Contractul de leasing, intre negociere si executare silita

17 Martie 2010 Elena Ungureanu

Vezi cele 9 comentarii!

Un contract de leasing are la baza consimtamantul partilor si reprezentarea scopurilor urmarite de parti la incheierea lui. Cu toate acestea, inainte de a incheia un astfel de contract trebuie sa stii ca, in calitate de consumator, legislatia in vigoare ofera atat drepturi, cat si mecanismele necesare pentru a evita situatii neplacute precum o executare silita, sau acceptarea unor clauze in defavoarea ta.

Autor Elena Ungureanu

Dimensiune text

print ym Articol interesant (33)

Operatiunile de leasing si activitatea societatilor de leasing sunt reglementate prin OG nr.51/1997.
Conform legii, contractul de leasing financiar este actul juridic prin care o parte, denumita finantator, transmite pentru o perioada determinata dreptul de folosinta asupra unui bun (mobil sau imobil) al carui proprietar este si pe care il produce sau il va achizitiona de la un tert furnizor, celeilalte parti, denumita utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plati periodice denumita rata de leasing. La sfarsitul perioadei de leasing, utilizatorul are dreptul de a cumpara bunul, de a prelungi contractul fara a schimba natura leasingului sau de a inceta raporturile contractuale.

„Analiza prevederilor legale releva diferenta dintre leasingul financiar si cel operational in ceea ce priveste clauzele contractuale obligatorii (inclusiv clauza privind dreptul de optiune). Astfel, partile contractulului de leasing financiar sunt obligate sa introduca in contractul de leasing, alaturi de clauzele standard, si clauze referitoare la: valoarea de intrare a bunului, valoarea reziduala a bunului convenita de parti, cand este cazul, valoarea avansului, rata de leasing, clauza privind dreptul de optiune al utilizatorului cu privire la cumpararea bunului si la conditiile in care poate fi exercitat acest drept, precizeaza Alina Pica, Manager in cadrul Platis Bazilescu LLLP, firma de avocati afiliata Ernst & Young.

„Specific leasingului financiar este faptul ca finantatorul ramane proprietarul obiectului leasingului, pe intreaga durata a executarii contractului de leasing, pana in momentul in care utilizatorul isi exercita dreptul sau de optiune”, ne spune Alina Pica.

"Se acorda astfel utilizatorului posibilitatea de a opta, la sfarsitul perioadei contractuale, intre a cumpara bunul, a prelungi contractul de leasing fara a schimba natura leasingului sau a inceta raporturile contractuale", mai precizeaza aceasta.

Rezilierea contractului de leasing

Avand in vedere dispozitiile speciale privind operatiunile de leasing cuprinse in art.14-17 din OG nr.51/1997 rezilierea contractului de leasing poate fi reclamata:

I. De catre societatea de leasing, in urmatoarele situatii:

* in cazul in care utilizatorul refuza sa primeasca bunul la termenul stipulat in contractul de leasing sau daca se afla in stare de reorganizare judiciara si/sau faliment;
* in cazul in care utilizatorul nu executa obligatia de plata a ratei de leasing timp de doua luni consecutive, iar utilizatorul este obligat sa restituie bunul, sa plateasca ratele scadente, cu daune-interese, daca in contract nu se prevede altfel.

II. De catre utilizator, in urmatoarele situatii:

* in cazul in care finantatorul nu respecta dreptul de optiune al utilizatorului, acesta datorand daune-interese in cuantum egal cu valoarea reziduala a bunului sau cu valoarea sa de circulatie, calculata la data expirarii contractului de leasing.

Este de mentionat in acest context faptul ca, finantatorul nu raspunde daca bunul care face obiectul contractului de leasing nu este livrat utilizatorului.

De asemenea, este important de stiut ca, daca in timpul derularii contractului de leasing finantatorul vinde bunul care face obiectul contractului unui alt finantator, noul finantator este legat de aceleasi obligatii contractuale ca si vanzatorul, care ramane garant al indeplinirii obligatiilor fata de utilizator, precizeaza Madalina Hagima, avocat in cadrul Ciurtin-Brasoveanu & Partners si partener exclusiv al Asociatiei Societatilor Financiare din Romania -ALB.

Teoretic, contractul de leasing este negociabil

In legatura cu posibilitatea negocierii contractelor de leasing, este de inteles faptul ca, prin prisma naturii sale consensuale, contractul de leasing este negociabil, ne asigura Madalina Hagima.

Pe de alta parte, Irina Vasile, sef serviciu financiar bancar in cadrul Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor(ANPC), considera, ca in fapt, exista o diferenta intre contractele realizate cu persoanele fizice si cu cele juridice.

„In general, la persoanele juridice aceste contracte se negociaza. Persoana fizica nu poate negocia, dar teoretic ar trebui," a mai adugat Irina Vasile.

In acest sens, Madalina Hagima precizeaza ca, in cazul persoanelor fizice, acestea sunt prezumate de statutul legal de contractant neprofesionist prin prisma legislatiei in domeniul protectiei consumatorului.

„Aceste prevederi instituie, de iure, anumite obligatii speciale in sarcina comerciantilor – inclusiv a societatilor de leasing – de respectat in raport cu consumatorii incepand din starea incipienta a informarii precontractuale si publicitatii produselor financiare pana la continutul clauzelor contractuale si a drepturilor garantate de lege consumatorilor, dar si remedii jurisdictionale si non-jurisdictionale puse la dispozitia persoanelor fizice prin prisma statutului de consumator”, a explicat Madalina Hagima.

Pe de alta parte, spre deosebire de persoanele fizice, persoanele juridice nu se bucura de un statut similar de consumator, si de protectia legala pe care legislatia speciala in materie o reglementeaza. Justificarea acestei diferente sta tocmai in prezumarea statutului de comerciant profesionist a persoanei juridice, a completat aceasta.

Contractele standard preformulate pot fi considerate abuzive

Pe baza Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori, ne putem face o idee despre ceea ce inseamna aceste clauze, insa, conform opiniei exprimate de Irina Vasile (ANPC), legea nu face decat sa ofere un cadru general.

„Consumatorul poate incheia un contract, dupa care sa spuna ca o anumita clauza e abuziva. In acest caz se merge in instanta, doar instanta avand atributul sa se pronunte cu privire la abuzivitatea unei clauze”, precizeaza Irina Vasile, ANPC.

De mentionat, in acest context, este contractul standard preformulat, care ii poate pune in dificultate pe consumatori.

Legea nr.193/2000 stipuleaza faptul ca o clauza contractuala va fi considerata abuziva daca nu a fost negociata direct cu consumatorul sau daca aceasta a fost stabilita fara a da posibilitate consumatorului sa influenteze natura ei, cum este cazul contractelor standard preformulate.

„Daca in cadrul contractului preformulat sunt inserate clauze abuzive, noi trebuie sa le vedem si sa le transmitem instantei, sau consumatorii se pot adresa instantei direct”, mentioneaza Irina Vasile.

Dar, conform legii, daca se ajunge in instanta, un comerciant care pretinde ca o clauza standard preformulata a fost negociata direct cu consumatorul, trebuie sa si prezinte probe in acest sens.

Trebuie sa reamintim faptul ca vointa contractuala are la baza consimtamantul si cauza contractului, respectiv reprezentarea foloaselor/scopurilor urmarite de parti la incheierea contractului.

„Conform teoriei generale a actului juridic, partile pot incheia acte, le pot modifica si pot hotari asupra incetarii acestora, echilibrul prestatiilor caracteristice respectiv al obligatiilor asumate de parti urmand a fi pastrat pe toata durata contractului pana la incetarea efector acestuia. Din aceasta perspectiva, prin inserarea unor prevederi cu nuanta abuziva in contractele dintre comercianti si consumatori, se afecteaza libertatea incetarii contractului atunci cand se creaza un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor precum “modificarea unilaterala a clauzelor” sau “neindeplinirea obligatiilor contractuale”, completeaza Alina Pica.

Asadar, cititi cu mare atentie contractul de leasing si nu acceptati usor contractele standard preformulate. Acestea trebuie negociate, comerciantul avand conform legii obligatia sa sa remita, la cerere, oricarei persoane interesate, un exemplar din contractul pe care aceasta il propune.

Contractul de leasing constituie titlu executoriu si pentru facturile neachitate si scadente

Mentionam ca, pana la modificarea O.G. 51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing, art. 8 al acestei ordonante de guvern conditiona valoarea de titlu executoriu a contractului de leasing de refuzul utilizatorului de predare a bunului achizitionat prin finantarea ce facea obiectul contractului de leasing, refuz manifestat fie la sfarsitul perioadei de leasing, in cazul absentei manifestarii optiunii de cumparare a bunului sau de prelungire a contractului de leasing, fie in cazul rezilierii contractului de leasing din vina exclusiva a utilizatorului.

In urma modificarilor implementate de legiuitorul roman la O.G. 51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing, art. 8 al acestei ordonante de guvern a transpus vointa legiuitorului roman, ca o reflectare a dinamicii impuse de dezvoltarea economica a societatii romanesti, in sensul statuarii calitatii de titlu executoriu a contractului de leasing si a garantiilor reale si personale aferente acestuia, este de parere Madalina Hagima.

„Desi contractul de leasing nu este per se un act emis de catre o autoritate, fiind in fapt un inscris sub semnatura privata, legiuitorul a hotarat sa ii confere puterea de titlu executoriu sub conditia sa constate o creanta certa, lichida si exigibila a creditorului asupra debitorului”, adauga Alina Pica.

Astfel OG 51/1997 ,art. 8 stipuleaza expres: "Contractele de leasing /…/ constituie titluri executorii".

In practica, pentru a pune in executare silita obligatiile cuprinse intr-un contract de leasing, creditorul trebuie sa respecte cele trei cerinte privind creanta, luand in considerare si prevederile contractului, mai ales in ceea ce priveste scadenta acestor obligatii, facand apel in prealabil la executarea de buna voie a acestora prin notificarea debitorului care risca executarea silita, mentioneaza managerul Platis Bazilescu LLLP .

In cazul in care, executarea silita are ca obiect obligatii succesive, asa cum sunt cele aferente platii unor facturi succesive emise in baza aceluiasi contract, remarcam faptul ca orice obligatie certa, lichida si exigibila poate fi pusa in executare silita, inclusiv facturi neachitate si scadente, mai sustine Alina Pica.

In aceeasi ordine de idei, Madalina Hagima adauga faptul ca, executarea silita initiata in baza acestor titluri executorii vizeaza in primul rand reposesia bunului achizitionat ca urmare a finantarii ce a facut obiectul contractului de leasing, bun care este in proprietatea finantatorului. Tot astfel, executarea silita are ca obiect recuperarea creantelor reprezentand contravaloarea facturilor emise si neplatite de utilizatori, la care se adauga penalitatile de intarziere inregistrate in contabilitatea finantatorului si care, impreuna sunt raportate periodic catre Banca Nationala a Romaniei.

„In al doilea rand, executarea silita poate avea ca obiect si clauza penala stipulata in continutul contractelor de leasing, privind declararea scadentei tuturor ratelor de leasing si care are menirea de a contrabalansa prejudiciul suferit de finantator cu depozitarea si eventuala valorificare a unui bun deja devalorizat si care necesita multe costuri suplimentare care incarca de o maniera sufocanta contabilitatea acestuia. Sunt insa dese situatiile in care finantatorii, proprietari ai bunurilor aflate in posesia utilizatorilor nu isi mai pot recupera aceste bunuri, ca urmare a fraudelor utilizatorilor, fraude aflate intr-o ascendenta flagranta, dictata poate de conditiile de criza a societatii contemporane, a mai completat aceasta.

„Va fi evitata insa, in orice situatie, prescrierea fortei executorii a titlului, dupa caz, in 3 sau în 10 ani, daca legea nu prevede altfel, deoarece, „prin implinirea termenului de prescriptie orice titlu executoriu isi pierde puterea executorie", adauga Alina Pica.

„Cu toate ca pe plan intern, forta executorie a contractelor de leasing este recunoscuta prin lege, observam ca punerea in executare, in afara teritoriului Romaniei, a titlului executoriu reprezentat de contractul de leasing, prezinta dificultati in privita formalitatilor necesare si suficiente recunoasterii sale in cadrul sistemului judiciar al altui stat comunitar desi potrivit legii romane acesta are aceeasi forta ca si o hotarare judecatoreasca investita cu formula executorie. Pana la momentul cand la nivel european se va introduce si categoria contractelor de leasing in randul actelor ce pot fi certificate ca titlu executoriu european, se poate doar recomanda creditorilor sa incheie contractele de leasing in forma autentica pentru a evita proceduri dificile in termeni de costuri si timp pentru urmarirea debitorilor in statele ai caror nationali sunt sau in care detin bunuri ce pot fi urmarite silit”, ne explica Alina Pica.

Vezi cele 9 comentarii!

Iti place Avocatnet.ro? Da like la pagina noastra de Facebook!

Dimensiune text

print ym Articol interesant (33)

Comenteaza articol sau Intreaba in forum

COMENTARII ARTICOL (9)

Ordoneaza comentariile dupa cele mai recente | cele mai vechi

: +0
anonim (utilizator neinregistrat)
adaugat acum un an

: +1
danyflor@clicknet.ro (utilizator neinregistrat)
adaugat acum un an
eu constat ca luna de luna mi se calculeaza euro la o valoare mai mare decat bnrx1,5%.Le-am facut o notificare dar nu am primit raspuns,mai astept putin apoi voi inainta instantei acest lucru

: +0
utilizator (utilizator neinregistrat)
adaugat acum un an
La incheierea anticipata a unui contract de leasing, la solicitarea utilizaotorului, acceptata de firma de leasing, ce termene de timp trebuie sa respecte aceasta din urma pentru erfectuarea formalitatilor vamale si a emiterii facturii de vanzare stiind ca utilizatorul a achitat toate sumele solicitate in avans de firma de leasing pentru incheierea anticipata a contractului? Este obligata prin lege firma de leasing sa se prezinte la autoritatea vamala intr-un anumit termen de la facturarea valorii reziduale si de la achitarea tuturor sumelor de catre utilizator pretinse de la acesta?
Multumesc.

: +0
elena raduta
adaugat acum un an
Buna seara ,si eu am avut o problema cu un leasing,in final ,nefiind f. bine informati ,ne-am pomenit la usa cu executorul care ne-a ridicat masinile ,una de tr. marfa care in acel moment era in service , ,masina.cu care se lucra ,dar fiind la service nu a mai produs si asa am ramas rest.3 luni.Ce nu inteleg este suma pe care exec. o ia pt.servicii....acasta suma nu se raporteaza la suma restanta...!!!la orestanta de 11000lei exec.a cerut 9000lei in care erau inclus si serviciile av.1000lei pt care nu an primit nici-o factura,in schimb toti banii care au mai intrat in cont ,fiind firma de transport si banii intrau si la 60 zile ,fapt care a si determinat neachitarea la timp a fac .,toti au fost luati de exec.eu am ramas in continuare dator si fara loc de munca ,chiar daca sunt de 24 de ani am avut curajul sa imi deschid o firma sa am de lucru .Am pierdut multi bani cu avans ,cu taxe de mii de euro ptr imatriculari .sunt dator la banca nu gasesc de lucru.....acesti exec. sunt mai rai decat camatarii,la fel si soc.de leasing .200euro era rata si pana la 500sute dobanzi ,casco la care punea tva...????s.a.si uite asa sunt un om ratat plin de datorii care la 24 de ani nu mai stie incotr-o......va multumesc ....

: +0
rosinanta (utilizator neinregistrat)
adaugat acum un an
Mare porcarie si cu contractele astea. Ma supara ingrozitor ca dupa 5 ani de leasing, valoarea CASCO este aceasi , platita la valoarea totala a autoturismului, cu toate ca eu datorez societatii de leasing doar 25% din valoarea autoturismului. Si nici nu se poate renunta la casco ... Rata lunara leasing = 600 ron. Rata lunara CASCO = 210 ron ))

: +0
petruperca
adaugat acum un an
pentru mary: aveti link-ul la decizia solicitata mai jos:

http://www.avocatnet.ro/con...

: +1
mary (utilizator neinregistrat)
adaugat acum un an
imi poate raspunde cineva daca Decizia Curtii din 17.04.2009.cu privire la reglementarile executarii silite de catre firmele de leasing mai este in vigoare,daca da unde o pot gasi.multumesc anticipat.

: +0
petruperca
adaugat acum un an
Semnele de intrebare din comentariul meu de mai sus au aparut in locul ghilimelelor, imi cer scuze pentru acest lucru.

: +0
petruperca
adaugat acum un an
As fi interesat de opiniile pro si contra asupra problemei daca, pentru punerea in executare silita a contractului de leasing, este necesara sau nu investirea cu formula executorie a contractului.
Personal, pe cale de excepţie, am invocat nulitatea oricărei forme de executare începute împotriva debitoarei si fidejusorilor în absenţa învestirii cu formula executorie a titlului în baza căruia s-a pornit această executare silită. Argumentarea o detaliez în cele ce urmează:
Astfel, am arătat că, într-adevăr, în conformitate cu dispoziţiile art.374 alin.(1) din Codul de procedură civilă, astfel cum a fost modificat prin art. I pct.15 din Legea nr. 459/2006, "Hotărârea judecătoreasca sau alt titlu se executa numai daca este investit cu formula executorie prevăzuta de art. 269 alin.(1), afara de încheierile executorii, de hotărârile executorii provizoriu si de alte hotarari sau înscrisuri prevăzute de lege, care se executa fara formula executorie".
Corelativ, in art. 376 alin.(1) din acelaşi cod, s-a reglementat că "Se investesc cu formula executorie prevazuta de art. 269 alin.(1), hotararile care au ramas definitive ori au devenit irevocabile, precum si orice alte hotarari sau inscrisuri, pentru ca acestea sa devina executorii, in cazurile anume prevazute de lege".
Alin.1 al art. 374 a fost modificat în partea lui introductivă, prin înlocuirea formulării "nici o hotarare judecatoreasca nu se va putea executa daca nu este investita cu formula executorie (?)", cu noua formulare "hotararea judecatoreasca sau alt titlu se executa numai daca este investit cu formula executorie (?)", precum şi în partea lui finală, prin introducerea între titlurile executorii ce se execută fără învestirea cu formula executorie şi a unor înscrisuri prevăzute de lege, altele decât încheierile executorii, hotărârile executorii provizoriu şi alte hotărâri prevăzute de lege.
Se poate observa deci, că noul text are semnificaţia de a preciza că formalitatea învestirii cu formulă executorie este necesară pentru orice titlu care se pune în executare, indiferent că este vorba de o hotărâre judecătorească sau alt înscris constatator al creanţei.
Dar, aşa cum s-a prevăzut prin însăşi dispoziţiile art. 374 alin.(1) din Codul de procedură civilă, de la această regulă au fost stabilite anumite excepţii, care se referă la încheierile executorii, hotărârile executorii provizoriu, precum şi la alte hotărâri ori înscrisuri determinate de lege.
Art. 374^1 din Codul de procedură civilă, introdus prin art.1 pct.16 din Legea nr. 459/2006, care prevede că "inscrisurile carora legea le recunoaste caracterul de titlu executoriu sunt puse in executare fara investirea cu formula executorie", este un text normativ complementar dispoziţiilor alin.1 al art. 374, din analiza coroborată a celor două norme rezultând că sunt exceptate de la obligativitatea învestirii cu formulă executorie, inclusiv, acele hotărâri sau înscrisuri, prevăzute de lege, cu privire la care legiuitorul a voit să se pună în executare fără vreo formalitate, lucru menţionat în mod expres, astfel cum este cazul, spre exemplu, al hotărârilor judecătoreşti date în primă instanţă şi al celor irevocabile cu privire la procesele şi cererile în materie comercială (art. 720^8 si art. 720^9 din Codul de procedură civilă); titlurile executorii prevăzute de art. 41 din O.U.G. nr. 51/1998 privind valorificarea unor active ale statului, republicată; titlurile constatatoare ale creanţelor Oficiului de Recuperare a Creanţelor Bancare, conform art. 16 alin. (2) din Legea nr. 333/2001 privind unele măsuri pentru diminuarea consecinţelor încetării răscumpărării de unităţi de fond de către Fondul Naţional de investiţii şi altele.
Totodată, prin normele enunţate, legiuitorul a precizat expres că hotărârile sau înscrisurile la care se referă ipoteza lor au caracter de titlu executoriu, fiind puse în executare fără învestirea cu formulă executorie.
Or, art. 374^1 din Codul de procedura civila are în vedere tocmai acest tip de hotărâri sau înscrisuri care sunt puse în executare în virtutea caracterului lor executoriu conferit de lege, indiferent de menţiunea uzitată de legiuitor "executorii de drept?, ?fără efectuarea altor formalităţi? ori ?fără învestirea lor cu formula executorie".
În mod evident, excepţiile de la regula învestirii cu formula executorie prevăzută de art. 269 din Codul de procedură civilă, trebuie să-şi găsească aplicabilitatea numai la ipotezele la care se referă, neputând fi extinse şi la alte ipoteze sau cazuri, conform principiului "exceptio est strictissimae interpretationis". Intr-adevăr, deşi legea conferă contractelor de leasing caracter de titlu executoriu, nu le exceptează de la necesitatea învestirii cu formula executorie înainte de a fi puse în executare.
Cu titlu exemplificativ, în susţinerea argumentaţiei noastre, am amintit (pentru similitudine) art. 30 alin. (3) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, astfel cum a fost modificat de Legea nr. 255/2004 (publicată în M.Of. nr. 559 din 23 iunie 2004), care are următoarea redactare: ?(3) Contractul de asistenta juridică, legal încheiat, este titlu executoriu. Investirea cu formula executorie este de competenta judecătoriei în a carei raza teritorială se afla sediul profesional al avocatului(?)?.
Aşadar, prin Legea nr. 51/1995 nu i se recunoaşte contractului de asistenţă juridică un caracter executoriu (fără altă formalitate), ci doar natura de înscris care constituie titlu executoriu şi care poate deveni executoriu (susceptibil de punere în executare efectivă) numai prin învestirea lui cu formula executorie.
În mod similar, şi în acelaşi sens, prin Decizia nr. 4 din 19 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial nr. 381 din 4 iunie 2009, pronunţată în recursul în interesul legii cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 374^1 din Codul de procedură civilă, raportat la art. 61 din Legea nr. 58/1934 si art. 53 din Legea nr. 59/1934, Înalta Curte de Casaţie si Justiţie ? Secţiile Unite a statuat că interpretarea dispoziţiilor legale menţionate trebuie să se facă în sensul că biletul la ordin, cambia şi cecul se învestesc cu formulă executorie pentru a fi puse în executare (deşi legea le conferă şi lor caracterul de titluri executorii).
Apreciem că aceeaşi trebuie să fie soluţia şi în cazul contractelor de leasing financiar şi al garanţiilor reale şi personale reglementate de O.G. nr. 51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing, contracte şi garanţii pe care ? deşi le conferă caracterul de titluri executorii (prin art. 8) ? legea nu le exceptează printr-o dispoziţie expresă de la necesitatea învestirii cu formula executorie.

Separat de aceasta, am rezerve asupra opiniei exprimate in articolul de mai sus, conform careia, in cazul contractelor de leasing incheiate de persoanele juridice, acestea nu se bucura de un statut similar, de consumator.
Imi intemeiez aceasta opinie pe prevederile art. 51 din Legea nr. 93/2009 privind instituţiile financiare nebancare, care dispune că: ?(1) TOATE OPERAŢIUNILE DE CREDIT ŞI GARANŢIE ALE INSTITUŢIEI FINANCIARE NEBANCARE TREBUIE SĂ SE DESFĂŞOARE CU RESPECTAREA PREVEDERILOR LEGALE REFERITOARE LA PROTECŢIA CONSUMATORULUI şi să fie consemnate în documente contractuale din care să rezulte clar toţi termenii şi toate condiţiile respectivelor tranzacţii. Aceste documente trebuie păstrate de instituţia financiară nebancară şi puse la dispoziţia personalului împuternicit al Băncii Naţionale a României, la cererea acestuia.
(2) Documentele contractuale trebuie să fie redactate astfel încât să permită clienţilor înţelegerea tuturor termenilor şi condiţiilor contractuale, în special a prestaţiilor la care aceştia se obligă potrivit contractului încheiat. Instituţiile financiare nebancare nu pot pretinde clientului dobânzi, penalităţi, comisioane ori alte costuri şi speze, dacă plata acestora nu este stipulată în contract.?
Asadar, legea nu face distinctie intre persoanele utilizatoare ale unui contract de leasing, daca sunt fizice sau juridice, motiv pentru care, in opinia mea, legislatia privitoare la protectia consumatorului isi extinde aplicabilitatea in cazul acestui tip de contracte si la persoanele juridice. As dori sa aflu opinia argumentata a doamnei av. Madalina Hagima si, mai ales, a dnei Irina Vasile, citate mai sus, asupra acestui aspect.
Multumesc foarte mult pentru orice alte comentarii pro sau contra opiniilor subsemnatului, care imi pot fi postate si ca mesaje private.
Toate cele bune.
avocat Petru Perca