Legea are ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem unitar de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar platit din bugetul general consolidat al statului.

Dispozitiile legii se aplica:
a) personalului din autoritati si institutii publice, respectiv Parlamentul, Administratia Prezidentiala, autoritatea judecatoreasca, Guvernul, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, alte autoritati publice, autoritati administrative autonome, precum si institutiile din subordinea acestora, finantate integral din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale;
b) personalului din autoritati si institutii publice finantate din venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale;
c) personalului din autoritatile si institutiile publice finantate integral din venituri proprii.

Dispozitiile legii nu se aplica Bancii Nationale a României, Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, Comisiei de Supravegere a Asigurarilor si Comisiei de Supravegere a Sistemului de Pensii Private.

Intra in categoria personalului din sectorul bugetar personalul incadrat pe baza contractului individual de munca, personalul care ocupa functii de demnitate publica si asimilat acestuia, precum si personalul care beneficiaza de statute speciale, inclusiv functionarii publici.

Intra in categoria personalului din sectorul bugetar personalul incadrat pe baza contractului individual de munca, personalul care ocupa functii de demnitate publica si asimilat acestuia, precum si personalul care beneficiaza de statute speciale, inclusiv functionarii publici.

Sistemul de salarizare reglementat prin prezenta lege are la baza urmatoarele principii:
a) caracterul unitar, in sensul ca reglementeaza salarizarea tuturor categoriilor de personal din sectorul bugetar, prin luarea in considerare a drepturilor de natura salariala stabilite prin acte normative speciale in sistemul de salarizare reglementat de prezenta lege;
b) suprematia legii, in sensul ca drepturile de natura salariala se stabilesc numai prin norme juridice de forta legii;
c) echitate si coerenta, prin crearea de oportunitati egale si remuneratie egala pentru munca de valoare egala pe baza principiilor si normelor unitare privind stabilirea si acordarea salariului si a celorlalte drepturi de natura salariala ale personalului din sectorul bugetar;
e) sustenabilitate financiara, prin stabilirea de majorari salariale in baza legilor speciale anuale, astfel incât ponderea in produsul intern brut a cheltuielilor de personal aferente personalului din sectorul bugetar sa se reduca progresiv la un nivel sustenabil.

Raportul intre salariul de baza minim si cel maxim in sectorul bugetar este de 1 la 15.

Prin legi speciale se stabilesc majorari salariale anuale, astfel incât ponderea in produsul intern brut prognozat a cheltuielilor de personal aferente personalului din sectorul bugetar sa se incadreze in indicatorii macroeconomici stabiliti anual, in concordanta cu obiectivele si limitele din strategia fiscal-bugetara.

Clasele de salarizare si coeficientii prevazuti in anexe pentru functiile de executie corespund nivelului minim al fiecarei functii, la care se adauga cinci gradatii corespunzatoare transelor de vechime in munca

Transele de vechime in munca, in functie de care se acorda cele 5 gradatii, respectiv clasele de salarizare, sunt urmatoarele:
- gradatia 1 – de la 3 la 5 ani – 3 clase de salarizare;
- gradatia 2 – de la 5 la 10 ani – 2 clase de salarizare;
- gradatia 3 – de la 10 la 15 ani – 2 clase de salarizare;
- gradatia 4 – de la 15 la 20 ani – 1 clasa de salarizare;
- gradatia 5 – peste 20 ani – 1 clasa de salarizare.

Salariile de baza se diferentiaza pe functii in raport cu nivelul pregatirii profesionale, raspunderea in munca si experienta, precum si cu nivelul de complexitate al activitatii specifice fiecarui post.

In cadrul fiecarei functii, salariile de baza se diferentiaza pe grade in cazul studiilor superioare si studiilor superioare de scurta durata si pe trepte profesionale in cazul studiilor medii, astfel incât sa se asigure posibilitatea diferentierii salariilor de baza individuale in raport cu nivelul pregatirii profesionale a fiecarei persoane si cu experienta acesteia in munca. De regula, se utilizeaza 2, sau 3 grade si respectiv 2 sau 3 trepte profesionale.

In cadrul fiecarui grad sau fiecarei trepte profesionale, diferentierea salariilor de baza se face pe un numar de 5 gradatii, corespunzatoare celor 5 transe de vechime in munca.

Diferentierea salariilor de baza, a soldelor functiilor de baza si a indemnizatiilor lunare de incadrare se realizeaza prin utilizarea unor coeficienti de ierarhizare cuprinsi in intervalul 1,00, pentru functia cu cea mai mica responsabilitate, si 15,00, pentru functia cu cea mai mare responsabilitate in stat.

Persoanele care ocupa in conditiile legii functii de conducere pentru care conditia de ocupare a postului este de studii superioare si care nu au absolvit studii de acest nivel beneficiaza de salariul de baza prevazut de prezenta lege pentru aceste functii, diminuat cu 10 clase de salarizare.

Aceste persoane vor beneficia de o perioada tranzitorie de 5 ani in care sa obtina nivelul de studii impus de lege pentru exercitarea functiei de conducere. Dupa aceasta data, in cazul in care conditiile de studiu nu sunt indeplinite, persoanele respective vor fi incadrate pe functii de executie existente in statul de functii al ordonatorului de credite

Personalului care s-a aflat in concediu platit pentru cresterea si ingrijirea copilului in vârsta de pâna la 2 ani, respectiv 7 ani, in cazul copilului cu handicap, precum si personalului ale carui raporturi de munca sau raporturi de serviciu au fost suspendate din alte cauze, potrivit legii, i se acorda, la reluarea activitatii, salariul de baza aferent gradului sau treptei profesionale in care a fost incadrat anterior suspendarii.

Sporuri
Personalul care, potrivit programului normal de lucru, isi desfasoara activitatea in timpul noptii, intre orele 22,00 si 6,00, beneficiaza pentru orele lucrate in acest interval de un spor pentru munca prestata in timpul noptii de 25% din salariul de baza, daca timpul astfel lucrat reprezinta cel putin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru.

Orele prestate peste durata normala a timpului de lucru de catre personalul incadrat in functii de executie sau de conducere se compenseaza cu timp liber corespunzator.

In cazul in care munca prestata peste durata normala a timpului de lucru nu a putut fi compensata cu timp liber corespunzator,  in cel mult 3 luni, aceasta se plateste cu un spor de 75% aplicat la salariul de baza sau, dupa caz, cu un spor de 100% aplicat la salariul de baza pentru munca prestata in zilele de repaus saptamânal, de sarbatori legale si in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementarile in vigoare, nu se lucreaza, in cadrul schimbului normal de lucru

Munca prestata peste durata normala a timpului de lucru si sporul prevazut mai sus se pot plati numai daca efectuarea orelor suplimentare a fost dispusa de seful ierarhic, fara a se depasi 360 ore anual. In cazul prestarii de ore suplimentare peste un numar de 180 ore anual este necesar acordul sindicatelor reprezentative sau, dupa caz, al reprezentantilor salariatilor, potrivit legii.

Locurile de munca, categoriile de personal, marimea concreta a sporului pentru conditii de munca, precum si conditiile de acordare a acestuia se stabilesc prin Regulament elaborat de catre fiecare din ministerele coordonatoare ale celor sapte domenii de activitate bugetara - administratie, sanatate, invatamânt, justitie, cultura, diplomatie, aparare, ordine publica si siguranta nationala, care se aproba prin hotarâre a Guvernului, la propunerea fiecaruia dintre ministerele coordonatoare vizate, cu avizul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale si al Ministerului Finantelor Publice.

Suma sporurilor si compensatiilor acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator principal de credite nu poate depasi 30% din suma salariilor de baza, a soldelor functiilor de baza sau a indemnizatiilor lunare de incadrare, dupa caz.

 Suma sporurilor, compensatiilor si indemnizatiilor individuale nu va depasi 30% din salariul de baza, solda functiei de baza sau indemnizatia lunara de incadrare.

Guvernul poate aproba depasiri ale limitei prevazute mai sus pentru anumite categorii de personal si pentru conditii temporare de munca care fac necesara acordarea unei plati suplimentare, cu respectarea limitei.

Legea urmeaza sa intre in vigoare la 1 ianuarie 2011.

Odata cu intrarea in vigoare a actului normativ, reincadrarea personalului se face corespunzator transelor de vechime in munca avute in luna decembrie 2010 pe functiile corespunzatoare categoriei, gradului si treptei profesionale detinute, stabilindu-se clasa de salarizare si coeficientul de ierarhizare corespunzator acesteia.

Pentru mai multe detalii, puteti consulta proiectul de lege in fisierul atasat.