Consultanti cu activitate in comunitatea Avocatnet.ro

(P) Povestea ta, in Apuseni

30 August 2011 AvocatNet.ro

Vezi cele 8 comentarii!

Sunt copil cu radacini ale locului si am stiut de mic asta, prin prisma unui parinte care, desi, la vremea de cinci ani, pleca din munte impreuna cu ai lui parinti, respectiv bunicii mei, nu uita ca periodic sa se mai intoarca. Si asa mi-am petrecut multe dintre vacantele de vara la cativa pasi distanta, dar din aceia de mot, de casa Craiului din Muntii Apuseni (ca altfel sa tot fie vreo 4 km).

Autor AvocatNet.ro

Dimensiune text

print ym Articol interesant (5)

Vara de vara imi luam intr-o joaca serioasa, pentru mine, „responsabilitatile” unei zile de coasa, spre bucuria bunicului si incantarea surorii acestuia, dar chiar si a strabunicii mele. Nu ajungea cucul sa cante de opt ori, la ceasul avut deasupra capului, si eu eram deja imbracat, pregatit sa alerg spre cohea care ma ademenea cu placute mirosuri si unde era prima oprire. Apoi aerul tare de munte ma intampina in fuga spre izvor, unde umpleam galetuta pe masura mea, cu cea mai buna apa. Si era cea mai buna apa, chiar daca era si singura sursa de altfel sau cel putin asa am crescut eu, cu gandul la „cea mai buna apa de izvor, pe care nu o gaseam decat la Vidra”.

Prin iarba inca uda, dar pe cararile deja facute, sa nu culc iarba necosita, ma opream la primul popas, stiind ca „nu trebuie sa-mi scot sufletul din mine”, ca doar asa ma indemna in fiecare dimineata strabunica, o batranica simpatica si batrana din totdeauna pentru mine, bucuroasa si mandra in acelasi timp, vazand strajnicul urmas de-o schioapa, care ajungea in fiecare an s-o vada.

Bunicul, cu coasa in mana, zambind pe sub mustanta si uitandu-se la mine cum incercam sa-mi fac loc pe ultimii metri, prin iarba ce-mi depasea statura, desi insetat si flamand, imi multumea mereu ca-i duceam mancarea proaspat facuta si apa rece de la izvor, dar imi certa matinala trezire, cand as fi putut sa mai lenevesc, ca doar eram in vacanta. Acum, de as mai putea, i-as spune bunicului ca era cea mai frumoasa trezire, la ora pe care doar eu mi-o stabileam si acest drum pe care-l faceam zi-de-zi, era modul meu de a-i multumi ca ma ducea la Vidra...

In inima Apusenilor, a carei bataie o simt la fel de curata si acum, la distanta de doua decenii, am indraznit sa chem oameni pentru a trai sau retrai cu sinceritatea copilului din fiecare, aceleasi momente, dintr-un trecut ce-ar trebui sa fie mereu prezent. Vis-a-vis de locul copilariei mele am facut si un loc de popas, o mica pensiune, dar cu mult suflet... Pensiunea Craiul. Bucuria unei vieti simple, dar adesea mai profunda decat in vartejul marilor orase si tocmai gasirea unor momente de liniste, pentru cei care stiu sa la aprecieze, compun chemarea sincera adresata celora ce vor sa descopere si sa se descopere.

Exoticul sau etalarea snobismului in compania unor prieteni ce au astfel de afinitati, nu pot fi satisfacute printr-o vizita in Apuseni si nici la locatia care traieste prin oamenii care o viziteaza. Dar ceilalti prieteni, ce-si doresc o seara intima si pentru care discutiile nu se termina niciodata noaptea, iti vor multumi, daca nu i-ai uitat acasa. Vor asculta o muzica buna, se vor ospata si daca vor reusi sa simta armonia muntelui si a salbaticiei inca prezente in cea mai mare parte a Apusenilor, isi vor aduce aminte de ce avem nevoie si de astfel de momente.

Voi, aceia ce v-ati regasit in astfel de randuri, dar si-n ganduri si-n simtiri, sunteti invitati sa descoperiti Apusenii, Tara Motilor si Pensiunea Craiul. Incercam sa nu uitam si sa oferim mai departe si invatam in fiecare zi cum sa facem acest lucru, alaturi de cei care ne viziteaza.

Iti multumesc ca mi-ai citit povestea. Vino sa ne spui si povestea ta!

Vezi cele 8 comentarii!

Iti place Avocatnet.ro? Da like la pagina noastra de Facebook!

Dimensiune text

print ym Articol interesant (5)

Comenteaza articol sau Intreaba in forum

COMENTARII ARTICOL (8)

Ordoneaza comentariile dupa cele mai recente | cele mai vechi

: +0
cellonne
adaugat acum o luna
"...tara mandra si binecuvantata intre toate tarile semanate de Domnul pre pamant" (Ardealul - N.Balcescu)

: +0
Dorina (utilizator neinregistrat)
adaugat acum 5 luni
Si eu sunt moata! Si sunt mandra ca m-am nascut si am copilarit pe Valea Ariesului, la Lupsa. Intr-adevar un tinut de vis. E singurul loc unde imi "incarc bateriile" cu adevarat. Si am grija ca macar o saptamana din concediul de vara sa fiu acolo, cu parintii mei dragi. Va recomand cu caldura sa vedeti frunoasa Valea Ariesului. !!!

: +0
eliasav (utilizator neinregistrat)
adaugat acum 5 luni
Articolul este frumos.
Imi cer scuze pentru nestiinta, ce reprezinta (P) din titlul articolului?

: +0
Ares_3
adaugat acum 5 luni
Publicitate

: +0
irina (utilizator neinregistrat)
adaugat acum 5 luni
buna,dragi mei..si eu sunt nepoata de mot din Rosia montana .. nu am fost niciodata acolo caci bunicii mei s-au stabilit la Petrosani HD..si asta regret ca nu am reusit sa vad macar o data tinuturile acelea...acum o multime de griji ,greutati si distanta ma impiedica sa imi fac visul realitate
... oricum ff mult mi-a placut ceea ce am citit si chiar m-am regasit in intimplarile copilariei

: +0
shaiwa2003
adaugat acum 5 luni
eu sunt nepoata de ardelean "moldovenit", dar citind randurile de mai sus mi-am regasit vacantele de vara petrecute pe valea Bistritei, intre Borca si Brosteni, pe muntii unde bunicii coseau livezi intregi de fan in fiecare vara! Frumoasa tara mai avem...

: +0
XXL (utilizator neinregistrat)
adaugat acum 5 luni
este frumoasa intoarecerea in linistea copilariei petrecute undeva in mijlocul muntilor,dar in conjunctura de acum nu te poti detasa de problemele ce asteapta a fi rezolvate de noi toti la unison .

: +0
anaderol (utilizator neinregistrat)
adaugat acum 5 luni
si eu sunt nepoata de mot de langa Abrud...merita sa treceti si macar pt o zi si sa stati de vorba cu oamenii locului; veti fi impresionati de tot ce va va inconjura...