentru executarea pedepselor de la judecãtoria în circumscripþia cãreia persoana condamnatã are domiciliul ºi de consilierii de reintegrare socialã ºi supraveghere.
(2) Pe durata suspendãrii executãrii pedepsei sub supraveghere, a suspendãrii executãrii pedepsei sub supraveghere cu obligaþia condamnatului de a efectua o muncã în folosul comunitãþii, a amânãrii aplicãrii pedepsei sau a liberãrii condiþionate, persoana condamnatã sau, dupã caz, inculpatul poate solicita asistenþã ºi consiliere, care se acordã, potrivit legii, de consilierii de reintegrare socialã ºi supraveghere.

Sesizarea instanþei în cazul nerespectãrii mãsurilor de
supraveghere ºi a obligaþiilor dispuse de instanþã

Art. 22. - În cazul nerespectãrii mãsurilor de supraveghere sau a obligaþiilor prevãzute în Codul penal, dispuse în cazul suspendãrii executãrii pedepsei sub supraveghere sau al suspendãrii executãrii pedepsei sub supraveghere cu obligaþia condamnatului de a efectua o muncã în folosul comunitãþii, judecãtorul delegat pentru executarea pedepselor, din oficiu sau la solicitarea consilierilor de reintegrare socialã ºi supraveghere, sesizeazã instanþa în vederea revocãrii suspendãrii ori a prelungirii termenului de încercare cu cel mult 3 ani.

Raportul judecãtorului delegat pentru executarea pedepselor
privind respectarea mãsurilor de supraveghere ºi a obligaþiilor
dispuse în cazul amânãrii aplicãrii pedepsei

Art. 23. - În cazul amânãrii aplicãrii pedepsei, la data fixatã de instanþã, judecãtorul delegat pentru executarea pedepselor ºi consilierii de reintegrare socialã ºi supraveghere prezintã un raport comun cu privire la modul în care inculpatul a respectat mãsurile de supraveghere ºi obligaþiile prevãzute în Codul penal, dispuse în cazul amânãrii aplicãrii pedepsei.

Mãsurile de supraveghere ºi obligaþiile dispuse faþã de minor

Art. 24. - Dispoziþiile art. 21-23 se aplicã în mod corespunzãtor în cazul mãsurilor de supraveghere ºi al obligaþiilor dispuse faþã de minor în cazul suspendãrii condiþionate a executãrii pedepsei, al suspendãrii executãrii pedepsei sub supraveghere ºi al amânãrii aplicãrii pedepsei.


TITLUL IV
Executarea pedepselor principale privative de libertate


CAPITOLUL I
Organizarea executãrii pedepselor privative de libertate


Penitenciarele


Art. 25. - (1) Pedeapsa principalã privativã de libertate a închisorii, a închisorii stricte, a detenþiunii severe ºi a detenþiunii pe viaþã se executã în locuri anume destinate, denumite penitenciare.
(2) Penitenciarele se înfiinþeazã prin hotãrâre a Guvernului, au personalitate juridicã ºi sunt în subordinea Administraþiei Naþionale a Penitenciarelor.
(3) Organizarea ºi funcþionarea penitenciarelor se stabilesc prin regulament, aprobat prin ordin al ministrului justiþiei, care se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I, ºi pe pagina de Internet a Ministerului Justiþiei ºi a Administraþiei Naþionale a Penitenciarelor.
(4) În cadrul penitenciarelor se pot înfiinþa, prin decizie a directorului general al Administraþiei Naþionale a Penitenciarelor, secþii interioare sau exterioare ale penitenciarelor, în raport cu regimurile de executare a pedepselor privative de libertate, categoriile de persoane condamnate ºi nevoile speciale de protecþie ale anumitor categorii de persoane condamnate.


Penitenciarele speciale


Art. 26. - (1) Pentru anumite categorii de persoane condamnate la pedepse privative de libertate se pot înfiinþa penitenciare speciale, în condiþiile art. 25 alin. (2).
(2) Penitenciarele speciale sunt:
a) penitenciare pentru minori;
b) penitenciare pentru femei;
c) penitenciare-spital.


Secþiile speciale de arestare preventivã


Art. 27. - (1) În cadrul penitenciarelor se pot înfiinþa secþii speciale de arestare preventivã, prin decizie a directorului general al Administraþiei Naþionale a Penitenciarelor.
(2) În secþiile speciale de arestare preventivã din penitenciare pot fi deþinute numai persoanele condamnate printr-o hotãrâre definitivã la o pedeapsã privativã de libertate, care sunt cercetate în stare de arest în altã cauzã, precum ºi arestaþii preventiv aflaþi în curs de judecatã.


Comisia pentru personalizarea regimului de executare
a pedepselor privative de libertate


Art. 28. - În fiecare penitenciar se constituie o comisie pentru personalizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, alcãtuitã din: conducãtorul penitenciarului, adjunctul acestuia responsabil cu aplicarea regimului de detenþie, medicul penitenciarului, un consilier de reintegrare socialã ºi supraveghere, un reprezentant al compartimentului socio-educativ ºi al compartimentului de siguranþã a deþinerii.


Administraþia Naþionalã a Penitenciarelor


Art. 29. - (1) Administraþia Naþionalã a Penitenciarelor este instituþia publicã cu personalitate juridicã, în subordinea Ministerului Justiþiei, având ca scop coordonarea activitãþii penitenciarelor.
(2) Organizarea, funcþionarea ºi atribuþiile Administraþiei Naþionale a Penitenciarelor se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului.
(3) Conducerea Administraþiei Naþionale a Penitenciarelor este asiguratã de un director general, numit prin ordin al ministrului justiþiei.
(4) Directorul general al Administraþiei Naþionale a Penitenciarelor are calitatea de ordonator secundar de credite.
(5) Finanþarea Administraþiei Naþionale a Penitenciarelor se asigurã din venituri proprii ºi subvenþii acordate de la bugetul de stat.


Siguranþa penitenciarelor


Art. 30. - (1) Administraþia Naþionalã a Penitenciarelor are obligaþia de a lua mãsurile necesare pentru siguranþa penitenciarelor, precum ºi mãsurile de pazã, supraveghere ºi escortare a persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate.
(2) Mãsurile necesare pentru siguranþa penitenciarelor se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului justiþiei.
(3) Penitenciarele trebuie sã dispunã de amenajãrile, dispozitivele, personalul ºi mijloacele necesare pentru supravegherea ºi controlul perimetrelor, al spaþiilor interioare ºi al cãilor de acces, precum ºi de armamentul ºi muniþia necesare.
(4) În cazul manifestãrilor care tulburã ordinea ºi liniºtea publicã din cadrul penitenciarelor sau pun în pericol viaþa ori integritatea corporalã a persoanelor sau securitatea bunurilor ºi care depãºesc posibilitãþile de intervenþie ale Administraþiei Naþionale a Penitenciarelor, poate fi solicitat sprijinul Ministerului Administraþiei ºi Internelor.


Protecþia martorilor care executã pedepse privative de libertate


Art. 31. - Administraþia Naþionalã a Penitenciarelor ºi administraþia penitenciarului au obligaþia de a asigura, în condiþiile legii, protecþia ºi asistenþa martorului aflat în stare de pericol ºi ale martorului protejat care executã o pedeapsã privativã de libertate.


CAPITOLUL II
Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate


Dispoziþii generale privind regimurile de executare a pedepselor
privative de libertate


Art. 32. - (1) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate cuprind ansamblul de reguli care stau la baza executãrii pedepselor privative de libertate.
(2) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate sunt bazate pe sistemul progresiv, persoanele condamnate având posibilitatea, în condiþiile prevãzute de prezenta lege, sã treacã dintr-un regim în altul.
(3) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate trebuie sã asigure respectarea ºi protejarea vieþii, sãnãtãþii ºi demnitãþii persoanelor private de libertate, a drepturilor ºi libertãþilor acestora, fãrã sã cauzeze suferinþe fizice ºi nici sã înjoseascã persoana condamnatã.


Felurile regimurilor de executare a pedepselor privative de libertate


Art. 33. - (1) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate sunt:
a) regimul de maximã siguranþã;
b) regimul închis;
c) regimul semideschis;
d) regimul deschis.
(2) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate se diferenþiazã în raport cu gradul de limitare a libertãþii de miºcare a persoanelor condamnate, modul de desfãºurare a activitãþilor ºi condiþiile de detenþie.


Regimul de maximã siguranþã


Art. 34. - (1) Regimul de maximã siguranþã se aplicã persoanelor condamnate la pedeapsa detenþiunii pe viaþã ºi persoanelor condamnate la pedeapsa detenþiunii severe.
(2) Persoanele condamnate care executã pedeapsa în regim de maximã siguranþã sunt supuse unor mãsuri stricte de pazã, supraveghere ºi escortare, sunt cazate, de regulã, individual, presteazã muncã ºi desfãºoarã activitãþile socioeducative în grupuri mici, în spaþii anume stabilite în interiorul penitenciarului, sub supraveghere continuã.
(3) Pe durata executãrii pedepsei în regim de maximã siguranþã, persoanele condamnate poartã costum penitenciar distinct.


Regimul închis


Art. 35. - (1) Regimul închis se aplicã persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii stricte mai mare de 5 ani.
(2) Regimul închis se poate aplica ºi persoanelor condamnate la pedeapsa detenþiunii pe viaþã, dupã executarea efectivã a cel puþin 12 ani de detenþie în regim de maximã siguranþã, precum ºi persoanelor condamnate la pedeapsa detenþiunii severe, dupã executarea efectivã a cel puþin o treime de detenþie în regim de maximã siguranþã.
(3) Persoanele condamnate care executã pedeapsa în regim închis sunt cazate, de regulã, în comun, presteazã munca ºi desfãºoarã activitãþi socioeducative în grupuri, în interiorul penitenciarului, sub pazã ºi supraveghere.
(4) Persoanele condamnate care executã pedeapsa în regim închis pot presta munca ºi în afara penitenciarului, sub pazã ºi supraveghere continuã, cu aprobarea conducãtorului penitenciarului.
(5) Pe durata executãrii pedepsei în regim închis, persoanele condamnate poartã costum penitenciar distinct.


Regimul semideschis


Art. 36. - (1) Regimul semideschis se aplicã persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii stricte care nu depãºeºte 5 ani.
(2) Regimul semideschis se poate aplica ºi persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii stricte mai mare de 5 ani, precum ºi persoanelor prevãzute în art. 35 alin. (2), care mai au de executat cel mult 2 ani pânã la realizarea fracþiunii de pedeapsã prevãzute în Codul penal pentru liberarea condiþionatã.
(3) Persoanele condamnate care executã pedeapsa în regim semideschis sunt cazate în comun, se pot deplasa neînsoþite în interiorul penitenciarului, presteazã munca ºi desfãºoarã activitãþile socioeducative, sub supraveghere, în grupuri, în spaþii din interiorul penitenciarului care rãmân deschise în timpul zilei.
(4) Persoanele condamnate care executã pedeapsa în regim semideschis pot presta munca ºi în afara penitenciarului, sub supraveghere.
(5) Pe durata executãrii pedepsei în regim semideschis, persoanele condamnate poartã costum penitenciar distinct.


Regimul deschis


Art. 37. - (1) Regimul deschis se aplicã persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii.
(2) Regimul deschis se poate aplica persoanelor condamnate pentru infracþiuni sãvârºite în timpul minoritãþii, precum ºi persoanelor condamnate care mai au de executat cel mult un an pânã la realizarea fracþiunii de pedeapsã prevãzute în Codul penal pentru liberarea condiþionatã.
(3) Persoanele condamnate care executã pedeapsa în regim deschis pot presta munca ºi pot desfãºura activitãþile socioeducative în afara penitenciarului, sub supraveghere.
(4) Pe durata executãrii pedepsei în regim deschis, persoanele condamnate poartã costum civil.


Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate


Art. 38. - (1) Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate se dispune de judecãtoria în a cãrei circumscripþie se aflã penitenciarul, la cererea persoanei condamnate sau la sesizarea judecãtorului delegat pentru executarea pedepselor, þinând seama de raportul comisiei pentru personalizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate.
(2) Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate se poate dispune dacã sunt îndeplinite urmãtoarele condiþii:
a) persoana condamnatã a executat efectiv partea din pedeapsã prevãzutã în art. 35 alin. (2) sau, dupã caz, mai are de executat partea din pedeapsã prevãzutã în art. 36 alin. (2) ori în art. 37 alin. (2) pânã la realizarea fracþiunii de pedeapsã prevãzute în Codul penal pentru liberarea condiþionatã sau a comis acte ori fapte care o fac incompatibilã cu regimul de executare a pedepselor privative de libertate închis, semideschis ºi deschis;
b) raportul comisiei prevãzute în alin. (1) constatã cã buna conduitã a persoanei condamnate permite schimbarea regimului în care aceasta executã pedeapsa privativã de libertate, persoana condamnatã a fãcut eforturi serioase pentru reintegrarea socialã, în special în cadrul activitãþii socioeducative, al instruirii ºcolare ºi al formãrii profesionale ori cã prin conduita sa afecteazã grav convieþuirea normalã în penitenciar sau siguranþa acestuia, fiind necesarã schimbarea regimului;
c) persoana condamnatã a comis abateri disciplinare grave, constând în acte sau fapte care afecteazã convieþuirea normalã în penitenciar sau siguranþa acestuia ºi o fac incompatibilã cu regimul de executare a pedepselor privative de libertate închis, semideschis ºi deschis.
(3) Regimul stabilit pentru situaþia prevãzutã la alin. (2) lit. c) nu poate fi mai sever decât cel hotãrât iniþial de cãtre instanþa de judecatã prin pronunþarea pedepsei privative de libertate.
(4) Instanþa dispune cu privire la schimbarea regimului de executare a pedepselor, dupã ascultarea persoanei condamnate.
(5) Dispoziþiile art. 460 alin. 1 ºi alin. 3-6 din Codul de procedurã penalã se aplicã în mod corespunzãtor.
(6) Când instanþa constatã cã nu sunt îndeplinite condiþiile pentru schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, prin hotãrârea de respingere fixeazã termenul dupã expirarea cãruia cererea sau sesizarea poate fi reînnoitã, termen care nu poate fi mai mare de un an.
(7) Hotãrârea instanþei poate fi atacatã cu recurs.


Personalizarea regimului de executare a pedepselor
privative de libertate


Art. 39. - (1) Personalizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate se stabileºte de comisia pentru personalizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, în funcþie de infracþiunea sãvârºitã, durata pedepsei aplicate, starea de recidivã, conduita, personalitatea, vârsta, starea de sãnãtate ºi posibilitãþile de reintegrare socialã ale persoanei condamnate.
(2) Persoana condamnatã este inclusã, þinând seama de criteriile prevãzute în alin. (1), în programe care urmãresc, în principal:
a) desfãºurarea de activitãþi socioeducative, acordarea de asistenþã ºi consiliere psihologicã, acordarea de consiliere ºi asistenþã în vederea ocupãrii unui loc de muncã sau al desfãºurãrii unei activitãþi profesionale dupã punerea în libertate;
b) instruirea ºcolarã;
c) formarea profesionalã.
(3) Programele prevãzute în alin. (2) sunt realizate de compartimentele socioeducative ale penitenciarelor, cu participarea consilierilor de reintegrare socialã ºi supraveghere, a voluntarilor, a asociaþiilor ºi fundaþiilor, precum ºi a altor reprezentanþi ai societãþii civile.
(4) Pentru fiecare persoanã condamnatã se întocmeºte un plan de evaluare ºi intervenþie socio-educativã de cãtre compartimentul cu atribuþii în acest domeniu din cadrul penitenciarului.


Personalizarea regimului de executare a pedepselor privative
de libertate în cazul minorilor


Art. 40. - (1) Minorii aflaþi în executarea unei pedepse privative de libertate sunt incluºi, pe durata executãrii pedepsei, în programe speciale de asistenþã, consiliere ºi supraveghere a minorilor, în funcþie de vârsta ºi de personalitatea fiecãruia.
(2) Programele speciale prevãzute în alin. (1) sunt realizate de compartimentele socioeducative ale penitenciarelor, cu participarea consilierilor de reintegrare socialã ºi supraveghere, a voluntarilor, a asociaþiilor ºi fundaþiilor, precum ºi a altor reprezentanþi ai societãþii civile.
(3) Dispoziþiile art. 39 se aplicã în mod corespunzãtor în cazul persoanelor condamnate prevãzute în alin. (1).


CAPITOLUL III
Condiþiile de detenþie


Primirea persoanelor condamnate


Art. 41. - (1) Primirea în penitenciar a persoanelor condamnate se face pe baza mandatului de executare a pedepsei privative de libertate, dupã ce li se stabileºte identitatea.
(2) Persoanele condamnate sunt primite cu dosarele individuale întocmite de organele de executare a mandatului de executare a pedepselor privative de libertate.
(3) Primirea persoanelor condamnate se face în spaþii special amenajate, femeile fiind separate de bãrbaþi, iar minorii fiind separaþi de majori.
(4) Imediat dupã primire, persoanei condamnate i se permite sã comunice familiei, avocatului sau altei persoane locul unde este deþinutã ºi schimbarea acestuia.
(5) Comunicarea prevãzutã în alin. (4) se face în scris sau telefonic, în mod gratuit.


Locul de executare a pedepselor privative de libertate


Art. 42. - (1) Executarea pedepsei închisorii se face în penitenciare anume destinate sau în secþii speciale ale celorlalte penitenciare.
(2) Executarea pedepsei închisorii stricte se face în penitenciare anume destinate.
(3) Detenþiunea pe viaþã ºi detenþiunea severã se executã în penitenciare anume destinate sau în secþii speciale ale celorlalte penitenciare.


Transferarea persoanelor condamnate


Art. 43. - (1) Transferarea persoanelor condamnate în alt penitenciar, ca urmare a schimbãrii regimului de executare a pedepselor privative de libertate sau pentru alte motive întemeiate, se dispune, la propunerea comisiei pentru personalizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate sau la cererea persoanei condamnate, cu avizul comisiei pentru personalizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, de cãtre directorul general al Administraþiei Naþionale a Penitenciarelor.
(2) Transferarea persoanelor condamnate în alt penitenciar, dacã este necesarã activitãþii unui organ judiciar, se dispune de directorul general al Administraþiei Naþionale a Penitenciarelor, la solicitarea organului judiciar.


Modul de executare a pedepselor privative de libertate


Art. 44. - (1) Femeile condamnate la pedepse privative de libertate executã pedeapsa separat de condamnaþii bãrbaþi.
(2) Minorii condamnaþi la pedepse privative de libertate executã pedeapsa separat de condamnaþii majori sau în locuri de deþinere speciale.


Cazarea persoanelor condamnate


Art. 45. - (1) Persoanele condamnate sunt cazate individual sau în comun.
(2) Camerele de cazare ºi celelalte încãperi destinate persoanelor condamnate trebuie sã dispunã de iluminat natural ºi de instalaþiile necesare asigurãrii iluminatului artificial corespunzãtor.
(3) Fiecãrei persoane condamnate i se pune la dispoziþie un pat.


Þinuta persoanelor condamnate


Art. 46. - (1) Persoanele condamnate poartã costum penitenciar adecvat anotimpului ºi activitãþilor pe care le desfãºoarã. Costumul penitenciar nu poate fi degradant sau umilitor.
(2) În raport cu regimul de executare a pedepselor privative de libertate, persoanele condamnate pot purta costum civil în tot cursul zilei.


Alimentaþia persoanelor condamnate


Art. 47. - (1) Administraþia fiecãrui penitenciar asigurã condiþii adecvate ºi personalul necesar pentru prepararea, distribuirea ºi servirea hranei, potrivit normelor de igienã a alimentaþiei.
(2) Normele minime obligatorii de hranã se stabilesc prin ordin al ministrului justiþiei.


Refuzul de hranã


Art. 48. - (1) În situaþia în care o persoanã condamnatã la o pedeapsã privativã de libertate refuzã sã primeascã hrana, conducãtorul penitenciarului are obligaþia sã o audieze de îndatã ºi sã îi solicite o declaraþie scrisã, pentru a cunoaºte motivele care au determinat luarea acestei hotãrâri ºi pentru a stabili primele mãsuri pentru rezolvarea situaþiei.
(2) Ieºirea din refuzul de hranã se consemneazã într-o declaraþie scrisã.
(3) Declaraþiile prevãzute în alin. (1) ºi (2) se înainteazã judecãtorului delegat pentru executarea pedepselor, care audiazã persoana condamnatã.
(4) Conducãtorul penitenciarului ia mãsuri pentru ca persoana condamnatã, care refuzã sã primeascã hrana, sã fie separatã de celelalte persoane condamnate, sub supravegherea permanentã a medicului, care asigurã persoanei condamnate asistenþa medicalã corespunzãtoare, astfel încât viaþa acesteia sã nu fie pusã în pericol.


Imobilizarea persoanelor condamnate


Art. 49. - Persoanele condamnate pot fi temporar imobilizate cu mijloacele din dotare:
a) din considerente de ordin medical, la propunerea motivatã a medicului de specialitate;
b) pentru a întrerupe acþiunile de vãtãmare corporalã a altei persoane sau a sa ori de distrugere a unor bunuri;
c) pentru prevenirea evadãrii în timpul transferului, în cazuri temeinic justificate.


CAPITOLUL IV
Drepturile ºi obligaþiile persoanelor aflate în executarea pedepselor
privative de libertate


Exercitarea drepturilor persoanelor condamnate la pedepse
privative de libertate


Art. 50. - (1) Exercitarea drepturilor persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate nu poate fi îngrãditã decât în limitele ºi în condiþiile prevãzute de prezenta lege, de Codul de procedurã penalã ºi de alte legi.
(2) Împotriva mãsurilor privitoare la exercitarea drepturilor prevãzute în prezentul capitol, luate de cãtre administraþia penitenciarului, persoanele condamnate la pedepse privative de libertate pot face plângere la judecãtorul delegat pentru executarea pedepselor.
(3) Persoana condamnatã este ascultatã, în mod obligatoriu, de judecãtorul delegat pentru executarea pedepselor.
(4) Judecãtorul delegat pentru executarea pedepselor, soluþionând plângerea, pronunþã una dintre urmãtoarele soluþii:
a) admite plângerea ºi dispune anularea, revocarea sau modificarea mãsurii luate de cãtre administraþia penitenciarului;
b) respinge plângerea, dacã aceasta este nefondatã.
(5) Împotriva hotãrârii judecãtorului delegat pentru executarea pedepselor, persoana condamnatã poate introduce contestaþie la judecãtoria în a cãrei circumscripþie se aflã penitenciarul, în termen de 5 zile de la comunicarea hotãrârii.


Asigurarea respectãrii drepturilor persoanelor aflate
în executarea pedepselor privative de libertate


Art. 51. - (1) Respectarea drepturilor prevãzute de lege pentru persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate este asiguratã de judecãtorul delegat pentru executarea pedepselor.
(2) Reprezentanþii organizaþiilor neguvernamentale care îºi desfãºoarã activitãþi în domeniul protecþiei drepturilor omului pot vizita penitenciarele ºi pot lua contact cu persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate, cu acordul directorului general al Administraþiei Naþionale a Penitenciarelor.
(3) Întrevederile dintre reprezentanþii organizaþiilor neguvernamentale prevãzute în alin. (2) ºi persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate se desfãºoarã în condiþii de confidenþialitate, sub supraveghere vizualã.


Libertatea conºtiinþei ºi libertatea credinþelor religioase


Art. 52. - (1) Libertatea gândirii ºi a opiniilor, precum ºi libertatea credinþelor religioase ale persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate nu pot fi îngrãdite.
(2) Persoanele condamnate au dreptul la libertatea credinþelor religioase, fãrã a aduce atingere libertãþii credinþelor religioase a celorlalte persoane condamnate.
(3) Persoanele condamnate pot participa, pe baza liberului consimþãmânt, la servicii sau întruniri religioase organizate în penitenciare ºi pot procura ºi deþine publicaþii cu caracter religios, precum ºi obiecte de cult.


Dreptul la informaþie


Art. 53. - (1) Dreptul persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate de a avea acces la informaþiile de interes public nu poate fi îngrãdit.
(2) Accesul persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate la informaþiile de interes public se realizeazã în condiþiile legii.
(3) Administraþia Naþionalã a Penitenciarelor are obligaþia de a lua toate mãsurile necesare pentru asigurarea aplicãrii dispoziþiilor legale privind liberul acces la informaþiile de interes public pentru persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate.
(4) Dreptul persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate la informaþii de interes public se realizeazã ºi prin publicaþii, emisiuni radiofonice ºi televizate sau orice alte mijloace autorizate de cãtre administraþia penitenciarului.


Mãsuri pentru asigurarea accesului la dispoziþiile legale
ºi documentele privind executarea pedepselor privative de libertate


Art. 54. - (1) Dispoziþiile Codului penal referitoare la executarea pedepselor privative de libertate, ale prezentei legi ºi ale Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaþiile de interes public ºi ale Hotãrârii Guvernului nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaþiile de interes public, precum ºi dispoziþiile ordinelor emise în temeiul prezentei legi ºi ale regulamentului de ordine interioarã a penitenciarului sunt aduse la cunoºtinþa persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate sau sunt puse la dispoziþie acestora, în limba românã sau în limba pe care o înþeleg, imediat dupã primirea în penitenciar.
(2) Textele dispoziþiilor legale la care se face referire în alin. (1) se pun la dispoziþie persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate, în penitenciare, în locuri accesibile.
(3) În cazul persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate care au deficienþe de comunicare, aducerea la cunoºtinþã a dispoziþiilor legale la care se face referire în alin. (1) se realizeazã prin folosirea unor modalitãþi care sã permitã înþelegerea acestora.
(4) Aducerea la îndeplinire a dispoziþiilor alin. (1) ºi (3) se consemneazã într-un proces-verbal.


Dreptul de petiþionare


Art. 55. - (1) Dreptul de petiþionare al persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate este garantat.
(2) Forma ºi conþinutul petiþiei nu pot fi modificate decât de persoana aflatã în executarea pedepsei privative de libertate.
(3) Petiþiile ºi rãspunsul la acestea au caracter confidenþial ºi nu pot fi deschise sau reþinute.
(4) În sensul prezentei legi, termenul petiþie include orice cerere sau sesizare adresatã autoritãþilor publice, instituþiilor publice, organelor judiciare, instanþelor sau organizaþiilor internaþionale a cãror competenþã este acceptatã ori recunoscutã de România.


Dreptul la corespondenþã


Art. 56. - (1) Dreptul la corespondenþã al persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate este garantat.
(2) Forma ºi conþinutul corespondenþei nu pot fi modificate decât de persoana aflatã în executarea pedepsei privative de libertate.
(3) Corespondenþa are caracter confidenþial ºi nu poate fi deschisã sau reþinutã decât în limitele ºi condiþiile prevãzute de lege.
(4) În scopul prevenirii introducerii în penitenciar, prin intermediul corespondenþei, a drogurilor, substanþelor toxice, explozibililor sau a altor asemenea obiecte a cãror deþinere este interzisã, corespondenþa poate fi deschisã, fãrã a fi cititã, în prezenþa persoanei condamnate.
(5) Corespondenþa poate fi deschisã ºi reþinutã dacã existã indicii temeinice cu privire la sãvârºirea unei infracþiuni. Persoana aflatã în executarea pedepsei privative de libertate este înºtiinþatã, în scris, de îndatã, cu privire la luarea acestor mãsuri, iar corespondenþa reþinutã se claseazã într-un dosar special care se pãstreazã de administraþia penitenciarului.
(6) Deschiderea ºi reþinerea corespondenþei, potrivit dispoziþiilor alin. (5), se pot face numai pe baza dispoziþiilor emise, în scris ºi motivat, de cãtre conducãtorul penitenciarului.
(7) Dispoziþiile alin. (4) ºi (5) nu se aplicã în cazul corespondenþei cu apãrãtorul sau cu organizaþiile neguvernamentale care îºi desfãºoarã activitatea în domeniul protecþiei drepturilor omului.


Mãsuri pentru asigurarea exercitãrii dreptului de petiþionare
ºi a dreptului la corespondenþã


Art. 57. - (1) Pentru asigurarea exercitãrii dreptului de petiþionare ºi a dreptului la corespondenþã, conducãtorul penitenciarului are obligaþia de a lua mãsurile necesare pentru instalarea de cutii poºtale în interiorul penitenciarului.
(2) Petiþiile ºi corespondenþa sunt colectate de cãtre personalul furnizorului de servicii poºtale, cãruia i se asigurã accesul în interiorul penitenciarului.
(3) Personalul furnizorului de servicii poºtale este însoþit în interiorul penitenciarului de o persoanã anume desemnatã de conducãtorul penitenciarului.
(4) Rãspunsul la petiþii ºi corespondenþa adresatã persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate se predã, de îndatã, destinatarului, sub semnãturã.
(5) Cheltuielile ocazionate de exercitarea dreptului de petiþionare ºi a dreptului la corespondenþã sunt suportate de cãtre persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate. În cazul în care aceste persoane nu dispun de mijloace bãneºti necesare, cheltuielile pentru exercitarea dreptului de petiþionare prin cereri ºi sesizãri adresate organelor judiciare, instanþelor sau organizaþiilor internaþionale a cãror competenþã este acceptatã ori recunoscutã de România ºi cele pentru exercitarea dreptului la corespondenþã cu familia ºi cu apãrãtorul sunt suportate de cãtre administraþia penitenciarului.


Dreptul la convorbiri telefonice


Art. 58. - (1) Persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate au dreptul sã efectueze convorbiri telefonice de la telefoanele publice cu cartelã instalate în penitenciare. Convorbirile telefonice au caracter confidenþial.
(2) Pentru asigurarea exercitãrii dreptului la convorbiri telefonice, conducãtorul penitenciarului are obligaþia de a lua mãsurile necesare pentru instalarea de telefoane publice cu cartelã în interiorul penitenciarului.
(3) Numãrul, periodicitatea ºi durata convorbirilor telefonice care pot fi efectuate de persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate se stabilesc de cãtre administraþia penitenciarului, în funcþie de numãrul persoanelor deþinute ºi al posturilor telefonice publice instalate.
(4) Cheltuielile ocazionate de efectuarea convorbirilor telefonice sunt suportate de cãtre persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate.


Dreptul de a primi vizite


Art. 59. - (1) Persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate au dreptul de a primi vizite, în spaþii special amenajate, sub supravegherea vizualã a personalului administraþiei penitenciarului.
(2) Persoanele aflate în vizitã sunt supuse controlului specific.
(3) Durata ºi periodicitatea vizitelor se stabilesc prin ordin al ministrului justiþiei, care se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(4) Persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate au dreptul de a primi, oricând, în condiþii de confidenþialitate, vizite ale apãrãtorului.


Dreptul de a primi bunuri


Art. 60. - (1) Persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate au dreptul de a primi bunuri.
(2) Numãrul ºi greutatea pachetelor care pot fi primite de persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate, precum ºi bunurile care pot fi primite, pãstrate ºi folosite de aceste persoane se stabilesc prin ordin al ministrului justiþiei, care se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(3) Persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate pot primi sume de bani, care se consemneazã în fiºa contabilã nominalã.
(4) Cotele din sumele de bani cuvenite persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate pentru munca prestatã, sumele primite de la persoane fizice sau juridice în timpul executãrii pedepsei ºi sumele aflate asupra lor la primirea în penitenciar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de petiþionare, a dreptului la corespondenþã ºi a dreptului la convorbiri telefonice, pentru efectuarea examenului medical prevãzut în art. 62 alin. (4), pentru cumpãrarea de bunuri, sprijinirea familiei sau alte asemenea scopuri, pentru repararea pagubelor cauzate bunurilor puse la dispoziþie de administraþia penitenciarului ºi pentru plata transportului pânã la domiciliu la punerea în libertate.


Dreptul la asistenþã medicalã


Art. 61. - (1) Dreptul la asistenþã medicalã al persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate este garantat.
(2) Asistenþa medicalã în penitenciare se asigurã ori de câte ori este necesar sau la cerere, cu personal calificat, în mod gratuit, potrivit legii.
(3) Persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate beneficiazã în mod gratuit de tratament medical ºi de medicamente.


Examenul medical


Art. 62. - (1) Examenul medical al persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate se realizeazã la primirea în penitenciare ºi, în timpul executãrii pedepsei, în mod periodic.
(2) Examenul medical se realizeazã în condiþii de confidenþialitate.
(3) Medicul care efectueazã examenul medical are obligaþia de a sesiza procurorul în cazul în care constatã cã persoana condamnatã a fost supusã la torturã, tratamente inumane sau degradante ori la alte rele tratamente, precum ºi obligaþia de a consemna în fiºa medicalã cele constatate ºi declaraþiile persoanei condamnate în legãturã cu acestea.
(4) În cazurile prevãzute în alin. (3), persoana condamnatã la o pedeapsã privativã de libertate are dreptul de a cere sã fie examinatã, la locul de deþinere, de un medic din afara sistemului penitenciar, desemnat de aceasta sau de un medic legist. Constatãrile medicului din afara sistemului penitenciar se consemneazã în fiºa medicalã a persoanei condamnate, iar certificatul medico-legal se anexeazã la fiºa medicalã, dupã ce persoana condamnatã a luat cunoºtinþã de conþinutul sãu, sub semnãturã.
(5) Cheltuielile ocazionate de examenul medical prevãzut în alin. (4) se suportã de cãtre solicitant.


Asistenþa medicalã în cazuri speciale


Art. 63. - (1) Femeile condamnate la pedepse privative de libertate care sunt însãrcinate beneficiazã de asistenþã medicalã prenatalã ºi postnatalã, luându-se mãsuri pentru ca naºterea sã aibã loc în afara penitenciarului. Administraþia penitenciarului ia mãsuri pentru ca persoana condamnatã, la solicitarea acesteia, sã îºi poatã îngriji copilul pânã la vârsta de 12 luni.
(2) La împlinirea vârstei de 12 luni sau anterior, copilul poate fi dat în îngrijire, cu acordul mamei, familiei sau persoanei indicate de aceasta.
(3) În cazul în care copilul nu poate fi dat în îngrijirea familiei sau persoanei indicate de mamã, copilul poate fi încredinþat pe toatã durata de detenþie a mamei, cu acordul acesteia, unei instituþii specializate, cu înºtiinþarea autoritãþilor competente pentru protecþia copilului.


Dreptul la asistenþã diplomaticã


Art. 64. - (1) Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate care au altã cetãþenie decât cea românã au dreptul de a se adresa reprezentanþelor diplomatice sau consulare în România ale statului ai cãrui cetãþeni sunt ºi de a fi vizitaþi de funcþionarii acestor reprezentanþe diplomatice sau consulare.
(2) Administraþia penitenciarului are obligaþia sã coopereze cu instituþiile prevãzute în alin. (1) pentru realizarea asistenþei diplomatice a persoanelor condamnate.
(3) Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate, cu statut de refugiaþi sau apatrizi, precum ºi persoanele condamnate care au altã cetãþenie decât cea românã, al cãror stat nu este reprezentat diplomatic sau consular în România, pot solicita administraþiei penitenciarului sã contacteze autoritatea internã sau internaþionalã competentã ºi pot fi vizitaþi de reprezentanþii acesteia.


Dreptul la încheierea unei cãsãtorii


Art. 65. - (1) Persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate au dreptul la încheierea unei cãsãtorii în penitenciar, în condiþiile legii.
(2) Administraþia penitenciarului are obligaþia de a asigura condiþiile necesare încheierii cãsãtoriei.
(3) Dupã încheierea cãsãtoriei soþii pot rãmâne în penitenciar, într-o camerã separatã, timp de 48 de ore, cu acordul conducãtorului penitenciarului.
(4) În certificatul de cãsãtorie, la locul încheierii cãsãtoriei se înscrie localitatea în a cãrei razã teritorialã este situat penitenciarul.
(5) Persoanele condamnate care executã pedeapsa în regim semideschis sau deschis pot încheia cãsãtoria în localitatea în care domiciliazã sau în localitatea în a cãrei razã teritorialã este situat penitenciarul, cu acordul conducãtorului penitenciarului, ºi pot primi în acest scop o învoire de pânã la 5 zile.


Obligaþiile persoanelor condamnate


Art. 66. - (1) Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate au urmãtoarele obligaþii:
a) sã respecte prevederile prezentei legi, ale regulamentului de aplicare a dispoziþiilor acesteia ºi ale regulamentului de ordine interioarã a penitenciarului, dupã aducerea lor la cunoºtinþã potrivit art. 54;
b) sã respecte regulile de igienã colectivã ºi individualã;
c) sã se supunã percheziþiei corporale ori de câte ori aceastã mãsurã este necesarã;
d) sã întreþinã în mod corespunzãtor bunurile încredinþate de administraþia penitenciarului ºi bunurile din dotarea unitãþilor unde presteazã munca.
(2) Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate rãspund civil, material, disciplinar sau penal, dupã caz, pentru faptele sãvârºite în timpul executãrii pedepselor privative de libertate, potrivit legii.


Drepturile ºi obligaþiile persoanelor internate
în centrele de reeducare


Art. 67. - Dispoziþiile prezentului capitol se aplicã în mod corespunzãtor persoanelor internate în centrele de reeducare.


CAPITOLUL V
Munca prestatã de persoanele condamnate la pedepse
privative de libertate


Dispoziþii generale privind munca prestatã


Art. 68. - (1) Munca prestatã de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate este remuneratã, cu excepþia activitãþilor cu caracter gospodãresc necesare penitenciarului sau desfãºurate în folosul comunitãþii.
(2) Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate care sunt apte de a munci, cu acordul lor, pot presta o muncã în raport cu calificarea ºi aptitudinile lor, precum ºi activitãþi necalificate.
(3) Dispoziþiile legale referitoare la protecþia muncii se aplicã în mod corespunzãtor.
(4) Persoana condamnatã care, în timpul executãrii pedepsei, a devenit incapabilã de muncã în urma unui accident sau a unei boli profesionale beneficiazã de pensie de invaliditate în condiþiile legii.
(5) Diplomele, certificatele sau orice alte documente care atestã însuºirea unei meserii, calificarea sau recalificarea profesionalã în cursul executãrii pedepsei sunt recunoscute, în condiþiile legii, de Ministerul Muncii, Solidaritãþii Sociale ºi Familiei sau de Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii.


Munca prestatã în cazuri speciale


Art. 69. - Femeile condamnate la pedepse privative de libertate care sunt însãrcinate, cele care au nãscut în perioada detenþiei ºi au în îngrijire copii în vârstã de pânã la 12 luni, precum ºi minorii condamnaþi la pedepse privative de libertate nu pot presta munca în timpul nopþii sau în locuri vãtãmãtoare, periculoase ori care prezintã un grad de risc pentru sãnãtatea sau integritatea persoanelor condamnate ori pentru dezvoltarea minorilor condamnaþi.


Durata muncii prestate


Art. 70. - (1) Durata muncii prestate de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate este de 8 ore pe zi ºi nu mai mult de 40 de ore pe sãptãmânã.
(2) Pentru persoanele prevãzute în art. 69, durata zilei de muncã nu poate depãºi 6 ore pe zi ºi 30 de ore pe sãptãmânã.
(3) Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate, pe baza acordului scris al acestora, pot presta munca în program de 10 ore pe zi ºi nu mai mult de 50 de ore pe sãptãmânã, acordându-li-se drepturile bãneºti cuvenite pentru acest program de muncã.
(4) Munca în timpul nopþii poate fi prestatã cu acordul scris al persoanelor condamnate, dar nu mai mult de 7 ore pe noapte ºi 35 de ore pe sãptãmânã.
(5) Persoanele condamnate beneficiazã de cel puþin o zi pe sãptãmânã pentru odihnã.


Regimul de prestare a muncii


Art. 71. - (1) Munca persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate în penitenciare se realizeazã:
a) în regim de prestãri de servicii pentru agenþii economici, persoane fizice sau persoane juridice, în interiorul sau exteriorul penitenciarului;
b) în regie proprie;
c) în interesul penitenciarului, pentru activitãþi cu caracter gospodãresc necesare penitenciarului;
d) în folosul comunitãþii.
(2) Administraþia penitenciarului poate încheia contracte de prestãri de servicii cu agenþi economici, persoane fizice sau persoane juridice, interesaþi în folosirea la muncã a persoanelor condamnate.


Plata muncii prestate


Art. 72. - (1) Veniturile realizate de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate pentru munca prestatã nu constituie venituri salariale ºi se impoziteazã potrivit prevederilor legale care reglementeazã impunerea veniturilor realizate de persoanele fizice.
(2) Veniturile realizate de persoanele condamnate din munca prestatã sunt la nivelul salariilor din sectorul bugetar pentru aceeaºi activitate, în raport cu programul de muncã ºi cu complexitatea lucrãrilor efectuate.
(3) Veniturile realizate nu pot fi mai mici decât salariul minim pe economie, în raport cu programul de muncã.


Repartizarea veniturilor


Art. 73. - (1) Veniturile prevãzute în art. 72 se încaseazã de cãtre administraþia penitenciarului în care persoana condamnatã executã pedeapsa privativã de libertate ºi se repartizeazã dupã cum urmeazã:
a) 30% din venit revine persoanei condamnate, care poate folosi pe durata executãrii pedepsei 90% din acesta, iar 10% se consemneazã pe numele sãu, urmând sã fie încasat, împreunã cu eventuala dobândã aferentã, în momentul punerii în libertate;
b) 70% din venit revine Administraþiei Naþionale a Penitenciarelor, constituind venituri proprii care se încaseazã, se contabilizeazã ºi se utilizeazã potrivit dispoziþiilor legale privind finanþele publice.
(2) În cazul în care persoana condamnatã la o pedeapsã privativã de libertate a fost obligatã la plata de despãgubiri civile, care nu au fost achitate pânã la data primirii în penitenciar, o cotã de 50% din procentul prevãzut la alin. (1) lit. a) se utilizeazã pentru repararea prejudiciului cauzat pãrþii civile.


Recuperarea pagubelor


Art. 74. - (1) Persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate rãspund pentru prejudiciile cauzate din vina lor la locul de detenþie sau la locul de muncã.
(2) Prejudiciul cauzat la locul de detenþie se reparã pe baza ordinului de imputare emis de cãtre conducãtorul penitenciarului. Ordinul constituie titlu executoriu.
(3) Împotriva ordinului de imputare, persoana condamnatã poate face contestaþie, în termen de 30 de zile de la data primirii acestuia, la judecãtoria în circumscripþia cãreia este situat penitenciarul.
(4) Persoanele condamnate nu rãspund pentru pagubele provocate de uzul normal al bunurilor încredinþate spre folosinþã sau pentru cele provenite din riscul normal al muncii.


CAPITOLUL VI
Activitãþile socioeducative, instruirea ºcolarã ºi formarea profesionalã
a persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate


Activitãþile socioeducative


Art. 75. - (1) Activitãþile socioeducative, acordarea de asistenþã ºi consiliere psihologicã, acordarea de consiliere ºi asistenþã în vederea ocupãrii unui loc de muncã sau al desfãºurãrii unei activitãþi profesionale dupã punerea în libertate se organizeazã în fiecare penitenciar ºi au ca scop reintegrarea socialã a persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate.
(2) În fiecare penitenciar funcþioneazã o bibliotecã. Fondul de carte este asigurat de Administraþia Naþionalã a Penitenciarelor, din venituri proprii, sponsorizãri ºi donaþii.


Instruirea ºcolarã


Art. 76. - (1) În penitenciare se organizeazã cursuri de ºcolarizare pentru ciclul primar, gimnazial ºi liceal.
(2) Cursurile de ºcolarizare a persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate se organizeazã ºi se desfãºoarã în condiþiile stabilite de Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii împreunã cu Ministerul Justiþiei, cu personal didactic asigurat ºi salarizat de inspectoratul ºcolar în a cãrui razã teritorialã este situat penitenciarul.
(3) În diplome nu se fac menþiuni cu privire la absolvirea cursurilor în stare de deþinere.
(4) Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate pot urma cursuri de învãþãmânt universitar în forma frecvenþã redusã.
(5) Cheltuielile legate de instruirea ºcolarã sunt suportate de Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii ºi Administraþia Naþionalã a Penitenciarelor, iar în cazul cursurilor de învãþãmânt universitar, de persoanele condamnate sau de alte persoane fizice ori juridice.


Formarea profesionalã


Art. 77. - (1) Formarea profesionalã a persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate se realizeazã prin cursuri de calificare ºi recalificare a acestora, în funcþie de opþiunile ºi aptitudinile lor.
(2) Cursurile se organizeazã la unitãþile care funcþioneazã în cadrul penitenciarelor sau la unitãþi stabilite în acest scop prin acorduri încheiate între administraþia penitenciarului ºi fiecare unitate în parte.
(3) Cheltuielile legate de formarea profesionalã sunt suportate de Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, Ministerul Muncii, Solidaritãþii Sociale ºi Familiei, Administraþia Naþionalã a Penitenciarelor, de persoanele condamnate sau de alte persoane fizice ori juridice.


Instruirea ºcolarã ºi formarea profesionalã în cazul minorilor


Art. 78. - (1) Minorilor condamnaþi la pedepse privative de libertate li se asigurã condiþii pentru efectuarea studiilor ºi pentru dobândirea unei calificãri profesionale, în funcþie de opþiunile ºi aptitudinile lor.
(2) Cheltuielile legate de instruirea ºcolarã ºi formarea profesionalã a persoanelor prevãzute în alin. (1) sunt suportate de Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, de Ministerul Muncii, Solidaritãþii Sociale ºi Familiei ºi de Administraþia Naþionalã a Penitenciarelor.


CAPITOLUL VII
Recompense ºi sancþiuni disciplinare


SECÞIUNEA 1
Recompense


Felurile recompenselor


Art. 79. - (1) Persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate, care au o bunã conduitã ºi au fãcut eforturi serioase pentru reintegrarea socialã, în special în cadrul activitãþii socioeducative, al instruirii ºcolare ºi al formãrii profesionale, li se pot acorda urmãtoarele recompense:
a) încredinþarea unei responsabilitãþi în cadrul activitãþilor prevãzute în art. 75;
b) suplimentarea drepturilor la pachete ºi vizite;
c) permisiunea de ieºire din penitenciar pentru o zi;
d) permisiunea de ieºire din penitenciar pe o duratã de cel mult 5 zile;
e) permisiunea de ieºire din penitenciar pe o duratã de cel mult 10 zile.
(2) Recompensele prevãzute în alin. (1) lit. a)-c) pot fi acordate de cãtre conducãtorul penitenciarului, la propunerea comisiei pentru personalizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, iar recompensele prevãzute la alin. (1) lit. d) ºi e) pot fi acordate de cãtre directorul general al Administraþiei Naþionale a Penitenciarelor, la propunerea comisiei pentru personalizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate.


Permisiunea de ieºire din penitenciar


Art. 80. - (1) Permisiunea de ieºire din penitenciar poate fi acordatã în condiþiile art. 79, în urmãtoarele cazuri:
a) prezentarea persoanei condamnate în vederea ocupãrii unui loc de muncã dupã punerea în libertate;
b) susþinerea unui examen de cãtre persoana condamnatã;
c) menþinerea relaþiilor de familie ale persoanei condamnate;
d) pregãtirea reintegrãrii sociale a persoanei condamnate;
e) participarea persoanei condamnate la înhumarea unui membru de familie - soþ/soþie, copii, pãrinþi - sau pentru rezolvarea altor situaþii grave, familiale sau de altã naturã.
(2) Permisiunea de ieºire din penitenciar pe durata unei zile se poate acorda persoanelor condamnate care executã pedepse privative de libertate în regim închis dupã ce au executat jumãtate din durata executãrii pedepsei.
(3) Permisiunea de ieºire din penitenciar pe o duratã de cel mult 5 zile se poate acorda persoanelor condamnate care executã pedepse privative de libertate în regim semideschis, dupã ce au executat jumãtate din durata executãrii pedepsei.
(4) Permisiunea de ieºire din penitenciar pe o duratã de cel mult 10 zile se poate acorda persoanelor condamnate care executã pedepse privative de libertate în regim deschis.
(5) Permisiunea de ieºire din penitenciar, pentru cazurile prevãzute la alin. (1) lit. e), poate fi acordatã, în mod excepþional, pe o duratã de cel mult 5 zile, tuturor persoanelor condamnate, indiferent de durata executatã din pedeapsã, dacã îndeplinesc condiþiile prevãzute de art. 79 alin. (1).


SECÞIUNEA a 2-a
Abateri ºi sancþiuni disciplinare


Abateri disciplinare


Art. 81. - (1) Constituie abateri disciplinare urmãtoarele fapte:
a) prezenþa în zone interzise sau la ore nepermise în anumite zone din penitenciar ori nerespectarea orei de revenire în penitenciar;
b) tulburarea în orice mod a programelor socioeducative care se deruleazã în penitenciar;
c) procurarea sau deþinerea de bani, bunuri sau de alte valori, în alte condiþii decât cele prevãzute de lege;
d) nerespectarea normelor de igienã colectivã sau individualã;
e) comunicarea cu exteriorul în alte condiþii ºi prin alte mijloace decât cele prevãzute de lege;
f) utilizarea în alte condiþii decât cele prevãzute de lege a bunurilor puse la dispoziþie de administraþia penitenciarului;
g) nerespectarea oricãrei obligaþii care revine persoanei condamnate la executarea unei pedepse privative de libertate potrivit dispoziþiilor prezentei legi, ale regulamentului de aplicare a dispoziþiilor acesteia ºi ale regulamentului de ordine interioarã a penitenciarului, dupã aducerea acestora la cunoºtinþã potrivit art. 54, dacã este de naturã sã aducã atingere ordinii sau siguranþei penitenciarului;
(2) Rãspunderea disciplinarã nu exclude rãspunderea penalã sau civilã a persoanelor condamnate.
(3) Pentru faptele care, potrivit legii penale, constituie infracþiuni, personalul administraþiei penitenciare are obligaþia de a sesiza organele de urmãrire penalã. În acest caz poate fi aplicatã, în mod provizoriu, una dintre sancþiunile prevãzute în art. 82.


Sancþiuni disciplinare


Art. 82. - (1) Sancþiunile care pot fi aplicate în cazul sãvârºirii abaterilor disciplinare sunt:
a) avertismentul;
b) suspendarea dreptului de a participa la activitãþi culturale, artistice ºi sportive, pe o perioadã de cel mult o lunã;
c) suspendarea dreptului de a presta o muncã, pe o perioadã de cel mult o lunã;
d) suspendarea dreptului de a primi bunuri pe o perioadã de cel mult 2 luni;
e) suspendarea dreptului de a cumpãra bunuri, cu excepþia celor necesare pentru igiena individualã, exercitarea dreptului de petiþionare ºi a dreptului la corespondenþã, pe o perioadã de cel mult 2 luni;
f) suspendarea dreptului de a primi vizite, pe o perioadã de cel mult 3 luni;
g) izolarea pentru maximum 10 zile.
(2) Aplicarea sancþiunilor disciplinare nu poate îngrãdi dreptul la apãrare, dreptul de petiþionare, dreptul la corespondenþã, dreptul la asistenþã medicalã, dreptul la hranã, dreptul la luminã ºi dreptul la plimbarea zilnicã.
(3) Limitele sancþiunilor disciplinare prevãzute la alin. (1) lit. b)-f) se reduc la jumãtate în cazul minorilor.
(4) Sancþiunile prevãzute la alin. (1) lit. d)-f) nu se aplicã femeilor însãrcinate sau celor care au în îngrijire copii în vârstã de pânã la 12 luni.
(5) Sancþiunea disciplinarã prevãzutã în alin. (1) lit. g) nu poate fi aplicatã minorilor, femeilor însãrcinate ori femeilor care au în îngrijire copii în vârstã de pânã la 12 luni.
(6) Sancþiunea disciplinarã prevãzutã în alin. (1) lit. g) poate fi aplicatã numai cu avizul medicului. Medicul penitenciarului viziteazã zilnic ºi ori de câte ori este necesar persoanele condamnate care executã aceastã sancþiune disciplinarã.
(7) Sancþiunile cu caracter colectiv ºi sancþiunile corporale sunt interzise.
(8) Mijloacele de imobilizare din dotare, precum ºi orice mijloc degradant sau umilitor nu pot fi folosite ca sancþiune disciplinarã.


Constatarea abaterilor disciplinare


Art. 83. - (1) Abaterile disciplinare se constatã de cãtre personalul administraþiei penitenciare ºi se consemneazã într-un raport de incident.
(2) Raportul de incident se depune la conducãtorul penitenciarului, în termen de 24 de ore de la data constatãrii abaterii.
(3) Nerespectarea termenului prevãzut în alin. (2) poate atrage luarea unei mãsuri disciplinare împotriva personalului administraþiei penitenciare care rãspunde pentru nerespectarea termenului.


Procedura disciplinarã


Art. 84. - (1) Procedura disciplinarã se declanºeazã de conducãtorul penitenciarului, care sesizeazã comisia de disciplinã.
(2) Comisia de disciplinã este formatã din adjunctul conducãtorului penitenciarului responsabil cu aplicarea regimurilor de deþinere, în calitate de preºedinte, ºeful serviciului socio-educativ ºi un psiholog sau asistent social ori educator în locul de deþinere, în calitate de membri.
(3) Conducãtorul penitenciarului desemneazã, în termen de 5 zile, o persoanã din cadrul personalului penitenciarului sã efectueze cercetarea prealabilã, care, în termen de 10 zile de la sesizare, prezintã comisiei de disciplinã rezultatele acesteia ºi propunerile sale.
(4) Comisia de disciplinã, dupã ascultarea persoanei condamnate ºi a oricãrei alte persoane care are cunoºtinþã despre împrejurãrile în care a fost sãvârºitã fapta, aplicã, prin hotãrâre scrisã, una dintre sancþiunile disciplinare sau, dupã caz, claseazã dosarul de cercetare disciplinarã.
(5) La stabilirea sancþiunii disciplinare se þine seama de gravitatea abaterii, de persoana condamnatului, de abaterile disciplinare sãvârºite anterior, de atitudinea persoanei condamnate dupã sãvârºirea abaterii ºi în timpul procedurii disciplinare.
(6) Sancþiunile disciplinare aplicate se înscriu într-un registru special, iar hotãrârile comisiei de disciplinã se includ în dosarul individual al persoanei condamnate.
(7) În cazul în care, în cursul procedurii disciplinare, comisia de disciplinã ia cunoºtinþã despre sãvârºirea unei infracþiuni, sesizeazã organul de urmãrire penalã competent.


Plângerea împotriva hotãrârii comisiei de disciplinã


Art. 85. - (1) Împotriva hotãrârii comisiei de disciplinã, prin care a fost aplicatã o sancþiune disciplinarã, persoana condamnatã poate face plângere în termen de 48 de ore de la comunicarea hotãrârii conducãtorului penitenciarului, care este obligat sã o soluþioneze în termen de 3 zile.
(2) Împotriva hotãrârii conducãtorului penitenciarului, persoana condamnatã poate face plângere în termen de 48 de ore de la comunicare, la judecãtorul delegat pentru executarea pedepsei.
(3) Plângerea se soluþioneazã în termen de 5 zile de la introducerea acesteia.
(4) Persoana condamnatã este ascultatã în mod obligatoriu la judecarea plângerii.
(5) Hotãrârea judecãtorului delegat pentru executarea pedepselor este definitivã.


CAPITOLUL VIII
Liberarea condiþionatã


Condiþiile de acordare a liberãrii condiþionate


Art. 86. - (1) Condamnatul care este stãruitor în muncã, disciplinat ºi dã dovezi temeinice de îndreptare, þinându-se seama de durata din pedeapsa care mai rãmâne de executat, vârsta, starea sãnãtãþii, forma de vinovãþie ºi antecedentele sale penale, poate fi liberat condiþionat înainte de executarea în întregime a pedepsei, în condiþiile Codului penal.
(2) În timpul liberãrii condiþionate, instanþa poate sã-l oblige pe condamnat sã se supunã mãsurilor de supraveghere prevãzute în Codul penal.


Partea din durata pedepsei care poate fi consideratã ca
executatã pe baza muncii prestate


Art. 87. - (1) Pedeapsa care poate fi consideratã ca executatã pe baza muncii prestate, în vederea acordãrii liberãrii condiþionate, se calculeazã dupã cum urmeazã:
a) în cazul în care munca este remuneratã, se considerã 5 zile executate pentru 4 zile de muncã, în cazul condamnaþilor majori ºi 4 zile executate pentru 3 zile de muncã, în cazul condamnaþilor minori;
b) în cazul activitãþilor cu caracter gospodãresc necesare penitenciarului, precum ºi în cazul celor prestate în folosul comunitãþii se considerã 4 zile executate pentru 3 zile de muncã, în cazul condamnaþilor majori ºi 3 zile executate pentru 2 zile de muncã, în cazul condamnaþilor minori;
c) în cazul în care munca este prestatã în condiþiile prevãzute în art. 70 alin. (3), se considerã 4 zile executate pentru 3 zile de muncã;
d) în cazul în care munca este prestatã în condiþiile prevãzute în art. 70 alin. (4), se considerã 3 zile executate pentru 2 nopþi de muncã;
e) în cazul elaborãrii de lucrãri ºtiinþifice sau invenþii ºi inovaþii brevetate, se considerã 3 zile executate pentru 2 zile de muncã.
(2) Reducerea fracþiunii de pedeapsã care poate fi consideratã ca executatã pe baza muncii prestate nu poate fi revocatã.


Procedura de propunere a liberãrii condiþionate


Art. 88. - (1) Liberarea condiþionatã se acordã potrivit procedurii prevãzute în Codul de procedurã penalã, la cererea persoanei condamnate sau la propunerea comisiei pentru personalizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate.
(2) Comisia pentru personalizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, cu participarea judecãtorului delegat pentru executarea pedepselor, în calitate de preºedinte, propune liberarea condiþionatã þinând seama de fracþiunea din pedeapsã efectiv executatã ºi de partea din durata pedepsei care poate fi consideratã ca executatã pe baza muncii prestate, de conduita persoanei condamnate ºi de eforturile acesteia pentru reintegrarea socialã, în special în cadrul activitãþii socioeducative, al instruirii ºcolare ºi al formãrii profesionale, de responsabilitãþile încredinþate, de recompensele acordate ºi de sancþiunile disciplinare aplicate, de antecedentele sale penale, precum ºi de posibilitãþile de reintegrare a persoanei condamnate.
(3) Propunerea comisiei de admitere sau respingere a liberãrii condiþionate, cuprinsã într-un proces-verbal scris ºi motivat, împreunã cu documentele care atestã menþiunile cuprinse în raport, se înainteazã judecãtoriei în a cãrei circumscripþie se aflã locul de deþinere ºi se comunicã persoanei condamnate.
(4) În vederea soluþionãrii cererii de liberare condiþionatã a persoanei condamnate sau a propunerii formulate de comisie, instanþa poate consulta dosarul individual al persoanei condamnate.


CAPITOLUL IX
Documentele întocmite de administraþia penitenciarului


Dosarul individual al persoanei condamnate


Art. 89. - (1) Administraþia penitenciarului completeazã pentru fiecare persoanã condamnatã care executã o pedeapsã privativã de libertate în penitenciar dosarul individual prevãzut la art. 41 alin. (2).
(2) Dosarul individual al persoanei condamnate cuprinde:
a) datele ºi actul de identitate ale persoanei condamnate;
b) fotografii din faþã ºi din profil;
c) copie dupã hotãrârea judecãtoreascã de condamnare la pedeapsa privativã de libertate;
d) mandatul de executare a pedepsei;
e) anul, luna, ziua ºi ora la care a început executarea pedepsei;
f) cazierul judiciar;
g) fiºa dactiloscopicã;
h) documentele întocmite în urma examenelor medicale;
i) documentele din care rezultã îndeplinirea obligaþiilor prevãzute la art. 54 alin. (1) sau (3);
j) documentele referitoare la mãsurile luate de cãtre administraþia penitenciarului cu privire la exercitarea drepturilor persoanei condamnate la pedeapsa privativã de libertate;
k) documentele referitoare la participarea persoanei condamnate la activitãþile socioeducative, la instruirea ºcolarã ºi formarea profesionalã a acesteia;
l) documentele referitoare la acordarea recompenselor ºi la sancþiunile disciplinare aplicate în timpul executãrii pedepsei privative de libertate;
m) alte documente întocmite în timpul executãrii pedepsei privative de libertate care privesc regimul de executare a acesteia.
(3) Persoana condamnatã la o pedeapsã privativã de libertate ºi apãrãtorul acesteia au acces, în prezenþa persoanei anume desemnate de conducãtorul penitenciarului, la dosarul individual.
(4) Dosarul individual poate fi consultat, cu excepþia situaþiilor în care acesta este cerut de organele abilitate potrivit legii, numai cu acordul persoanei condamnate, al judecãtorului delegat cu executarea pedepselor ºi al directorului general al Administraþiei Naþionale a Penitenciarelor.
(5) Datele cu caracter personal ale persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate sunt confidenþiale, potrivit legii.


Registrele privind persoanele condamnate la pedepse
privative de libertate


Art. 90. - Administraþia fiecãrui penitenciar întocmeºte urmãtoarele registre privind persoanele condamnate la pedepse privative de libertate:
a) registrul de evidenþã a primirii persoanelor condamnate, în care se consemneazã anul, luna, ziua ºi ora la care persoana condamnatã a fost primitã în penitenciar;
b) registrul de evidenþã a recompenselor acordate persoanelor condamnate;
c) registrul de evidenþã a sancþiunilor disciplinare aplicate persoanelor condamnate;
d) registrul de evidenþã a liberãrii condiþionate a persoanelor condamnate;
e) registrul de evidenþã a punerii în libertate a persoanelor condamnate.


Documente privind decesul persoanelor aflate în executarea
pedepselor privative de libertate


Art. 91. - (1) În cazul decesului unei persoane aflate în executarea unei pedepse privative de libertate, conducãtorul penitenciarului înºtiinþeazã de îndatã judecãtorul delegat pentru executarea pedepselor ºi Comisia comunã a Ministerului Justiþiei ºi a Ministerului Sãnãtãþii de analizã a deceselor survenite în sistemul penitenciar, precum ºi familia persoanei decedate sau o persoanã apropiatã acesteia.
(2) Certificatul constatator al morþii ºi procesul-verbal al Comisiei comune a Ministerului Justiþiei ºi a Ministerului Sãnãtãþii de analizã a deceselor survenite în sistemul penitenciar sunt obligatorii.
(3) Componenþa, organizarea ºi funcþionarea Comisiei comune a Ministerului Justiþiei ºi a Ministerului Sãnãtãþii de analizã a deceselor survenite în sistemul penitenciar se stabilesc prin ordin comun al ministrului justiþiei ºi al ministrului sãnãtãþii.
(4) Înhumarea persoanei decedate este efectuatã de cãtre familie, rude sau alte persoane apropiate acesteia. În absenþa lor sau în caz de refuz, înhumarea persoanei decedate se face de cãtre primãria din localitatea în a cãrei razã teritorialã se aflã penitenciarul.
(5) În cazul producerii decesului persoanei condamnate, ca urmare a unui accident de muncã sau a unei boli profesionale survenite în timpul executãrii pedepsei, urmaºii acestuia beneficiazã de pensie de urmaº, potrivit legii.


TITLUL V
Executarea mãsurilor preventive privative de libertate


Centrele de reþinere ºi arestare preventivã ºi centrele
de arestare preventivã


Art. 92. - (1) Reþinerea ºi arestarea preventivã în cursul urmãririi penale se executã în centrele de reþinere ºi de arestare preventivã, care se organizeazã ºi funcþioneazã în subordinea Ministerului Administraþiei ºi Internelor, iar arestarea preventivã în cursul judecãþii se executã în centrele de arestare preventivã sau în secþii speciale de arestare preventivã din penitenciare, care se organizeazã ºi funcþioneazã în subordinea Administraþiei Naþionale a Penitenciarelor.
(2) Centrele de reþinere ºi arestare preventivã se înfiinþeazã prin ordin al ministrului administraþiei ºi internelor, iar centrele de arestare preventivã se înfiinþeazã prin ordin al ministrului justiþiei.
(3) Organizarea ºi funcþionarea centrelor de reþinere ºi arestare preventivã, precum ºi a centrelor de arestare preventivã se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin comun al ministrului administraþiei ºi internelor ºi al ministrului justiþiei.
(4) Mãsurile necesare pentru siguranþa centrelor de reþinere ºi arestare preventivã, precum ºi pentru siguranþa centrelor de arestare preventivã se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin comun al ministrului administraþiei ºi internelor ºi al ministrului justiþiei.


Executarea reþinerii ºi a arestãrii preventive


Art. 93. - (1) Reþinerea se executã în temeiul ordonanþei prin care s-a dispus reþinerea, potrivit dispoziþiilor Codului de procedurã penalã.
(2) Arestarea preventivã se executã în temeiul mandatului de arestare, emis potrivit dispoziþiilor Codului de procedurã penalã.
(3) Primirea în centrele de reþinere ºi arestare preventivã sau în centrele de arestare preventivã a persoanelor faþã de care s-au dispus aceste mãsuri preventive se face pe baza ordonanþei prevãzute în alin. (1) sau, dupã caz, a mandatului de arestare prevãzut în alin. (2), dupã ce li se stabileºte identitatea.
(4) Centrele de reþinere ºi arestare preventivã ºi centrele de arestare preventivã sunt obligate sã asigure exercitarea drepturilor prevãzute în Codul de procedurã penalã.
(5) Dispoziþiile din titlul IV, cap. III-VII referitoare la condiþiile de detenþie, drepturile ºi obligaþiile persoanelor condamnate, muncã ºi activitãþi socioeducative, recompensare ºi sancþiuni disciplinare se aplicã în mod corespunzãtor, în mãsura în care nu contravin dispoziþiilor prevãzute în prezentul titlu.
(6) Persoanele reþinute sau arestate preventiv poartã costum civil.
(7) Persoanele arestate preventiv, la cererea lor, pot presta o muncã sau pot desfãºura activitãþi socio-educative, în interiorul centrelor de reþinere ºi arestare preventivã sau al centrelor de arestare preventivã, cu avizul judecãtorului delegat cu executarea pedepselor.

Dosarul individual al persoanei arestate preventiv

Art. 94. - (1) Administraþia centrului de reþinere ºi arestare preventivã sau a centrului de arestare preventivã completeazã pentru fiecare persoanã arestatã preventiv dosarul individual prevãzut în art. 41 alin. (2).
(2) Dosarul individual al persoanei arestate preventiv cuprinde:
a) datele ºi actul de identitate ale persoanei arestate preventiv;
b) fotografii din faþã ºi din profil;
c) copie dupã hotãrârea prin care s-a dispus arestarea preventivã sau prelungirea arestãrii preventive;
d) mandatul de arestare;
e) anul, luna, ziua ºi ora la care a început executarea arestãrii preventive;
f) cazierul judiciar;
g) fiºa dactiloscopicã;
h) documentele întocmite în urma examenelor medicale obligatorii prevãzute la art. 62;
i) documentele din care rezultã îndeplinirea obligaþiilor prevãzute la art. 54 alin. (1) sau (3);
j) documentele referitoare la mãsurile luate de cãtre administraþia centrului de reþinere ºi arestare preventivã sau a centrului de arestare preventivã cu privire la exercitarea drepturilor persoanei arestate preventiv;
k) documentele referitoare la aplicarea sancþiunilor disciplinare în timpul executãrii arestãrii preventive;
l) alte documente întocmite în timpul executãrii arestãrii preventive.
(3) Persoana arestatã preventiv ºi apãrãtorul acesteia au acces, în prezenþa persoanei anume desemnate de conducãtorul centrului de reþinere ºi arestare preventivã sau de arestare preventivã, la dosarul individual.
(4) Instanþa de judecatã are acces la dosarul individual al persoanei arestate preventiv.
(5) Dosarul individual poate fi consultat, cu excepþia situaþiilor în care acesta este cerut de organele abilitate potrivit legii, numai cu acordul persoanei arestate preventiv ºi al judecãtorului delegat cu executarea pedepselor.
(6) Datele cu caracter personal ale persoanelor arestate preventiv sunt confidenþiale, potrivit legii.

Registrele privind persoanele reþinute sau arestate preventiv

Art. 95. - Administraþia fiecãrui centru de reþinere ºi arestare preventivã ºi a fiecãrui centru de arestare preventivã întocmeºte urmãtoarele registre privind persoanele reþinute sau arestate preventiv:
a) registrul de evidenþã a primirii persoanelor reþinute sau arestate preventiv, în care se consemneazã anul, luna, ziua ºi ora la care persoana reþinutã sau arestatã a fost primitã în centru;
b) registrul de evidenþã a punerii în libertate a persoanelor reþinute sau arestate preventiv.

TITLUL VI
Dispoziþii tranzitorii ºi finale

Dispoziþii tranzitorii

Art. 96. - În termen de 6 luni de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, judecãtorul delegat pentru executarea pedepselor stabileºte pentru fiecare persoanã condamnatã la o pedeapsã privativã de libertate regimul de executare, conform dispoziþiilor Codului penal ºi ale prezentei legi.

Dispoziþii finale

Art. 97. - (1) Prezenta lege intrã în vigoare la data intrãrii în vigoare a noului Cod penal.
(2) Pânã la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, Guvernul va adopta, prin hotãrâre, regulamentul de aplicare a dispoziþiilor acesteia.
(3) La data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abrogã Legea nr. 23/1969 privind executarea pedepselor, republicatã în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 62 din 2 mai 1973, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, precum ºi orice alte dispoziþii contrare.