Consultanti cu activitate in comunitatea Avocatnet.ro

De unde sa incep? Iata o idee!

23 Aprilie 2011 Alin Popescu

Vezi cele 15 comentarii!

E dilema in care ne gasim adesea, incercand sa expediem, dintr-un singur gand, toate angoasele vietii noastre neimplicate. Si facem asta uitand ca viata are, ea insasi, o reteta infailibila. Incepe cu tine! Atinge-ti potentialul si fa lucrurile pe care le poti face astazi. Si, ca sa fie o discutie practica, iata o oportunitate de implicare.

Autor Alin Popescu

Dimensiune text

print ym Articol interesant (25)

Un, doi, trei, un, doi, trei, un, doi, trei. E-un pas de vals, dar nu conteaza. Pentru ca daca nu-i simti ritmul, acolo, in inima ta, valsul e doar zgomot. La fel ca viata, de altfel. Lent, constant, echilibrat, pasul te duce de la inceput la final, trecandu-te prin bucurii si tristeti, domol, oricat de mult te-ai opune. Si viata te poarta la fel.

Am observat de mult ca viata e mai frumoasa, atunci cand nu incerci sa i te opui. E dificil, e complicat, e... oricum ai vrea sa-i spui. Dar, pana la urma, intelegi ca singurul lucru cu care te poti bate sunt limitele tale, nu viata insasi. Asta-i deosebeste pe oamenii intelepti de oamenii care inca-si numara victoriile in fata vietii.

Limitele, prejudecatile, asteptarile, toate ne trag in jos, opunandu-se zdravan pasului domol care ar trebui sa ne guverneze. Atunci, infuriati peste masura, alegem adesea sa fim agresivi, brutali, violenti sau, mai rau, alegem sa fim indiferenti. Dintre toate greselile pe care le facem, indiferenta este cea care ne indeparteaza cel mai mult de la ritmul constant al vietii. Indiferenta ucide mai mult decat o va face vreodata razboiul. Si e ciudat ca nu ne dam seama de lucrul asta.

Un, doi, trei, un, doi, trei, un, doi, trei. E acelasi pas de vals, de care iti aduci aminte atunci cand pierzi lucruri dragi. E sentimentul ala pe care il ai atunci cand iti dai seama ca lucrurile marunte din viata ta, oamenii pe care i-ai ajutat de-a lungul timpului, sufletele pe care le-ai schimbat, toate aceste lucruri sunt singurul adapost real in fata durerilor vietii. Si, cu pasul in minte, petreci zile intregi incercand sa-ti dai seama unde ai gresit, atunci cand viata ta a luat o turnura speciala.

Lumea e altfel cand ai pasul in minte. Numai ca perioada respectiva tine putin, la fel de putin ca durerea. Si, apoi, o iei de la capat, incercand sa-ti impui ritmul in fata vietii. Pana data viitoare, cand viata iti reaminteste de pasul ei lent, echilibrat, pe care l-ai pierdut din nou. Si te simti calcat pe picior, tras de maneca, readus pe drumul cel bun. O schimbare dureroasa.

Dintre toate experientele vietii, hai sa ne aducem aminte de faptul ca indiferenta ucide. Ea, indiferenta, e cea care te face sa speri ca tie nu ti se vor intampla lucruri, iti da siguranta ca binele tau e echivalent cu binele lumii, te face sa treci grabit pe langa experiente pe care n-ar trebui sa le ocolesti. Ea, indiferenta, este motivul pentru care, atunci cand esti readus cu picioarele pe pamant, te intrebi "De ce eu?", "De ce mie?".

Atunci, febril, disperat, infrant, cauti solutii si treci de partea cealalta a barierei: locul ignoratilor. Un loc pe care nu-l parasesti decat atunci cand altii, putini, din ce in ce mai putini, aleg sa-si reaminteasca de pasul echilibrat al vietii si sa te ajute. Atunci, viata ne vede asa cum suntem noi. Oameni anesteziati de necazul care li s-a intamplat, oameni care inteleg sa-si infrunte boala si durerea cu demnitate si intr-o liniste aproape imposibil de inteles, oameni tacuti, oameni galagiosi.

Cand e vorba despre noi, adultii, durerea poate fi o bariera pe care o trecem sau nu. Noi putem lupta, ne putem linisti gandurile negre, le putem modela in forme ce amintesc de o speranta timida. Cand e vorba despre copiii nostri, insa, lucrurile se schimba radical, iar durerea e de mii de ori mai puternica. Ignoranta te apasa atunci intr-un mod pe care nimeni n-ar trebui sa-l simta vreodata.

Atunci cand e vorba despre copii, lumea sta in loc. Binele tau, ieri o oaza de liniste, se transforma intr-o perpetua goana dupa raspunsuri: "Ce vina are copilul meu?", "De ce nu m-a pedepsit pe mine?". Logic sau ilogic, un astfel de comportament e tipic pentru parintii care-si vad copiii chinuindu-se in ghearele unor boli prea grele pentru umerii lor mici. Atunci, indiferenta se poate simti in toata splendoarea ei.

Un, doi, trei, un, doi, trei, un, doi, trei. In spiritul acestei povesti, te rog astazi sa-ti readuci aminte de viata si, pornind de acolo, sa-ti indrepti atentia spre eforturile aproape imposibile ale unor oameni care-si propun sa schimbe ceva in lumea in care traiesc.

Acesti oameni, legati mai mult decat altii de ritmul simplu al vietii, au infrant indiferenta. Impacati cu lupta pe care si-au asumat-o, ei iti cer doar sa le dai instrumente de lucru. Nu-ti cer bani. Banii ii dai oricum sub forma impozitului pe venit. I-ar ajuta, insa, daca ai directiona catre ei 2% din impozitul tau pe venit.

Asociatia: Salveaza Vieti
Scopul: Crearea Centrului de Excelenta pentru tratarea cancerului la copii.
Cum poti ajuta tu: directioneaza 2% din impozitul tau pe venit pentru activitatea lor. Vezi aici detalii!

Asculta-ti ritmul interior si alege sa ajuti inainte ca Romania moderna sa faca ce stie ea mai bine: sa te oblige sa-ti cultivi indiferenta, incercand astfel sa faci fata aberatiilor pe care esti nevoit sa le traiesti.

PS
O alta forma de indiferenta este contestarea continua a celor care fac ceva. Daca nu vrei sa-ti indrepti cei 2% catre o asociatie anume, cauta un alt destinatar al banilor tai si directioneaza-i catre el. Copii, copaci, haos legislativ, caini si alte multe cauze sunt acolo, asteptand sa le ajuti cu putinul pe care il poti face: directioneaza-ti 2% si bifeaza in calendarul vietii tale ca in 2011 ai facut, cu adevarat, ceva.

Vezi cele 15 comentarii!

Iti place Avocatnet.ro? Da like la pagina noastra de Facebook!

Dimensiune text

print ym Articol interesant (25)

Comenteaza articol sau Intreaba in forum

Citeste mai multe despre Ganduri pentru acasa

COMENTARII ARTICOL (15)

Ordoneaza comentariile dupa cele mai recente | cele mai vechi

: +0
vlad nicolae
adaugat acum un an
Superb articol.

Cred ca este continuarea unei serii de articole despre ce putem face pentru tara asta.
Si in in primul rand, raspunsul la un articol mai vechi, se numea (din memorie) -Eu ce pot sa fac?

Iata ce putem face, pentru inceput, sa ajutam cu cei 2%. E cel mai mic efort, oricum ii lua statul, dar macar ajutam. Pentru unii conteaza enorm acei mici 2% ai nostri.
Dupa ce o sa realizam ca sunt multi ca noi si toate sumele cumulate nu sunt zadarnice si au un final, urmatorul pas va fi sa realizam ca putem face mult mai mult si mai multe.

Articolul acesta este un bun inceput. Succes.

P.S. Am donat cei 2% unei persoane cu handicap. Si ca mine multi, dar ar fi putut fi si mai multi. Doamne ajuta.

: +0
irina_irina2005
adaugat acum un an

: +0
dimitriu gabriela
adaugat acum un an
Ca de obicei,superb articolul d-lui Alin P. si foarte profund!
Pe mine una,ignoranta celor din jur ma doare si cu fiecare zi care trece imi dau seama cat de mult ne-am schimbat mentalitatea ,pofta de viata,de dragoste,tot ce tine de noi si de cei din jurul nostru.

: +1
anonim (utilizator neinregistrat)
adaugat acum un an
"Nu mi-e teama de prieteni... ei nu pot decat sa ma tradeze.
Nu mi-e teama nici de dusmani... ei nu pot decat sa ma ucida.
Mi-e teama insa de indiferentza.
Pentru ca ea poate sa tradeze si sa ucida in acelasi timp"

: +0
magicfashion
adaugat acum un an
Felicitari pentru aceste ganduri! superb articolul. multumim.
Sarbatori fericite.

: +1
Musoiu agota Etelka
adaugat acum un an
Va Doresc Sarbatori Fericite pentru echipa avocatnet si pentru cititorii avocatnet .
-------------------------------------------------------------------------------------------------------
Psihologia spune ca indiferenta este contrariul iubirii si nu ura.
-------------------------------------------------------------------------------------------------------
Eu cred ca generatia noastra (varsta 40 +) este indiferent doar fata de politica , in rest
este sensibil fata de problemele altora.Sper ca generatia mai tanara va reusii
sa faca mai bine viata , decat noi .

: +0
vio_mihalcea
adaugat acum un an
Mi-a placut foarte mult articolul si eram gata-gata sa-l preiau pe blogul personal (pe care am mai facut zilele trecute reclama la o alta fundatie ptr. acelasi scop nobil - sanatatea copiilor .. ce poate fi ajutata si de un 2% din impozitul meu, al tau, al lui...). Cand, iata cautand, totusi mai multe informatii, descopar articolul dvs. "Copiez un material de pe un site pe siteul meu. E voie?" (18 Ianuarie 2011 Alin Popescu). Intru pe blogul personal al autorului www.alinpopescu.ro, ma documentez si renunt la a mai reposta articolul si a face astfel reclama unei cauze nobile. Pacat!
Va multumesc ptr. atentie!

P.S.
V.M.
economista de profesie (de aproape 18 ani), pasionata de drept si... avocat in devenire

: +0
jordy7
adaugat acum un an
Vedeti ca administratiile financiare nu mai primesc formulare 230 care au pe ele completat in prealabil numele, codul fiscal si contul asociatiei nonprofit. Vor scris in intregime de contribuabil

: +0
ContSters163988
adaugat acum un an
..."un, doi, trei. E-un pas de vals"... Frumoasa aceasta invitatie la vals, aceasta invitatie la introspectie, la "a fi", in mod firesc, de ajutor semenilor. Sarbatori fericite!

: +2
Corleone (utilizator neinregistrat)
adaugat acum un an
Dupa parerea mea este cel mai sofisticat articol care a fost scris pana acum pe acest site. Autorul este un fin si stralucit observator al vietii noaste cotidiene . FELICITARI.
In ceace priveste viramentul de 2 % , fiind pensionar nu stiu cum sa procedez ? Poate ma ajutai dvs. ca corespondenti voluntari ai acestui site . : ban:

: +3
alvarolipo
adaugat acum un an
Durere. Iubire. Meditatia. 1,2,3. Ritmul vietii. Indiferenta este o boala inimei, sufletului, care nu ne lasa sa intelegem miscarile in directia potrivita. Incepem cu cei 2% ca sa ajungem la 100%. Daruim si primim de o suta de ori si viata eterna. Daca nu suntem rece sau calzi, putem sa fim vomitati. Adanci gandurile pentru o zi de meditatia asupra liniile ale inrtega vietei noastre.

: +3
om bun
adaugat acum un an
Sa cultivam modestia in pretentii, in comportament, egal in relatiile cu cei "mari" si cu cei 'mici'.
Sa stim sa apreciem ce avem.
Sa nu fim vesnic nemultumiti.
Sa ne protejam libertatea, sa ne-o vindem foarte scump.
Raspunzand copilului ei care a intrebat-o :'care este cea mai buna paine din lume?', mama i-a raspuns : 'painea pe care o avem azi pe masa!'.