Contabilitate
(Marin Sorescu)
Vine o vreme
Cand trebuie sa tragem sub noi
O linie neagra
Si sa facem socoteala.
Cateva momente cand era sa fim fericiti,
Cateva momente cand era sa fim frumosi,
Cateva momente cand era sa fim geniali,
Ne-am intalnit de cateva ori
Cu niste munti, cu niste copaci, cu niste ape
(Pe unde-or mai fi? Mai traiesc?).
Toate acestea fac un viitor luminos -
Pe care l-am trait.
O femeie pe care am iubit-o
Si cu aceeasi femeie care nu ne-a iubit
Fac zero.
Un sfert de ani de studii
Fac mai multe miliarde de cuvinte furajere,
A caror intelepciune am eliminat-o treptat.
Si, in sfarsit, o soarta
Si cu inca o soarta ( de unde-o mai fi iesit?)
Fac doua (Scriem una si tinem-una,
Poate, cine stie, exista si viata de apoi).
Bun articol si bune comentariile ,de actualitate.Asa este ,n-avem vreme nici sa murim,asa zic eu mereu ,iar nepotica mea,care-mi insenineaza zilele,cu zambetul pe buze imi zice:
-,,Ce bine buni !eu nu vreau sa mori niciodata "
Numai bine si zile senine doresc tuturor
Interesant articol.
Daca ati ajuns pana aici atunci va recomand si filmul "In timp" care ruleza acum pe ecrane.
Este inca o ocazie pentru a medita putin la timpul de care dispune fiecare dintre noi in decursul unei vieti.

daca ati citit articolul si ati ajuns sa dati scroll pana aici atunci aveti suficient timp
si sunteti si niste oameni care isi fac timp pentru a cugeta
scz, dar n-am timp sa citesc tot articolul...
Timpul este acelasi -singura marime fizica, continua si ireversibila, nu?
S-a schimbat doar capacitatea noastra de a il organiza.
S-au schimbat de asemenea vederile noastre, nu avem timp sa mai vedem decat partea materialista a vietii, impusa de evolutia actuala a societatii umane.
Raman un fan al ideii ca putem avea timp si de a face bani si de a visa. Depinde de fiecare din noi...
Multumesc de articol. Este bine sa ne mai aduca cineva aminte cateodata si de partea umana a vietii.
foarte adevarat! Felicitari pentru articol!
Din pacate multi dintre noi isi dau seama de asta prea tarziu 
Foarte adevarat! mersi Roxana!
Teodora
Foarte adevarat........
Eu vreau sa am timp pentru a reinvata sa am timp.........timp pentru mine, pentru cei dragi sufletului meu, pentru lucrurile cu adevarat valoroase............
Un articol superb , pentru care ,,am cumparat'' timp ca sa il citesc...Multumesc pentru ca mi-ati oferit posibilitatea sa ,,cumpar timp''... Am cumparat pentru ceva folositor sufletului si vietii in general...
Mult adevar ....






MULTUMIM Roxana!!!!!! 


Daca am avut TIMP sa citesc toate aceste dureri sufletesti spuse atat de frumosa, inseamna ca da mai avem TIMP, deoar ca ne ascundem sub tiranicul slogan modern....NU AM TIMP, si da asa cum ai precizat, EXISTA DOAR OAMENI SI ALEGERILE LOR.................Esti ceea ce esti datorita alegerilor pe care le faci! Fiecare alegere iti poate schimba viata in bine sau rau. Chiar si atunci cand nu alegi, de fapt ai ales sa nu alegi. Fiecare alegere iti influenteaza prezentul si viitorul, al tau si al celorlalti.
Urmaresc editia de WK si intodeauna am un zambet ca si acum, prin urmare o sa postez aceste frumoase si adevarate cugetari, PRIETENILOR CARE NU AU TIMP!!!!

Roxana, e o incantare sa citim postarile tale de week-end!
Mai tineri fiind sau asa ne placem sa credem, n-am ajuns la intelepciunea celor care vad timpul altfel...
Si, ma gandesc la cum si ce spunea Octavian Paler, despre timp sau cum ar trebui sa-l simtim...
O duminica frumoasa tuturor!
Avem timp pentru toate.
Sa dormim, sa alergam in dreapta si-n stanga,
sa regretam c-am gresit si sa gresim din nou,
sa-i judecam pe altii si sa ne absolvim pe noi insine,
avem timp sa citim si sa scriem,
sa corectam ce-am scris, sa regretam ce-am scris,
avem timp sa facem proiecte si sa nu le respectam,
avem timp sa ne facem iluzii si sa rascolim prin cenusa lor mai tarziu.
Avem timp pentru ambitii si boli,
sa invinovatim destinul si amanuntele,
avem timp sa privim norii, reclamele sau un accident oarecare,
avem timp sa ne-alungam intrebarile, sa amanam raspunsurile,
avem timp sa sfaramam un vis si sa-l reinventam,
avem timp sa ne facem prieteni, sa-i pierdem,
avem timp sa primim lectii si sa le uitam dupa-aceea,
avem timp sa primim daruri si sa nu le-ntelegem.
Avem timp pentru toate.
Nu e timp doar pentru putina tandrete.
Cand sa facem si asta - murim.
Am invatat unele lucruri in viata pe care vi le impartasesc si voua !!
Am invatat ca nu poti face pe cineva sa te iubeasca
Tot ce poti face este sa fii o persoana iubita.
Restul ... depinde de ceilalti.
Am invatat ca oricat mi-ar pasa mie
Altora s-ar putea sa nu le pase.
Am invatat ca dureaza ani sa castigi incredere
Si ca doar in cateva secunde poti sa o pierzi
Am invatat ca nu conteaza CE ai in viata
Ci PE CINE ai.
Am invatat ca te descurci si ti-e de folos farmecul cca 15 minute
Dupa aceea, insa, ar fi bine sa stii ceva.
Am invatat ca nu trebuie sa te compari cu ceea ce pot altii mai bine sa faca
Ci cu ceea ce poti tu sa faci
Am invatat ca nu conteaza ce li se intampla oamenilor
Ci conteaza ceea ce pot eu sa fac pentru a rezolva
Am invatat ca oricum ai taia
Orice lucru are doua fete
Am invatat ca trebuie sa te desparti de cei dragi cu cuvinte calde
S-ar putea sa fie ultima oara cand ii vezi
Am invatat ca poti continua inca mult timp
Dupa ce ai spus ca nu mai poti
Am invatat ca EROI sunt cei care fac ce trebuie, cand trebuie
Indiferent de consecinte
Am invatat ca sunt oameni care te iubesc
Dar nu stiu s-o arate
Am invatat ca atunci cand sunt suparat am dreptul sa fiu suparat
Dar nu am dreptul sa fiu si rau
Am invatat ca prietenia adevarata continua sa existe chiar si la distanta
Iar asta este valabil si pentru iubirea adevarata
Am invatat ca, daca cineva nu te iubeste cum ai vrea tu
Nu inseamna ca nu te iubeste din tot sufletul.
Am invatat ca indiferent cat de bun iti este un prieten
Oricum te va rani din cand in cand
Iar tu trebuie sa-l ierti pentru asta.
Am invatat ca nu este intotdeauna de ajuns sa fii iertat de altii
Cateodata trebuie sa inveti sa te ierti pe tine insuti
Am invatat ca indiferent cat de mult suferi,
Lumea nu se va opri in loc pentru durerea ta.
Am invatat ca trecutul si circumstantele ti-ar putea influenta personalitatea
Dar ca TU esti responsabil pentru ceea ce devii
Am invatat ca, daca doi oameni se cearta, nu inseamna ca nu se iubesc
Si nici faptul ca nu se cearta nu dovedeste ca se iubesc.
Am invatat ca uneori trebuie sa pui persoana pe primul loc
Si nu faptele sale
Am invatat ca doi oameni pot privi acelasi lucru
Si pot vedea ceva total diferit
Am invatat ca indiferent de consecinte
Cei care sunt cinstiti cu ei insisi ajung mai departe in viata
Am invatat ca viata iti poate fi schimbata in cateva ore
De catre oameni care nici nu te cunosc.
Am invatat ca si atunci cand crezi ca nu mai ai nimic de dat
Cand te striga un prieten vei gasi puterea de a-l ajuta.
Am invatat ca scrisul
Ca si vorbitul
Poate linisti durerile sufletesti
Am invatat ca oamenii la care tii cel mai mult
Iti sunt luati prea repede ...
Am invatat ca este prea greu sa-ti dai seama
Unde sa tragi linie intre a fi amabil, a nu rani oamenii si a-ti sustine parerile.
Am invatat sa iubesc
Ca sa pot sa fiu iubit.
Citate Octavian Paler
Un articol frumos.....felicitarii!!!
"Timpul este singurul lucru care se pierde într-adevãr"Mircea Eliade
Adevarat si trist totodata...avem timp pentru tot, important este sa ne propunem si sa ne ambitionam sa avem timp pentru noi insine si pentru cei dragi, pentru orice...
Excelent articol si foarte frumoasa poezia!
Multumim la fel!

Iti doresc sa ai timp?
Sa ai timp sa gandesti,
Este sursa puterii.
Sa ai timp sa te joci,
Este secretul tineretii.
Sa ai timp sa citesti,
Este izvorul cunoaºterii.
Sa ai timp sa te rogi,
Este taria omului.
Sa ai timp sa iubesti si sa fii iubit,
Este gratia lui Dumnezeu.
Sa ai timp sa-ti faci prieteni,
Este calea fericirii.
Sa ai timp sa razi,
Este muzica sufletului.
Sa ai timp sa daruiesti,
Este prea scurta ziua pentru a fi egoist.
Sa ai timp sa muncesti,
Este pretul succesului.
Sa ai timp sa fii caritabil,
Este cheia paradisului?
Unii dintre noi, cu siguranta...avem timp.
Avem timp deoarece undeva, pe parcursul aglomerat al acestei vieti, la un moment dat, ne-am dat seama ca un singur om, nu le poate avea pe toate, asa cum poate altii au putut avea, dar si aceia putini. Si de atunci, din ziua aceea-nisa am inceput sa traim altfel si nu neaparat limitat, dimpotriva, dilatand la maxim momentele de bucurie, inmultind necuviincios de tare setea de viata, trairea, dorinta de a traii frumos si din plin tot ce putem traii, crea.
Viata e o oportuntate minunata! Nu are nici un rost s-o traim incrancenati, suparati, dusmanosi. Sunt situatii care, fara sa vrei te duc totusi spre stari ca acestea negative, uneori ele te stapanesc indeajuns de mult timp, te lupti cu tine si incerci sa negociezi la sange cu propriul tau ego ranit. Da, de multe ori suntem raniti de diverse situatii sau oameni. Ei si? Putem trece mai departe, incet, incet redescoperind seninatatea. E pacat, mare pacat, pentru noi mai ales sa nu reusim sa traim deplin aceasta viata, sa nu reusim sa ne oferim maximul acela de traire la care personalizat fiecare dintre noi poate avea acces.
Avem timp, avem enorm de mult timp pentru toate, doar trebuie sa vrem sa-l folosim cu folos...si pentru noi, bineinteles si mai trebuie sa stim cand sa spunem stop...lucrurilor care ne secatuiesc de puteri, de timp, de fericire, de speranta, de bucurie.
Eu personal, atunci cand deschid ochii dimineata si soarele imi lumineaza ferestrele sunt fericita pentru o intreaga zi. Traiesc o noua zi, pe care altii, poate nu au avut norocul sa o traiasca. Bineinteles ea poate fi buna sau rea. Dar dupa cele rele vin cele mai frumoase zile, e convingerea mea.
Vom gasii, chiar si cei ce inca suntem neincrezatori, la un moment dat, timp...timp sa ne ascultam unii pe altii, timp sa ne bucuram de tot si de toate, timp sa acceptam tot si toate, chiar timp pentru a canta: "cantecul vietii", "cantecul intelepciunii", "cantecul libertatii", "cantecul pacii" si..."cantecul personal", asa cum, atat de frumos ne spune Carol Mason in "Povestea Unicornului Albastru"...
Povestea Unicornului Albastru...de Carol Mason .
A fost odata ca niciodata un Unicorn Albastru.
Avea ochi mari si albastri si o coada lunga si albastra si un corn albastru. Si traia de atata timp, incat nu mai tinea minte de cand traieste si nu tinea minte sa mai fi intalnit o creatura asemanatore cu el.
Unicornul albastru traia intr-un tinut care se numea Tinutul Pajistilor Luminoase, unde se zbenguia prin iarba, sarea printre flori si se juca cu toate vietatile de pe pajiste. Fericite erau zilele Unicornului Albastru in acel taram binecuvantat si sigure ii erau noptile.
Dar era o prapastie intre acel tinut si Unicornul Albastru. Era ceva ce tinutul avea si Unicornul nu avea. Un sunet in aer pe care jumatate il auzea, pe jumatate il simtea, dar niciodata nu l-a inteles. Un sunet verde si soptit, ca o samanta croindu-si drumul usor de la iarna la primavara.
"Ce este acel sunet?" a intrebat Unicornul Albastru.
"Este sunetul cantecului nostru", au raspuns Pajistile Luminoase.
"Despre ce cantati?", a intrebat din nou Unicornul Albastru.
"Traim si crestem catre soare,
Usor ne este somnul, trezitul-incantare,
E buna viata nostra si vietuim de-ajuns-
Cantecul nostru tainic e soarelui raspuns."
"Cantam CANTECUL VIETII", au raspuns Pajistile Luminoase.
Unicornul Albastru a ascultat inca o data si apoi a incercat sa cante si el Cantecul Vietii. Dar singurul sunet pe care a reusit sa il scoata a fost un sunet uscat, ca de hartie, ca o foita uscata care se dezlipeste de pe un bulb. Pajistile au scos un murmur de intelegere si de mirare.
"Invata-ma sa cant !", a spus Unicornul Albastru.
"Cantecul nostru e al nostru, tu trebuie sa il gasesti pe al tau", au spus Pajistile Luminoase."Noi suntem noi, iar tu esti singur".
"Undeva, undeva, trebuie sa existe o fiinta ca mine care ma poate invata sa cant", a spus Unicornul.
Si astfel Unicornul Albastru a parasit Pajistile Luminoase si a calatorit pana in Pamantul Padurilor Adanci, unde isi aveau salasul creaturi ale padurii, iar copaci inalti se intindeau pana la cer.
Unicornul s-a aventurat prin muschii umezide pe jos, printre crengile rupte si cazute, pana in inima Pamantului Padurilor Adanci si a auzit din nou sunetul care stia acum ca se numeste cantat: un sunet maro si catifelat, ca sunetul unei radacini care vrea apa:
"Despre ce cantati?", a intrebat din nou Unicornul Albastru.
"Spre soare crestem si spre el traim,
Secretul radacinii si-al samburelui stim.
Dar tainic va ramane tot ce am invatat-
Este castigul nostru deplin si meritat."
"Cantam CANTECUL INTELEPCIUNII", a spus Pamantul Padurilor Adanci.
Unicornul Albastru a ascultat inca o data si apoi a incercat sa cante si el Cantecul Intelepciunii. dar singurul sunet pe care a reusit sa il scoata a fost un sunet uscat, ca o frunza care cade si isi face trecerea de la toamna la iarna. Pamantul Padurilor Adanci a fosnit cu intelegere si mirare.
"Invatati-ma sa cant!" a spus Unicornul Albastru.
"Cantecul nostru e al nostru, tu trebuie sa il gasesti pe al tau", au spus Pamantul Padurilor Adanci."Noi suntem noi, iar tu esti singur".
"Undeva, undeva, trebuie sa existe o fiinta ca mine care ma poate invata sa cant", a spus Unicornul.
Unicornul Albastru a parasit Pamantul Padurilor Adanci si a ajuns pe Taramul Muntilor Plesuvi, unde prapastii vechi si adanci imparteau fiecare stanca inalta, unde nu cresteau copaci si nici o pasare nu zbura si nu exista nici un adapost de furtuna sau noapte.
Tot mai sus si mai sus urca Unicornul Albastru, straduindu-se la fiecare pisc m ai inalt si astfel a auzit din nou sunetul acela, numit cantat, un sunet triumfator si semet-ca si varful muntelui care strapunge cerul.
"Despre ce cantati?", a intrebat din nou Unicornul Albastru.
"Spre soare ne petrecem vecii si stancile ne cresc,
Singuri suntem si mandri, cei slabi ne ocolesc.
Nimic nu ne-nspaimanta, egale-s in cantar
Plansul timpului si rasul spatiului fara hotar."
"Cantam CANTECUL LIBERTATII", au spus Muntii mandri.
Unicornul Albastru a ascultat inca o data si apoi a incercat sa cante si el Cantecul Libertatii. Dar singurul sunet pe care a reusit sa il scoata a fost un sunet dureros, plangacios, ca si vantul care cauta colturi singuratice de stanca sa se odihneasca. Taramul Muntilor Plesuvi a starnit un ecou de intelegere si mirare.
"Invata-ma sa cant !", a spus Unicornul Albastru.
"Cantecul nostru e al nostru, tu trebuie sa il gasesti pe al tau", a spus Taramul Muntilor Plesuvi."Noi suntem noi, iar tu esti singur".
"Undeva, undeva, trebuie sa existe o fiinta ca mine care ma poate invata sa cant", a spus Unicornul.
Si astfel Unicornul Albastru a parasit Taramul Muntilor Plesuvi si a calatorit pana in Pamantul Nisipurilor Albe, iar acolo nu era nici ploaie si nici vant si nici un nor nu se aventura pe cer. Si Unicornul Albastru a recunoscut din nou sunetul pe care acum stia sa il recunoasca, cantecul. Care era plin si bogat ca si bataile inimii Unicornului Albastru-sunetul linistii.
"Despre ce cantati?" a intrebat Unicornul Albastru.
Iar Pamantul Nisipurilor Miscatoare a raspuns:
"Sub soare odihnim si stim
Ca toate-s in miscare, cat nemiscat traim.
Tacerea ineca-va fiece sunet viu;
Acesta-i crezul nostru si cantul din pustiu."
"Cantam CANTECUL PACII".
Unicornul Albastru a ascultat inca o data si apoi a incercat sa cante si el Cantecul Pacii. Dar Pamantul Nisipurilor Albe a tremurat de mila si mirare, pentru ca ce a auzit nu era cantat, ci un strigat de disperare.
"Invatati-ma sa cant!" a spus Unicornul Albastru.
"Cantecul nostru e al nostru, tu trebuie sa il gasesti pe al tau", au spus Pamantul Nisipurilor Albe."Noi suntem noi, iar tu esti singur".
"Undeva, undeva, trebuie sa existe o fiinta ca mine care ma poate invata sa cant", a spus Unicornul.
Si Unicornul Albastru a parasit si Pamantul Nisipurilor Albe si a ajuns pe Taramul Apelor Cristaline care se intindeau tremuratoare pana la capatul lumii. Unicornul Albastru era foarte obosit, incat si maduva oaselor il durea. Si Unicornul Albastru s-a odihnit un pic langa apa, ascultand sunetul bland al apei care stia ca se numeste cantat.
Unicornul Albastru s-a aplecat sa bea, dar cand a facut asta, a nechezat cu o brusca mirare si bucurie, vazand in apa o alta fiinta exact ca el.
Te rog, invata-ma sa cant, a plans Unicornul Albastru. Apoi inima i s-a oprit auzind fiinta de dedesupt strigand la fel. A urmat linistea.
Iar Taramul Apelor Cristaline a cantat:
"In undele albastre poti cerul sa gasesti,
Te uiti in noi la tine si-n tine iscodesti.
Nimic nu-ti este nou din tot ce vrei sa stii:
In noi si-n tine se desfata acelasi verb A FI.
Suntem Apele Iubirii
Din noi adapa-ti sufletul
Cu noi incepe-ti cantecul."
Iar cantecul Unicornului Albastru era la fel si diferit de orice alt cantec care s-a cantat vreodata.
Felicitari pentru articol Roxana!
Nicodata nu e prea tirziu sa ne facem timp pentru noi,din pacate unii chiar daca au timp nu vor,in schimb se vaieta de toate ce li se intimpla..
E bine ca fiecare dintre noi care citeste articolul sa reactioneze si sa-si fac timp pentru tot .
buna dimineata.am timp sa va spun tuturor, buna dimineata.TIMPUL se face, se revendica, se cauta...etc. O vorba din batrani zice, NU MA CERT CU TINE, PT CA NU AM TIMP SA MA IMPAC.Timpul este la dispozitia noastra, atat cat vrem sa-l folosim, sa-l acordam noua, ori celorlalti buna bunul nostru plac.Exista oameni apropiati sau nu, care pretind ca timpul nostru le apartine, pt ca ne platesc in bani sau sentimente.Cum cuantificam, TIMPUL?Avem, TIMP?VOM VEDEA, VOM AUZI.......VOM "TIMPUII"!!!!!!!!!


frumos articolul si adevarate sunt comentariile , dar am avut ocazia s-a cunosc si oameni care au timp , chiar aveau si o vorba ceasul este la dvs dar timpul la noi , credeti-ma nu ati vrea sa fiti in locul lor nici macar o zi, ei sunt fericiti in sinea lor dar oare nu graba asta a adus progresul nostru . alergam ptr ca ne dorim o viata mai buna, vrem confort si multe altele . daca ii bine sau rau nu pot aprecia( oameni de care vorbesc e un intreg popor, afgani ) pe acestia i-am cunoscut eu or mai fi si alti
http://www.trilulilu.ro/pld...
Felicitari avocatnet!


Nu mai avem timp!
Nu mai avem timp sa dormim!
Nu mai avem timp sa mancam!
Nu mai avem tim sa respiram!
Nu mai avem timp sa savuram!
Nu mai avem timp sa privim cerul!
Nu mai avem timp sa admiram un peisaj!
Nu mai avem timp sa mirosim o floare!
Nu mai avem timp sa ne jucam!
Nu mai avem timp sa ne plimbam!
Nu mai avem timp sa ne bucuram!
Nu mai avem timp sa iubim frumosul!
Nu mai avem timp pentru noi!
Nu mai avem timp pentru ei!
Nu mai avem timp sa zambim!
Nu mai avem timp sa fim politicosi!
Nu mai avem timp sa invatam!
Nu mai avem timp sa visam!
Atunci stau si ma intreb: pentru ce mai avem timp?
Inca o data ati reusit sa-mi faceti seara frumoasa si sa ma faceti sa cuget....Din putinul timp care ne ramane la dispozitie, haideti sa incercam impreuna sa ne ajutam intre noi si vom realiza ca in fiecare zi e timp pentru o noua schimbare....
Inca mai avem timp?
sa iubim.
sa fim mai buni.
sa zambim.
sa gandim.
sa visam.
sa ne dorim.
sa nu uitam.
sa nu mai gresim.
sa traim.
sa nu mai suferim.
sa ne revenim.
sa nu fim prosti.
sa nu innebunim.
sa intelegem.
sa citim.
sa ascultam muzica.
sa ne plimbam.
sa nu uram.
sa ajutam.
sa vorbim frumos.
sa nu mintim.
sa nu fim ipocriti.
sa iertam.
sa salvam.
sa promitem.
sa speram.
Nu mai avem timp?
de pierdut.
Sper sa nu fie prea tarziu ....
eu sunt personajul principal al unei astfel de povesti in fiecare zi ! 

"Exista doar oameni si alegerile lor." - foarte adevarat ! trist de adevarat 

timp sa muncim cu drag? eu cred ca muncesc cu prea mult drag din moment ce totul paleste in fata problemelor de la serviciu ! Mie imi trebuie timp (adica vointa, dorinta) ..... sa aud vantul !
Super articol! 








N-ai zis multe Roxana, dar ai zis destule! Ne-ai mai adus aminte ca suntem oameni, ca meritam mai multe decat o viata in viteza. Ca viata e mult mai mult decat un trai pe apucate. Felicitari!
Va multumesc! 
Sa avem timp! Sa ne facem timp pentru noi si pentru ceilalti!

dvs ati tras deja semnalul.Ramane ca noi cu totii ,sa facem ceva in privinta asta....sa facem sa avem timp pentru viata.
felicitari pentru articol!
Noi uitam mereu sa fim recunoscatori si nu acordam recunostinta binemeritata celor din jurul nostru pt. ca ne suporta asa cum suntem
Va sunt recunoscator ca va afisati adevaratele sentimente si ne inspirati si pe noi sa le publicam :hammer :
Sa auzim numai de bine ! C.G.
Si tot Marin Sorescu a scris in finalul inei poezii :
"Ciculati numai pe partea carosabila a sufletului meu,Barbarilor "...
In ce lume minunata am putea trai daca am respecta cele mai elementare reguli ale bunului simt.
Super articolul!
"Adevarul nu e niciodata pur si aproape niciodata simplu.."







Multumesc pentru urare! Este una din marile mele suferinte. Nu este adevarat ca nu vrem sa ne facem timp, suntem obligati zi de zi sa stam cate 10 ore la serviciu, pentru ca oricata pregatire ai avea, esti obligat sa te dedici companiei pana la epuizare. Si cand esti epuizat, ce faci? O iei de la capat. O amintire dureroasa este aceea ca au crescut copiii mei cand eu am fost la serviciu, 10 ore pe zi, si nici macar nu a meritat. Nu am avut TIMP pentru ei, pentru nevoile lor, pentru intrebarile lor, curiozitatile lor, pentru ca ei erau aproape de culcare cand veneam eu acasa. As vrea sa vina vremea in care presedintele companiei, sa-mi dea TIMPUL inapoi, in completarea banilor putini pe care ni-i da. Sau poate Marin Sorescu are dreptate in ultima strofa, si atunci astept : "Si, in sfarsit, o soarta
Si cu inca o soarta ( de unde-o mai fi iesit?)
Fac doua (Scriem una si tinem-una,
Poate, cine stie, exista si viata de apoi)."
Cred ca sunt deprimata. Dar imi revin! 
Multumim pentru TIMP, Roxana ! Mulumim ca ne-ai dat posibilitatea sa ne uitam in sufletul nostru si sa recunoastem cu rusine, cata dreptate ai ! Ne-ai dat putin timp, din pretiosul tau timp, pentru a ne aminti de cei dragi, de toti cei pe care i-am neglijat, DIN LIPSA DE TIMP si cu rusine nerecunoscuta, sa-i intrebam daca sunt bine, daca sunt sanatosi si daca nu duc lipsa de nimic ! Va doresc TIMP INFINIT tuturor !

Frumos articol si din pacate foarte adevarat tot ce e scris acolo. Si titlul e unul foarte inspirat.....Va doresc timp!
Frumos. Are sanse sa devina o urare indragita: Va doresc timp!
Cu singurul amendament ca fraza "ceea ce nu traim la timp, nu mai traim niciodata" nu ii apartine lui Octavian Paler. Nu stiu cui apartine, dar am auzit-o acum peste 20 de ani de la tatal meu. Era deja o cugetare cunoscuta.
Frumos scris, dar din pacate mult prea tandru, pentru vremurile pe care le traim. 
Ar fi pacat sa ajungem la concluzia ca nu avem timp nici sa traim, sa iubim, sa ne inmultim, sa ne bucuram de natura, de zi, de noapte, de susurul izvoarelor, de trilul pasarelelor.
Ar trebui, cumva, sa iubim numai balacareala politica, scrasnetul dintilor, rafuiala de tip mafiot ?
Adevarat!!! Uneori simt ca nu imi ajunge timpul pentru nimic....Andrei-baiatul meu de 8 ani- m-a intrebat intr-o zi printre lacrimi "De ce nu concediezi pe nenea ala care va tot ia din bani?" "Care nene?""Statul ala despre care tot vorbesti cu tati"Nu stiu cat a inteles din ce i-am explicat ,dar intr-o zi sigur voi concedia statul,si probabil ca vor fi multi care vor face asta.Si cred ca atunci voi avea timp pentru multe.....Nu putem munci la infinit pentru bunastarea celor care considera ca sunt mai destepti decat noi FELICITARI PENTRU ARTICOL!!!Ma regasesc perfect in aceste randuri.
Frumos articol,dureros de adevarat cand tragi linie si intelepciunea din spatele anilor trecuti te face sa oftezi si sa constati ca e cam tarziu si nu mai poti recupara mare lucru.
Da, foarte frumos spus. Ar fi frumos insa daca reusim sa ii facem pe cei care nu au timp, sa aiba timp!
Nu am timp ...este o scuza . Avem timp sa facem politica ,avem timp sa pierdem timpul in fata televizorului cand putem fi langa copii nostri cand putem sa facem altceva care sa ne faca viata mai usoara
Va multumesc pentru articol si mai ales pentru versuri 









Nu am ajuns decat niste piese intr-un sistem de produs bani.
Partea trista e ca Dumnezeu ne-a last liberul arbitru pe care doar avem impresia ca il folosim.
...asa-i...

foarte foarte adevarat ceea ce spuneti!!!
Si eu va doresc sa traiti in PREZENT! Trecutul si viitorul sunt doar iluzii.
Am timp pentru a multumi :Multumesc pentru articol!
Cred ca noi avem timp numai ca nu stim sa -l folosim cum trebuie.



















Ma gandesc zilele-astea la tatal colegei mele care-a aflat intamplator ca mai are sub un an de trait. "Va doresc timp" ...e o urare buna,oricum ai lua-o.
Multumim!
Asemenea si voua!
Life is what happens when you're busy making other plans.. -John Lennon
bravo, d-na roxana! perfect adevarat!
Corect!
Dvs. ati sesizat asta mai din vreme.
Ce facem cand ne dam seama prea tarziu, mai la batranete?
Si tineri si mai in varsta, sa respiram fiecare zi ce ne este data si sa ne bucuram de ea!
Zile frumoase!