Imprumut sau camatarie? Dobanda face diferenta

A lua sau a da bani cu imprumut pare a fi o procedura care trebuie reglementata doar de cele doua partile implicate: creditorul si debitorul. Si, de cele mai multe ori, asa se si intampla, cei doi stabilind “la mica intelegere” toate aspectele referitoare la termenul si conditiile de restituire.

Totusi, atunci cand este vorba de sume importante de bani sau mai ales atunci, se practica imprumuturile cu dobanda, acestea fiind reglementate de parti prin contracte scrise in care se stabilesc toate detaliile privind sumele ce trebuie restituite si data la care se va face acest lucru.

Imprumutul (ca notiune generala, nu referindu-se exclusiv la bani) este reglementat de Codul Civil, in capitolul IX. Conform definitiei, imprumutul este un contract prin care una dintre parti da celeilalte o catime din anumite lucruri, cu obligatia celeilalte parti ca, la scadenta, sa-i restituie primei parti o catime egala de lucruri, de acelasi gen si aceeasi calitate.

Potrivit lui Radu Ionescu (foto stanga), Managing Partner la societatea de avocatura Ionescu |Sava, nici in Noul Cod Civil, care urmeaza sa intre in vigoare de la 1 octombrie, nu se produc schimbari de esenta in ceea ce priveste contractul de imprumut intre persoanele fizice.

Imprumuturile cu dobanda

Radu Ionescu a explicat pentru AvocatNet.ro ca legislatia in vigoare permite si imprumuturile cu dobanda dintre persoanele fizice, acestea fiind reglementate de Titlul XI din Codul Civil in completare cu O.G. 13/2011, act normativ care detaliaza drepturile si obligatiile partilor privind dobanda.

Avocatul a aratat ca, potrivit art. 5 din O.G. 13/2011, dobanda stabilita pentru imprumuturile intre persoane fizice nu poate depasi cu mai mult de 50% dobanda legala. Dobanda legala pentru persoanele fizice se stabileste in functie de dobanda de referinta a Banicii Nationale a Romaniei din care se scade un procent de 20%.

Ce se intampla, totusi, daca sunt stabilite dobanzi mai mari decat cele maxime admise de lege? Reprezentantul societatii de avocatura a explicat ca orice clauza prin care se incalca dispozitiile privind dobanda maxima este nula de drept, iar sanctiunea este reprezentata de decaderea creditorului din dreptul de a pretinde dobanda legala.

In ceea ce priveste perceperea de dobanzi la dobanzi (anatocismul), Ionescu a precizat ca practica este „in principiu” interzisa, dupa cum rezulta din prevederile art. 8 alin. (1) din O.G. 13/2011. Acest alineat stabileste ca dobanda se va calcula numai asupra cuantumului sumei imprumutate.

Totusi, avocatul contactat de noi a subliniat ca alin. (2) al aceluiasi articol prevede o exceptie – cazul in care dobanzile sunt datorate de cel putin 1 an.

„Daca exista o conventie speciala incheiata in acest sens, dupa scadenta dobanzilor mai vechi de 1 an ele pot crea, la randul lor, dobanzi”, a precizat Radu Ionescu.

Incheierea unui contract de imprumut: inscris sub semnatura privata sau la notar?

Contractul de imprumut poate fi inscris sub semnatura privata, ceea ce inseamna ca poate intocmit si semnat de parti, fara interventia vreunui organ al statului.

Radu Ionescu atrage atentia ca cei care aleg aceasta varianta trebuie sa fie atenti la respectarea tuturor conditiilor de valabilitate ale inscrisului sub semnatura privata.

„Inscrisul trebuie sa fie scris in intregime de imprumutat sau, cel putin, acesta trebuie sa adauge la sfarsitul actului mentiunea „bun si aprobat” sau o formula echivalenta, aratand in litere suma avuta in vedere. In cazul nerespectarii acestor formalitati, inscrisul este nul ca inscris sub semnatura privata, avand forta probanta a unui simplu inceput de dovada scrisa, fiind necesara utilizarea si a altor probe pentru a dovedi existenta contractului”, puncteaza avocatul.

De asemenea, mai exista varianta incheierii unui contract de imprumut la notar. In acest caz, ne-a declarat Radu Ionescu, actul este mai greu contestat „intrucat prezenta partilor in fata notarului, continutul declaratiilor lor, precum si faptul ca li s-a citit contractul anterior semnarii reprezinta constatari personale ale functionarului public, care fac dovada pana la inscrierea in fals, proba contrara prin alte mijloace nefiind admisibila”.

Trebuie sa stiti ca un contract de imprumut autentificat de notar are si putere de titlu executoriu.

Mai mult chiar, notarul public este obligat sa pastreze in arhiva un duplicat sau o copie legalizata a actului autentificat, documente care de asemenea constituie titlu executoriu si care pot fi folosit in cazul pierderii sau distrugerii actului original.

Totusi, incheierea actului la notar presupune anumite costuri. Avocatul Radu Ionescu a aratat ca onorariul notarului se va stabili in functie de suma imprumutata, fiind de 0,25% din valoarea contractului dar nu mai putin de 50 de lei, fiecare exemplar in plus costand inca 20 de lei.

Imprumut versus camatarie

Potrivit lui Radu Ionescu, pentru a intra in categoria actelor de camatarie, imprumutul ar trebui sa aiba prevazuta o dobanda mai mare decat dobanda maxima admisa.

„Stipularea unei sume mai mari decat cea reala in contractul de imprumut, suma care mascheaza o dobanda excesiva, intr-un contract de imprumut, de regula, gratuit, constituie de asemenea un act de camatarie”, mai subliniaza avocatul.

Managerul societatii de avocatura Ionescu|Sava a precizat ca si contractul de vanzare-cumparare cu clauza de rascumparare a bunului s-a considerat mult timp a fi un act de camatarie simulat, fiind considerat nul de doctrina si jurisprudenta romana.

Desi in prezent, nu exista un text de lege care sa incrimineze ca atare camataria, Radu Ionescu subliniaza ca din interpretarea textelor legale, rezulta anumite sanctiuni pentru practicarea camatariei, sactiuni atat de ordin civil, cat si de ordin penal.

Astfel, in ceea ce priveste imprumutul cu o dobanda mai mare decat dobanda maxima stabilita de lege, dobanda consemnata ca atare in contract, sactiunea consta in nulitatea clauzei care prevede dobanda si decaderea creditorului din dreptul de a mai percepe o dobanda. In ceea ce priveste camataria practicata prin consemnarea unei sume mai mari decat cea reala in contractul de imprumut, suma care, in realitate, contine si o dobanda mai mare decat maxima legala, sanctiunea se regaseste in art. 292 din Codul Penal, care incrimineaza infractiunea de „Fals in declaratii”.

Avocatul spune ca, odata cu intrarea in vigoare a noului Cod Penal, camata va fi expres reglementata ca infractiune, conform art. 351, constand in „darea de bani cu dobanda, ca indeletnicire, de catre o persoana neautorizata”. Aceasta infractiune se va pedepsi cu inchisoarea de la 6 luni la 5 ani.