Admiterea exceptiei de neconstitutionalitate asupra OUG nr. 230/2008 - cumulul pensiei cu salariul

19 Ianuarie 2009 AvocatNet.ro

Vezi cele 8 comentarii!

Prin Decizia nr. 82/2009, pronuntata in sedinta din 15 ianuarie 2009, Curtea Constitutionale a admis exceptia de neconstitutionalitate asupra Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 230/2008, care interzicea cumulul pensiilor cu salariile de stat.

Autor AvocatNet.ro

Dimensiune text

print ym Articol interesant (16)

DECIZIA nr.82
din 15 ianuarie 2009
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.230/2008 pentru modificarea unor acte normative in domeniul pensiilor din sistemul public, pensiilor de stat si al celor de serviciu
Ioan Vida - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Aspazia Cojocaru - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Petre Lazaroiu - judecator
Ion Predescu - judecator
Puskás Valentin Zoltán - judecator
Tudorel Toader - judecator
Augustin Zegrean - judecator
Simona Ricu - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.230/2008 pentru modificarea unor acte normative in domeniul pensiilor din sistemul public, pensiilor de stat si al celor de serviciu, exceptie ridicata direct de Avocatul Poporului.

La apelul nominal, se prezinta din partea Institutiei Avocatului Poporului expert pentru probleme juridice Bianca Draghici.
Magistratul-asistent refera asupra actelor depuse de la dosar prin care Stanica Vergica, Asofie Ionel, Ristea Voicu, Constantin Stancu, Popescu Razvan Dragos, Iancu Florin, Trusca Adrian si Chiriac Constantin, reprezentati prin avocat Lucian Bolcas, formuleaza o cerere de interventie in cauza. De asemenea, a mentionat si actul depus de Radu-Cristian Braileanu prin care se solicita interventia in interes propriu.

Domnul avocat Lucian Bolcas, prezent in sala, solicita admiterea cererii de interventie, invocand art.14 din Legea nr.47/1992.
Presedintele da cuvantul reprezentantului Ministerului Public asupra cererilor formulate.

Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea cererilor de interventie accesorie si interventie in interes propriu, aratand ca acestea sunt aplicabile doar in procesul civil, iar nu si in fata jurisdictiei constitutionale.

Curtea, deliberand, respinge cererile de interventie formulate, intrucat dispozitiile art.49 din Codul de procedura civila, referitoare la cererile de interventie, sunt aplicabile doar in ceea ce priveste procesul civil, iar nu si in fata Curtii Constitutionale, care isi exercita atributiile potrivit unei proceduri jurisdictionale autonome.

Cauza fiind in stare de judecata, Presedintele Curtii acorda cuvantul pe fond reprezentantului Avocatului Poporului.
Reprezentantul Avocatului Poporului solicita admiterea exceptiei de neconstitutionalitate, asa cum a fost formulata.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, in care sens sustine ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.230/2008 nu aduce atingere dreptului la pensie si dreptului la munca.

CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:

Prin Adresa nr.000108 din 7 ianuarie 2009, inaintata Curtii Constitutionale in temeiul art.146 lit.d) teza finala din Constitutie, Avocatul Poporului a ridicat direct exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.230/2008 pentru modificarea unor acte normative in domeniul pensiilor din sistemul public, pensiilor de stat si al celor de serviciu.

In motivarea exceptiei, Avocatul Poporului invoca trei aspecte principale care pun in discutie constitutionalitatea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.230/2008.

1. Actul normativ criticat este contrar art.115 alin.(6) din Constitutie, intrucat afecteaza drepturi fundamentale, respectiv dreptul la munca si dreptul la pensie prevazute de art.41 si art.47 alin.(2) teza intai din Legea fundamentala. In acest sens, aminteste ca, potrivit celor statuate de Curtea Constitutionala in Decizia nr.1189/2008, sensul juridic al verbului „a afecta” cuprinde mai multe nuante, precum pe cel de „a suprima”, „a aduce atingere”, „a prejudicia”, „a vatama”, „a leza” sau „a antrena consecinte negative”.

Or, potrivit acestor conotatii, prin interdictia ce se impune pensionarilor pentru limita de varsta, precum si celor ai institutiilor din sistemul justitiei, de aparare, ordine publica si siguranta nationala de a cumula pensia cu veniturile obtinute dintr-o functie remunerata de la bugetul de stat sunt afectate dreptul la munca si dreptul la pensie in insasi substanta lor. In plus, prin continutul lor, acestea sunt drepturi complexe care includ si dreptul la salariu si dreptul la conditii rezonabile de viata, care sa asigure un trai civilizat si decent al cetatenilor.

Prin prisma aceleiasi critici, privind incalcarea dreptului la munca, Avocatul Poporului considera ca este incalcat si art.20 din Constitutie prin raportare la prevederile art.6 pct.1 din Pactul international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale, care recunoaste si garanteaza dreptul la munca.

In lumina tuturor acestor texte, arata ca dreptul la munca al unei persoane nu poate forma obiectul vreunei ingradiri sau limitari, fiecare persoana fiind libera sa munceasca in masura posibilitatilor sale fizice si intelectuale pe care singura le poate aprecia.

2. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.230/2008 contravine art.135 alin.(2) lit.f) din Legea fundamentala, care stabileste in sarcina statului obligatia de a crea conditiile necesare pentru cresterea calitatii vietii.

De asemenea, sunt incalcate si prevederile art.44 din Constitutie, referitor la dreptul de proprietate privata, precum si ale art.1 paragraful 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale prin care este consacrat si protejat dreptul de proprietate. In acest sens, arata ca, potrivit jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului pronuntate in cauza Bucheň contra Cehiei- 2002, notiunea de „bun” inglobeaza orice interes al unei persoane de drept privat ce are o valoare economica, astfel ca dreptul la salariu si dreptul la pensie pot fi asimilate unui drept de proprietate. Asa fiind, interdictia de a cumula pensia cu salariul echivaleaza practic cu o expropriere, fapt ce contravine art.44 alin.(3) din Constitutie.

Avocatul Poporului considera, de asemenea, ca actul normativ criticat nu poate desfiinta un drept castigat, de vreme ce dreptul la pensie este un drept garantat de art.47 alin.(2) teza intai din Legea fundamentala.

3. Prin nerespectarea drepturilor fundamentale amintite, se incalca si prevederile art.1 alin.(5) din Legea fundamentala care instituie obligatia respectarii Constitutiei si a suprematiei sale. In aceste conditii, motivele de ordin financiar care au stat la baza emiterii ordonantei nu pot justifica incalcarea dispozitiilor constitutionale mentionate.

In conformitate cu dispozitiile art.33 din Legea nr.47/1992, sesizarea a fost transmisa presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul considera ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.230/2008 este constitutionala. In acest sens, arata ca acest act normativ prevede exercitarea unui drept de optiune si nu o suprimare a dreptului la munca sau la pensie, asa incat nu sunt incidente prevederile art.115 alin.(6) din Constitutie. Astfel, „dreptul la munca prevazut de art.41 din Constitutie nu limiteaza exercitarea acestuia doar in cazurile in care cetateanul este angajat cu contract individual de munca sau desfasoara o activitate pe baza unor raporturi de serviciu, ci vizeaza si acele situatii in care prestatiile se platesc cu ora sau in alte moduri, stabilite prin conventia partilor”. De asemenea, dreptul la pensie nu este desfiintat, suspendarea intervenind doar ca urmare a optiunii exprimate a persoanei pensionate de a se reincadra in corpul activ al societatii, prin angajarea in cadrul sistemului public. Aceasta suspendare nu opereaza si in situatia reincadrarii in sistemul privat.

Guvernul mai arata ca, „asa cum prin lege se impun conditii specifice referitoare la studii, vechime etc., in acelasi mod, printr-un act normativ cu forta juridica de lege, poate fi stabilita conditia de a nu beneficia de pensie la momentul incadrarii intr-o functie din sistemul public”, fapt ce nu contravine art.41 alin.(1) din Constitutie. In sprijinul acestor argumente este invocata si Decizia Curtii Constitutionale nr.739/2008, in care s-a aratat ca art.41 din Legea fundamentala nu interzice stabilirea unor conditii in legatura cu exercitarea dreptului la munca atat timp cat orice persoana care doreste sa aleaga o profesie sau un loc de munca este chemata sa intruneasca aceste conditii legale.

In legatura cu sustinerea potrivit careia Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.230/2008 ar contraveni art.115 alin.(6) din Constitutie, Guvernul arata ca posibilitatea de a cumula dreptul pensiei cu salariul „nu reprezinta un drept in sine, cu atat mai putin un drept fundamental”, ci o optiune a legiuitorului in functie de realitatile sociale si economice de la un moment dat. In acelasi sens, sustine ca „nu se poate pune nici problema unei limitari a exercitiului unor drepturi, care, fiecare
in sine si separat, se pot exercita in conditii nemodificate de actul normativ contestat”, iar dreptul la munca „nu presupune obligatia corelativa a statului de a asigura tuturor angajarea in sistemul public”.

In sensul celor aratate, invoca si considerentele retinute de Curtea Constitutionala in Decizia nr.375/2005 si Decizia nr.290/2004. In schimb, se apreciaza ca jurisprudenta invocata de Avocatul Poporului in motivarea sa are in vedere alte situatii decat cele in speta.

In legatura cu sustinerea de neconstitutionalitate raportata la art.135 alin.(2) lit.f) din Constitutie, Guvernul arata ca acest articol instituie o obligatie de mijloace, iar nu de rezultat, iar aceasta obligatie trebuie apreciata „in raport cu circumstantele unui anumit stadiu de dezvoltare economica.”

Critica privind incalcarea dreptului de proprietate si realizarea unei exproprieri este respinsa cu motivarea ca, potrivit Legii nr.33/1994, obiectul exproprierii poate fi doar bunuri imobile, iar nu si sume de bani pe care o persoana nu le-a obtinut inca, iar exproprierea se realizeaza pentru lucrari de interes public, ceea ce nu este cazul in speta.

In sfarsit, in ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate raportata la prevederile art.1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si modul in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a interpretat notiunea de „bun” in cauza Bucheň contra Cehiei, Guvernul, fara a contesta ca dreptul la pensie poate fi considerat un „bun”, arata ca acest drept nu este incalcat, ordonanta de urgenta criticata vizand doar cumulul pensiei cu salariul. In plus, arata ca, in speta amintita, Curtea de la Strasbourg nu s-a pronuntat asupra acestei probleme.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,
examinand sesizarea formulata de Avocatul Poporului, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, actele depuse la dosar, sustinerile partii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr.47/1992, retine urmatoarele:

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art.146 alit.d) teza finala din Constitutie, precum si ale art.1 alin.(2), ale art.2, 3, 10 si 29-33 din Legea nr.47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata direct de Avocatul Poporului.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.230/2008 pentru modificarea unor acte normative in domeniul pensiilor din sistemul public, pensiilor de stat si al celor de serviciu, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.4 din 5 ianuarie 2009.

Avocatul Poporului sustine ca acest act normativ incalca urmatoarele prevederi constitutionale: art.1 alin.(5) care consacra suprematiei Constitutiei si instituie obligatia respectarii sale, art.41 alin.(1) referitor la dreptul la munca, art.44 privind dreptul de proprietate privata, art.47 alin.(2) teza intai referitor la dreptul la pensie si art.135 alin.(2) lit.f) care instituie obligatia statului de a crea conditiile necesare pentru cresterea calitatii vietii. De asemenea, considera ca este incalcat si art.20 din Constitutie prin raportare la dispozitiile art.1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, care se refera la dreptul de proprietate, si in raport cu prevederile art.6 pct.1 din Pactul international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale, care recunoaste si garanteaza dreptul la munca.

Analizand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca, potrivit sustinerilor Avocatului Poporului, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.230/2008 contravine dispozitiilor constitutionale sub mai multe aspecte. Unele dintre aceste aspecte pun in discutie constitutionalitatea extrinseca a actului normativ, in timp ce altele se refera la continutul reglementarii in sine.

Astfel, autorul exceptiei sustine ca acest act normativ afecteaza drepturi fundamentale, precum dreptul la munca si dreptul la pensie, contravenind astfel art.115 alin.(6) din Constitutie care stabileste domeniile in care ordonantele de urgenta nu pot reglementa. De asemenea, intre motivele invocate in sustinerea exceptiei se regasesc si cele referitoare la incalcarea dreptului de proprietate, nerespectarea obligatiei statului de a crea conditiile necesare pentru cresterea calitatii vietii, actiunea retroactiva a prevederilor ordonantei prin desfiintarea unor drepturi castigate si nerespectarea suprematiei Constitutiei.

Curtea urmeaza sa analizeze mai intai daca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.230/2008 respecta conditiile de constitutionalitate extrinseca puse in discutie de Avocatul Poporului, respectiv daca afecteaza drepturi fundamentale, contravenind, in consecinta, art.115 alin.(6) din Constitutie.

Din aceasta perspectiva, Curtea constata ca, prin dispozitiile cuprinse in ordonanta, se interzice cumulul pensiei cu veniturile realizate dintr-o activitate profesionala desfasurata in cadrul autoritatilor si institutiilor publice si, corelativ, se impune obligatia persoanelor aflate in situatia mentionata de a opta pentru pensie ori pentru veniturile realizate din activitatea profesionala, altfel spus, de a renunta la pensie continuandu-si activitatea profesionala sau de a inceta activitatea profesionala aducatoare de venituri si de a-si conserva pensia.

Interdictiile si obligatiile impuse prin ordonanta afecteaza prin limitare atat dreptul la pensie prevazut de art. 47 alin.(2) din Constitutia Romaniei, cat si dreptul la munca consacrat prin art. 41 din Legea fundamentala.

Luand in considerare prevederile art. 115 alin.(6) din Constitutie, in conformitate cu care ordonantele de urgenta nu pot afecta drepturile si libertatile prevazute in Constitutie, Curtea Constitutionala urmeaza sa constate ca prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 230/2008 sunt neconstitutionale, deoarece afecteaza drepturile fundamentale mentionate mai sus.
Fata de cauza de neconstitutionalitate astfel retinuta, Curtea Constitutionala constata ca nu mai este cazul sa se examineze si celelalte motive de neconstitutionalitate invocate de Avocatul Poporului.

Curtea face, de asemenea, precizarea ca, prin constatarea neconstitutionalitatii Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.230/2008, Guvernul nu este impiedicat sa promoveze, cu respectarea dispozitiilor constitutionale amintite mai sus, a principiilor neretroactivitatii legii, nediscriminarii si egalitatii in drepturi si a celorlalte norme si principii prevazute de Constitutie, masurile necesare cu privire la cazurile si conditiile in care pensia poate fi cumulata cu veniturile realizate din munca.
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art.146 lit.d) si al art.147 alin.(4) din Constitutie, precum si al art.1-3, al art.11 alin.(1) lit.A.d) si al art.32-33 din Legea nr.47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:

Admite exceptia de neconstitutionalitate ridicata direct de Avocatul Poporului si constata ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.230/2008 pentru modificarea unor acte normative in domeniul pensiilor din sistemul public, pensiilor de stat si al celor de serviciu este contrara art.115 alin.(6) din Constitutie.

Definitiva si general obligatorie.

Decizia se comunica celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului.

Pronuntata in sedinta publica din data de 15 ianuarie 2009.

Vezi cele 8 comentarii!

Iti place Avocatnet.ro? Da like la pagina noastra de Facebook!

Dimensiune text

print ym Articol interesant (16)

Comenteaza articol sau Intreaba in forum

PE ACEEASI TEMA, AVOCATNET.RO A MAI PUBLICAT

COMENTARII ARTICOL (8)

Ordoneaza comentariile dupa cele mai recente | cele mai vechi

: +0
Razvratitu (utilizator neinregistrat)
adaugat acum o zi
Dar voi de ce nu ati optat mai jigodii ordinare, ca nu aveti salariul sub 1693 lei ; Nu v-ar mai răbda pamântul

: +0
anonim (utilizator neinregistrat)
adaugat acum un an

: +0
111 (utilizator neinregistrat)
adaugat acum 2 ani
Daca si boc a absolvit dreptul această facultate trebuie desfiintată

: +0
LF (utilizator neinregistrat)
adaugat acum 2 ani
MEMORIU - PROTEST

- Cadrele militare au efectuat serviciul pe baza unui contract şi în conformitate cu ?Jurământul militar? depus, executând ordinele şi misiunile primite, schimbând mai multe garnizoane;
- Începând cu anul 1996 am trăit un stres permanent, deoarece din 3 în 3 luni ni se spunea că armata se restructurează, că va trebui să trecem în rezervă pentru reducerea numărului cadrelor militare, aceasta fiind o condiţie pentru intrarea României în NATO şi UE, deci o dorinţă a poporului roman;
- Spre deosebire de alte categorii sociale pe care noi militarii le respectăm şi ne raliem la doleanţele lor (care în mare parte au avut un program zilnic de lucru de 8 ore sau mai puţin), serviciul militar este şi a fost unul cu cerinţe speciale, cu mari restricţii şi privaţiuni, 24 de ore din 24 de ore am fost în serviciul poporului, instruind militarii pe câmpul de instrucţie, în aplicaţii, la tragerii, participând în economia naţională, în mine, la construirea canalului Dunăre ? Marea Neagră, agricultură ori Revoluţie;
- Acest lucru nu trebuie uitat şi nu poate cineva să uite şi să ceară ca toată lumea să primească acelaşi salariu şi aceeaşi pensie. Magistraţii, poliţiştii, militarii, minerii, strungarii, agricultorii sunt categorii diferite care necesită studii diferite, calităţi de încadrare diferite şi fiecare meserie a avut şi are cerinţele şi privaţiunile ei, care au fost asumate atunci când fiecare cetăţean şi-a ales meseria. Să fie toată lumea salarizată şi pensionată la fel, indiferent de meserie, nu cred că se poate, atunci cine îşi va alege meseria de militar cine va mai lupta în teatrele de operaţiuni de pe glob.
- Atenţie dragi camarazi de arme activi, noi am fost ca voi, voi nu a-ţi fost ca noi, deci nu staţi cu braţele încrucişate nu fiţi fricoşi, poate după ce veniţi din teatrele de război vă împuşcă ca să nu vă mai dea şi vouă pensie căci sărăciţi bugetul de stat;
- Deşi nu am dorit, în urma restructurării M. Ap. N., am fost trecuţi în rezervă la vârste cuprinse între 38 - 50 de ani, , cu drept de pensie anticipată parţial, cu valori cuprinse între 3.000.000 - 7.000.000 ROL, de unde varianta că am fost trecuţi în rezervă cu pensii de ordinul zecilor sau sutelor de milioane ROL;
- Menţionez că şi în intreprinderile civile restructurate ori desfiinţate s-au acordat plăţi compensatorii, iar muncitorii au putut să se angajeze în alte instituţii de stat sau particulare, meseriile lor fiind cerute şi ?compatibile?;
- Pensia anticipată parţial primită de militari, spre deosebire de persoanele civile, a fost cât de cât o reparaţie morală pentru faptul căci, cariera unui om care a făcut o şcoală, s-a instruit şi pregătit într-o meserie deosebită, nobilă, a fost întreruptă brusc iar veniturile lui au fost reduse considerabil şi spre deosebire de persoanele din viaţa civilă noi militarii nu ne puteam angaja imediat având în vedere specificul MAp.N;
- Au fost trecuţi în rezervă înainte de împlinirea vârstei de pensionare (55ani) şi fără voia lor sute de ofiţeri, subofiţeri şi maiştrii militari care nu au putut să-şi întreţină familiile şi să-şi şcolarizeze copii din pensile anticipate parţial primite, fiind astfel nevoiţi să-şi caute locuri de muncă;
- Dintre aceştia unii s-au şcolarizat, urmând facultăţi, s-au perfecţionat în alte meserii, urmând diverse cursuri, angajându-se pe bază de concurs în alte domenii decât Ministerului Apărării Naţionale;
- Cu aceştia ce aveţi domnilor guvernanţi, de ce doriţi să le luaţi pentru a doua oară dreptul la muncă? De ce au fost lăsaţi să urmeze pe bani lor diverse facultăţi, de ce au fost lăsaţi să se califice întro altă meserie, de ce au fost lăsaţi să se pregătească şi să susţină un concurs pe care l-au şi luat , de ce nu li s-a spus militarilor că ei nu mai au nici un drept în ţara lor pe care au construit-o şi apărat-o cu propria-i viaţă?
- În anul 1998 când a apărut OU nr.7 ce prevedea restructurarea U.M. şi trecerea în rezervă a cadrelor militare se prevedeau o serie de facilităţi cum ar fi:
? Scutirea de impozite,
? Credite în condiţiile Legii nr.1/1991 privind protecţia socială a şomerilor,
? Personalul militar şi civil pensionat în condiţiile prezentei ordonanţe poate cumula pensia cu salariul obţinut, în cazul în care îşi desfăşoară activitatea ca angajat în unităţi de stat sau private,
? Pentru cei trecuţi în rezervă înainte de vârsta de pensionare se prevedea recalcularea pensiei militare la împlinirea vârstei de pensionare în MapN, 55 de ani,
- Rând pe rând au picat toate drepturile acum a ?picat? şi ultimul drept, dreptul de a munci în ţara ta, chear dacă te-ai şcolarizat pe banii tăi într-o altă meserie şi te-ai angajat pe baza unui concurs într-un alt minister;
- De ce sistematic de 12 luni de zile (decembrie 2008-noiembrie 2009) armata este discreditată, este defăimată şi tot poporul este instigat împotriva ei, pe cine deranjăm?
- Preşedintele ţării şi primul ministru spuneau că militarii au sute de milioane pensie şi că după pensionare s-au angajat cu salarii de sute de milioane, dar când sau cerut exemple, acestea au lipsit şi s-au găsit în ... alte domenii....... .
- Dacă sunt totuşi cazuri de ce nu se analizează doar acelea care primesc pensiile de lux?
- De ce militarii care au fost daţi afară fără voia lor din unităţile MapN desfiinţate înainte de împlinirea vârstei de pensionare, iar veniturile diminuate, au făcut studii superioare în alte domenii şi s-au angajat în alte ministere nu sunt lăsaţi să lucreze până la vârsta de pensionare din MapN, 55 de ani (când ar trebui să le fie recalculate pensiile), cu acel cumul pensie-salar, deoarece având vechime mică în MapN pensia este mică, iar salariul este şi el mic, noi luând-o de la zero în noua meserie din viaţa civilă? Noi nu putem trăi decent din muncă?
- Pe cine interesează dacă o persoană sau alta dintre noi militarii va cădea jos şi va ?crăpa? de atâta hărţuire şi batjocură?
- Cine ne va şcolariza copii în facultăţi şi şcoli, cine ne va plăti ratele făcute la bănci?
- După pensionarea forţată, unii dintre noi am făcut 4 sau 5 ani de facultate la zi, suportând toate cheltuielile. Victimele fascismului, a comunismului, victimele războiului, primesc unele despăgubiri morale şi materiale, pe noi, victimele acestei guvernări nebune cine ne va despăgubi?
- Dacă se va aplica această lege nebună unde suntem toţi băgaţi în ?aceeaşi oală? pe noi care am făcut alte studii civile pe bani noştrii şi în condiţiile unei legi , cine ne va despăgubi, că într-un interval de 5 sau 6 ani suntem daţi pentru a doua oară afară din muncă dintr-un al doile sistem sau minister?
- Conducătorilor treziţivă, chear nu cunoaşteţi pulsul naţiunii, chear nu vedeţi ce se înâmplă cu acest popor, vreţi o nouă răzmeliţă ca şi în1989, care de acestă dată, după 20 de ani sar putea să fie revoluţie adevărată?
- Ce va fi în pantalonii voştrii dacă noi vom fi chemaţi din nou la arme, nu vrem să ştim şi nu ne va interesa aşa cum nici pe voi nu vă interesează acum de noi militari trecuţi fără voie în rezervă şi instigaţi la batjocorirea şi defăimarea noastră.

Cu durere şi dezamăgire în suflet Lt. Col. (R) L. F.

: +0
Gaby B (utilizator neinregistrat)
adaugat acum 2 ani
Parerea mea, este ca daca cei cu pensii vor sa si munceasca.... , o pot face in mediul privat..!! Nu trebuie sa "suga" ca niste capuse din banul public, iar locurile lor sa fie ocupate de tineri..!!

: +0
Andreea Lisievici
adaugat acum 3 ani
Nu e nimic contradictoriu. Curtea nu a spus nicaieri ca nu se poate impune interdicitia cumulului, avocatul poporului a sustinut acest lucru. Ceea ce a retinut CC se afla in partea finala a expunerii, dupa prezentarea punctului de vedere al avocatului poporului.
Partea esentiala este ca CC a constatat neconstitutionalitatea pe un considerent de forma a reglementarii, anume ca in domeniul vizat nu se pot emite ordonante de urgenta, astfel incat "Fata de cauza de neconstitutionalitate astfel retinuta, Curtea Constitutionala constata ca nu mai este cazul sa se examineze si celelalte motive de neconstitutionalitate invocate de Avocatul Poporului."

Asta nu inseamna ca nu se pot aduce limitari dreptului la munca sau dreptului la pensie. Ele exista deja (vezi incompatibilitati la anumite functii si conditiile de primire a pensiei) si in plus, cu exceptia dreptului la viata, nu exista drepturi absolute. Orice alt drept, prevazut de Constitutie sau nu, poate fi limitat insa cu respectarea anumitor conditii de forma, intre care acela al domeniilor in care nu se pot emite OUG.

: +0
un alt cetatean (utilizator neinregistrat)
adaugat acum 3 ani
de ce magnatii de la guvern? nu are logica... cei de la ccr sunt magnati, ei cumuland pensia de servicu cu salariul de stat! iar decizia este cel putin contradictorie, pe de-o parte spune ca nu se poate impune interdictia cumulului (si deci obligatia de a opta), iar pe de alta parte, la final, se apreciaza ca totusi, guvernul, nu este impiedicat sa promoveze... cazurile si conditiile in care poate fi cumulata pensia cu veniturile realizate din munca!

: +0
Un cetatean (utilizator neinregistrat)
adaugat acum 3 ani
Bravo voua cel;or din CCR ca le-ati dat-o peste bot magnatilor din guvern.Daca as fi in locul lor m-as arunca dupa Casa Poporului.