Decizia ICCJ nr. 2102/2009 din 9 aprilie, a fost publicata in
Monitorul Oficial, Partea I, nr. 691 din 14 octombrie 2009.
Prin decizia nr. 2102, in dosarul 1428/33/2008, ICCJ a respins ca nefondat recursul declarat de Guvernul Romaniei si a anulat ca netimbrat recursul formulat de Societatea Romana de Radiodifuziune, in procesul prin care o firma din Cluj a cerut anularea taxei radio-TV.
Potrivit
articolului 23 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, “hotararile judecatoresti definitive si irevocabile prin care s-a anulat, in tot sau in parte, un act administrativ cu caracter normativ sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor.”
Sunt astfel anulate prevederile cuprinse in articolul 3, alineatul 1 din Hotararile de Guvern nr. 977 si 978 din 2003, astfel ca persoanele juridice care nu detin mijloace tehnice de receptionare a informatiei radio-TV
nu vor mai fi obligate sa achite taxa instituita de lege pentru aceste servicii.
In motivarea deciziei, ICCJ sustine ca argumentele aduse de Guvern si SRR, in sensul ca taxa radio se regaseste in legislatia si practica europeana in domeniu, fiind cunoscut ca in toate tarile Uniunii Europene, dar si pe plan mondial aceasta taxa reprezinta principala sursa de finantare a activitatii posturilor publice din domeniul audiovizualului,
nu pot fi folosite ca argumente in sustinerea legalitatii prevederilor contestate din cele doua hotarari ale Guvernului, intrucat, asa cum s-a retinut anterior, dreptul la informare al cetatenilor, prin mijloacele de informare, radioul si televiziunea publica, nu poate fi transformat intr-o obligatie, cu atat mai mult cu cat dispozitiile art. 40 alin. (3) din Legea nr. 41/1994, impun plata acestor taxe beneficiarilor de aceste servicii.
De fapt, problema care se pune in speta este de a stabili
cum a reglementat legiuitorul roman acest domeniu, respectiv daca a intentionat sa instituie taxa pentru serviciile publice de radiodifuziune si televiziune in sarcina tuturor persoanelor juridice, indiferent de calitatea lor de beneficiare ale serviciilor, sau, dimpotriva, legiuitorul a inteles sa stabileasca aceasta taxa doar ca o contraprestatie pentru serviciile furnizate de aceste institutii doar persoanelor juridice care detin aparate radio/TV, beneficiind in acest fel de aceste servicii.
Avand in vedere aceste considerente, precum si faptul ca, potrivit art. 108 alin. (2) din Constitutie, hotararile se emit pentru organizarea executarii legilor, rezulta faptul ca cele doua hotarari ale Guvernului, nr. 977/2003 privind taxa pentru serviciul public de radiodifuziune si, respectiv, nr. 978/2003 privind taxa pentru serviciul public de televiziune, nu au aplicat in mod corect in art. 3 alin. (1) dispozitiile art. 40 alin. (3) din Legea nr. 41/1994, care, asa cum s-a mentionat, face distinctie in ceea ce priveste plata taxelor pentru serviciul public de radiodifuziune si televiziune intre persoanele juridice beneficiare si cele care nu au calitatea de beneficiar al acestor servicii.
ICCJ subliniaza ca, a interpreta in sens contrar, fara a se face aceasta distinctie, inseamna a impune plata acestor taxe, spre exemplu, si persoanelor juridice carora legiuitorul le recunoaste dreptul de a-si suspenda temporar activitatea sau de a declara ca nu desfasoara activitate la sediul social, or, acest lucru nu este posibil, aducandu-se prejudicii acestor persoane juridice, acestea fiind vatamate practic in drepturile lor.
Textele normative atacate in instanta
Prin cererea de chemare in judecata, s-a solicitat anularea prevederilor cuprinse in articolul 3, alineatul 1 din Hotararea de Guvern nr. 977 din 22 august 2003 privind taxa pentru serviciul public de radiodifuzare, avand urmatorul cuprins:
„ persoanele juridice cu sediul in Romania, care se incadreaza in categoria microintreprinderilor potrivit prevederilor O.G. nr. 24/2001 privind impunerea microintreprinderilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 111/2003, cu modificarile ulterioare, au obligatia sa plateasca pentru sediul social o taxa lunara pentru serviciul public de radiodifuzare "
De asemenea, s-a solicitat si anularea prevederilor cuprinse in art. 3, alin. 1 din Hotararea de Guvern nr. 978 din 22 august 2003 privind taxa pentru serviciul public de televiziune, avand urmatorul cuprins:
„ persoanele juridice cu sediul in Romania, care se inregistreaza in categoria microintreprinderilor, aprobata cu modificarile si completari prin Legea nr. 111/2003, cu modificarile ulterioare, au obligatia sa plateasca pentru sediul social o taxa lunara pentru serviciul public de televiziune".
Dana Revnic(foto), avocata care s-a ocupat de caz, a declarat pentru Avocatnet.ro ca "aceste prevederi ale HG-urilor citate se vor considera anulate numai in ceea ce priveste obligatia de a achita taxele radio si tv de catre microintreprinderile care nu detin receptoare radio/tv, deoarece acesta a fost obiectul solicitarilor noastre si pe acest temei instanta de judecata ne-a dat castig de cauza".
"Un cetatean poate sa schimbe actele normative, atunci cand sunt neconforme cu legea"
"Credem ca aceasta solutie este una foarte importanta sub aspect juridic si politic, transmitand semnalul ca Romania au fost implementate in mod real valorile statului de drept, atunci cand un simplu cetatean sau o entitate juridica privata poate, intr-adevar, sa schimbe actele normative, atunci cand acestea sunt neconforme cu legea sau cu Constitutia" a declarat
avocata Dana Revnic, pentru Avocatnet.ro .
In luna septembrie a anului 2008, firma WEB Consult SRL a apelat la serviciile societatii de avocatura Revnic si Asociatii pentru a contesta in instanta plata taxei radio-TV.
Desi nu desfasura nicio activitate si teoretic nu trebuia sa aiba cheltuieli, pe adresa sediului social au inceput sa soseasca facturi si somatii de plata pentru taxele radio si TV.
In acest context, avocata Dana Revnic a sfatuit clientul sa formuleze in numele lui actiunea de anulare a textului articolelor 3 al. 1 din HG nr. 977/2003 si 978/2003, potrivit carora taxele radio, respectiv TV, se datoreaza de toate persoanele juridice romane, indiferent de faptul daca detin sau nu aparate de receptionare a informatiei radio si TV.
Prin sentintele civile nr. 767/2008 (dosar 1428/33/2008) si nr. 733/2008 (dosar 1426/33/2008), Curtea de Apel Cluj a decis anularea articolelor invocate in cererea de chemare in judecata.
Aceste texte normative au fost considerate nelegale de catre instanta, fiind neconforme cu Legea nr. 41/1994 privind organizarea si functionarea Societatii Romane de Radiodifuziune si a Societatii Romane de Televiziune.
Conform legii nr. 41/1994, persoanele juridice au obligatia de a achita taxele radio-TV numai in calitate de beneficiare ale serviciilor prestate de cele doua Societati.
"Preluand trunchiat textul legal, Hotararile de Guvern atacate au stabilit ca persoanele juridice sunt obligate sa achite taxele radio-tv indiferent de calitatea acestora de beneficiar al serviciilor respective, cu toate ca normele constitutionale nu permit unui act normativ cu rang inferior, cum este o hotarare de guvern, sa depaseasca limitele stabilite de actul normativ superior, si anume legea", a declarat avocata
Dana Revnic (foto), pentru Avocatnet.ro, la data pronuntarii celor doua sentinte ale Curtii de Apel Cluj.
Decizia ICCJ v-o prezentam integral, in fisierul atasat.
