Reminder Ce obligatii fiscale ai de indeplinit pana maine 
Reminder Amenzi de pana la 500 de lei pentru cei care nu isi declara pana maine venituril... 
Reminder Amenzi de pana la 4.500 de lei pentru cei care nu depun la timp situatiile finan... 
Guvernul decide astazi daca noul plafon de scutire de TVA va fi introdus in Codu... 
Trebuie sa ne schimbam permisele de conducere in 2013? Permisele ar putea avea o...
Copil fiind am recitat poezia Gandacelul la o serbare.M-a apucat plansul pe scena ........
Nu te du sa pasesti acolo unde te duce cararea..du-te si lasa o urma acolo unde nu este nici o forma de drum.... Succesul reprezinta abilitatea de a trece de la un esec la altul fara sa iti pierzi entuziasmul.
De ce vorbim atata despre zambet? De ce ne raportam mereu la acest miraculos, gest?
Oare pentru ca zambetul reprezinta una dintre primele forme de limbaj, o veselie impartasita tuturor, ca si plansul.
Ei, aici e o problema! ?pentru ca actioneaza Amintirea !
Plansul micutului nu-ti face nici o placere, mai ales cand nu poate inca sa iti zica ce il doare.Dar trebuie sa tii cont de el pentru ca are un rol foarte important in comunicarea dintre voi-parintii celui care plange.
Iar intre noi fie vorba am fost destul de plangacioasa la viata mea, fragila si gingasa atat la propiu cat si la figurat. Sensibila la tot ce era in jur, mereu ii punem in actiune pe ai mei.
Nimic in jur nu e intamplator, orice etape are semnificatia ei, si farmecul ei.
Ce poate fi mai minunat si mai gingas decat zambetul micutului copil?
Nimic este raspunsul corect. Si poate ca tot corect ar fi si sa nu uitam niciodata sa fim copii.
Sa lasam fluturii sa zboare, priveste rasaritul de soare, bucura-te de florile ce infloresc si oamenii ce se iubesc, fiindca totul, da' totul e creatie, dar este legat de imaginatie.
Indiferent de loc, timp, oamenii din jur, mintea trebuie sa iti fie libera. Las-o sa lucreze pentru tine. Nu-ti vine sa crezi ?
uite:
- fluturii pot dansa in zborul lor catre infinit,
-soarele rasarind poate fi o minge de foc,
- iar florile... florile pot fi zambetul, descretirea fruntilor.
Hei??tu,cititoorule,
- nu ucide copilul din tine!
Daca il pastrezi, poti striga: dudulusk, ai descoperit "Tinerete fara batranete"!
Daca pierzi copilul din tine intreaba-l: Incotro ai plecat suflet candid si nevinovat ?
Unde fuge atat de grabit, fara sa priveasca inapoi? De ce te lasa cand inca nu cunosti cu adevarat lumea din jur?
Imi amintesc constant de toate nazdravaniile pe care le faceam cand eram mica, bineinteles ca micile mele rautati erau din punctul meu de vedere simple dovezi ale afectiunii fata de cei din jur, sau o modalitate de a le atrage atentia cand ma uitau in lumea mea. Si astfel ma piedeam astfel in fapte, zambete si in dulcegarii. Dulcegarii care imbatau toata casa, si astfel se facea simtita atmosfera de sarbatoare.
Insa ca orice copil era logic, ca mai primeam si pedepse. Chiar daca mereu le intampinam cu aceiasi fata de nevinovata, cu ochii mari, bulbucati si aproape inlacrimati, pe o parte regretand, insa pe cealalta asteptand sa vad cum se termina isprava mea pentru a puna alta noua la cale.
Recunosc ca nu mereu reuseam sa ii indusiosez pe cei din jurul meu. Dar ce mai conta, fapta era facuta si cateva zile la rand aveam o" musca pe caciula". Eram intr-o lume frumoas creionata unde nimic nu imi putea spulbera credintele efemere ale copilariei mele. Efemere pentru ca mereu erau altele. In fiecare zi visam la ceva nou. Totul era exact asa cum vroiam, gaseam mereu metode sa ajung la ceea ce imi doream;asa cuprinsa intr-o bula de cristal,.. nimic nu ma putea urni din loc, credintele imi erau atat de puternice incat puteam sa trec prin mari si zari pentru a le atinge, nimeni nu imi poate lua ceea ce era al meu.
Astazi merg pe strazi in speranta ca poate undeva intr-un colt uitat voi regasi acel copil de altadata, acel zambet de odinioara care cucerea totul in calea sa.
Din pacate am crescut si valul vietii si-a tarat amarul peste toti, ne-a prins in vartejul sau, lasand o singura portita de scapare..pe care de multe ori o ignoram...zambetul ascuns intr-un colt de suflet.
Este acolo si la voi cu siguranta.
Nu trebuie decat sa il cautam si sa ni-l dorim cu adevarat.
Nu mai putem intoarce timpul inapoi din pacate, insa putem trai frumos cu aceiasi gingasie din trecut, cu inocenta primului zambet cunoscut .
Astazi ma uit la copiii din jur si-mi zic:
"Timpule lasa-ma sa ma joc cu visele poata incetul cu incetul imaginarul v-a intrezari realitatea si se vor uni intr-un tot si singur adevar", astfel visele prind contur numai daca le dai aripi, intr-o sclipire de moment.
Cu zambetul larg desenat pe buze si cu ochii umflati de somn,(din cauza orei tardive si lenese) cu cornitele bine ascunse prin parul umed, ma retrag sa dorm.
Vise placute alaturi de un somn pufos si ciufulit-indiferent ce varsta ai,tu cititor sensibil si cu o inima tanara de copil !
Cioara - George Topârceanu
Câmpul alb, ca un cearșaf,
Până-n zări se desfășoară...
Sus pe-un stâlp de telegraf,
S-a oprit din zbor o cioară,
Nemișcată-n vârf de par
Ca o acvilă pe-un soclu,
Oacheșă ca un hornar
Și macabră ca un cioclu;
Neagră ca un as de pică,
Sub nemărginitul cer;
Singuratică și mică
Cât o boabă de piper;
Gârbovă ca o feștilă
Într-un cap de lumânare;
Ca o mutră imobilă
De harap cu nasul mare,
Dar sinistră și pârlită
De la coadă până-n plisc,
Ca o pajură trăsnită
Într-un vârf de obelisc;
Încrustată-n atmosferă
Ca un ou de ciocolată;
Amarâtă și stingheră
Ca o prună afumată;
Cu alura interlopă
Ca un muzicant în frac,
Cuvioasă ca un popă
Și smolită ca un drac;
Demnă, ca un om celebru;
Mistică și fără chef
Ca un basorelief
De pe-un monument funebru;
Incomodă-n soare, ca
Un gunoi în ochi; nefastă
Ca un chibiț ce-ți stă-n coastă
La un joc de bacara;
Suspendată ca o notă
Pe un portativ gigant;
Slută, ca o hotentotă
Părăsită de amant.
Mică-n mijlocul naturii
Ca un fir de praf de pușcă;
Neagră cum e cerul gurii
La un câine care mușcă.
Cruntă ca o vînătaie
Cauzată-n match de box;
Ca un bulgăre de cox
Care-a stat o noapte-n ploaie;
Resemnată, ca-n vitrină
O reclamă pentru vulg,
Și ușoară ca un fulg
De funingine-n lumină;
Tristă ca un crep de doliu
În văzduhul diafan, -
Ca un punct aerian
Pe-al zăpezii alb orgoliu;
Stranie ca un ponos
Al priveliștei de cretă;
Solitară și cochetă
Ca un cuc de abanos;
Neagră ca o muscă-n lapte,
Și fantastică-n contur,
Ca un miez adânc de noapte
Cu lumină împrejur;
Fină ca o acadea
De țiței topit la soare;
Prinsă-n falduri de ninsoare
Ca un fiong de catifea;
Ireală, ca un duh
Cu penajul ei feeric, -
Ca o cupă de-ntuneric
Răsturnată în văzduh;
Gravă ca o rugăciune
Și posomorâtă ca o
Figurină de cărbune
Cu nuanțe de cacao;
Tragică, ca o emblemă
A obștescului sfârșit;
Sumbră ca o anatemă
Aruncată-n infinit;
Mută-n liniștea câmpiei
Ca un bloc de piatră arsă,
Ca un ghem de beznă toarsă
Din fuiorul veșniciei, -
Atârnând de bolta goală
Ca un uger de catran
Unde pruncii lui Satan
Vin plângând, să sugă smoală;
Piază-rea, ca un blestem
Azvârlit așa-ntr-o doară
Creatorului suprem, -
Și banală... ca o cioară!
1922
Din volumul "Migdale amare"
pentru teufelssohn care a postat mai sus..
Daca doreste retrairea acelor frumoase amintiri il sugerez sa se mute in Coreea de Nord .
Sa stea degeaba ca o omida si statul sa aiba grija de el..
Oare cati am plans citind poezia Dupa Melci ?
multi...si o mai si fredonam pe muzica lui Alifantis...
NU DRAGUTA, ESTWE VORBA DE POIEZIA "CANTEC" din volumul "Fire de tort" 1896.
Mai sunt multi, asa ca tine?
Iar Nicolea Labis a scris mai multe poiezii, nu numai Moartea caprioarei!
Exemplu:
Moartea căprioarei
Geografia timpului
Încheiere
Mama
Nourii
Meșterul
Zurgălăul
100
Pământul
Bătrânul pădurar
Primele iubiriPoezia
Lupta cu inerția
Confesiuni
Dans
Marină
Am iubit...
Fior
Dor
Am uitat
Morarul
Odă soarelui
Sunt douăzeci de ani...
Sunt spiritul adâncurilor
Dumnezeule?! Chiar nu se mai face carte dupa 1989?
Si daca vei timpul remember al copilariei,imi amintesc si eu cateva versuri din copilarie,
DORINTA UNUI PUSTIULICA
Cine-mi spune mie oare
Când voi fi și eu mai mare
Ca să fiu bărbat /femeie în casă
Mama mult să nu muncească?!
S-o ajut, să fac de toate,
Chiar și la gătit bucate!
S-aduc apă din fântână,
Să tai lemne, să spăl lână!
Multe eu aș vrea să fac
Cu mămica să le-mpart
Dar acum sunt încă mic,
Pot să-i dau doar un pupic.
Și pot să-i mai dau ceva,
Toată ascultarea mea!
Și să-i spun că o iubesc,
Fără ea eu nu trăiesc.
--------------------------------------------
ATAT DE BANDA
Atât de blândă și smerită,
Asemeni unei calde ploi,
Tu, preacinstita mea măicuță,
Sădești doar binele în noi...
Ne-nveți să facem semnul crucii
Ce sfântă este pentru noi!
Și ne aduci mereu aminte
Să fim cuminți și răbdători.
Ne-aduni în fiecare seară,
Ne spui balade și povești,
Dar nu uiți niciodată, mamă,
Despre Hristos să povestești!
C-atât de mult El ne iubește
Și-atât de mult a pătimit
Că-n viața sa El numai pacea
Și dragostea a proslăvit.
Iar noi, știind atât de multe,
Ar fi păcat să n-ascultăm,
Că ne înveți atât de multe,
La tine, mamă, ne-nchinăm.
------------------------------------------------------
ASTEPTARI
Sub cerul cenușiu al iernii înălbite
Se trece timpul greu, nemăsurat,
Pe fața maicii mele obosite
El varsă lacrimi..., ș-apoi peste sat.
Și lanul sur, mai ieri umbrit de grîne
S-a stins cînd macii roși s-au scuturat
Și-acum, păzit de fulgii zilelor de mîine
Răsuflă prin omătul neumblat.
Din infinit cad fulgii peste cărări de țară
Și-aștern singurătatea în nămeți, sub gard
Și-o treieră un viscol din zori pînă în seară,
Da-n miez de nopți senine, o lasă maicii-n prag.
Hogeacul casei noastre mai scoate nori de fum,
Da-n sobă, focul în cenușă se prefăcu grăbit,
Că ochii mamei plînși ce străjuiesc la drum
Și-n calda lui scînteie-au amorțit.
Și-a înfruntat tot ierni cu lampa-n geam aprinsă,
În suflet cu speranța că încă-o să revin,
Dar de tăceri cînd se simțise-nvinsă,
Ea stinse lampa, cu-o palidă oftare și-un suspin.
Ninsorile curate aveau s-o mai albească
Și încă să întindă plapumi peste șes,
Și-odată cu zăpada și doru-avea să crească
Și să-mi astupe pașii pe unde eu am mers.
Tăcerile adînci mai străjuiesc ograda
Și-n amorțire cade o frunză de cireș,
Cu ochii-nlăcrimați mă mai așteaptă mama,
,,Dar, nu mai plînge mamă, eu vin, că am dat greș!?
În firul tors, de lînă, i se anină viața
Da-n noapte-i se desprinse ca umbra de lumină,
I se uscase ochii pînă dimineața
Și-acum cuprind mormîntul și-aștept ca să revină.
--------------------------------------------------------------------------
SCRISOARE CATRE CEI DRAGI ,CARE NE ASTEAPTA
O lacrimă fierbinte se prelinge pe obraz,
Cade cu durere pe fila de scrisoare;
Și astăzi nu e bine, și astăzi e necaz,
Scrie că nu vine; de ce nu vine oare?
Două gropi sunt sfredilite în pervaz,
De coatele bătrâne în lungă așteptare,
Poate drumu-l va aduce, poate azi,
Pentru-al mamei suflet alinare.
Atâțea ani la rând fereastra-i parteneră,
În așteptări, speranțe și dezamăgiri,
Și încă telefonul de pe noptieră,
Ce poate sună azi a musafiri;
Dar șterge timpul nemilos cu radiera,
Imagini de visate fericiri;
Nici azi nu vine... de vină-i cariera,
Care nu lasă loc pentru iubiri...
Ori ,poate alceva ce nu se stie
Iti umple timpul cu nevoi!
si,
RASPUNSUL MAMEI -
îți mulțumim pentru pachet copile
eram la denie când l-am primit
eu mă rugam și număram la zile
de când în țări străine ai pornit.
se face anul maică, chiar acum
de când tristețea sufletul mi-a prins
că ți-o fi greu și ție tot pe drum
costumu-n gardilop stă neatins.
eu aș fi vrut ca să-l îmbraci de Paște
să mergi cu noi la slujba de înviere
să-mi fie drag că satul te cunoaște
dar n-ai venit și a rămas tăcere.
eu am făcut atâtea bunătăți
și drob și ouă roșii , cozonac
mai știi ce drag ți-era în alte dăți
când începusei să devii dănac.
Maria lui Ilie de la moară
veni la noi să-mpartă colăcei
e fată bună și e profesoară
și-s oameni gospodari părinții ei.
aș vrea să te întorci fiule drag
suntem bătrâni și n-om mai avea zile
m-aș bucura să văd nepoți pe prag
de Paști, cu coronițe de zambile.
Frumos ar fi sa precizati si autorii poeziilor! Nu de alta, dar cum despre N. Labis s-a scris de catre anonim ca a scris doar o poezie, poate asa contribuiti la acoperirea unor lacune! Sa auzim de bine!
Am 3 copii. Cu fiecare in parte am retrait frumusetea poeziei....Acum imi vine in minte o pezie de apreciere si recunostinta.... si una de iubire neconditionata.
M-a crescut mama in poala de la leagan pana la scoala
Zile inytregi si nopti de-a radul mi-a vegheat somnul si gandul
M-a invatat sa ganguresc, sa spun mama.... sa zambesc
M-a invatat apoi prin casa primii pasi pana la masa
M-a invatat ca sa niu mint
M-a invatat sa nu ma alint
Sa nu stiu ce este frica
Toate m-a invatat MAMICA
Mama buna, mama draga te-oi iubi o viata intreaga
Pentru ca tu m-ai facut si pentru cum m-ai crescut ....
Nicu a spart o cana....plici
Neatent...ce poti sa zici
Se gandeste...se gandeste...cana nu se mai lipeste
Api el se mai gandi...sa o ascunda bine ar fi?
Vine mama...
Ce-i cu tine ...
Ce stai suparat copile?
Lacrimi mici rasar sub geana....
Nu am nimic... am spart o cana...
Rau.... dar nu pot sa te cert
Ai spus drept si eu te iert
Multumesc Alin Popescu pentru provocare.Ai reusit sa retrezesti copil din noi...Multumesc...felicitari
Noi suntem copiii mici,
Cei mai dragi Partidului
Creștem harnici și voinici,
Fii ai viitorului.
Cosânzene, feți frumoși,
Sub al țării tricolor
Suntem harnici și voioși,
Șoimi ai patriei în zbor.
Președintelui iubit
Îi promitem să muncim
Cu avânt necontenit,
România să-nflorim.
Ăsta e primul cântecel pe care țin minte că l-am învățat la grădi, pe o melodie care semăna oarecum cu aia de la Melc-melc codobelc. Parcă mă văd și azi cum eram pe vremuri, cu uniforma aia bleu de milanez și la gât cu fundiță roșie, despre care Tovarășa ne zicea că e un crâmpei din steagul Partidului. Nu știam ce e ăla crâmpei, dar dacă era din steagul Partidului, știam că precis era ceva de bine. Atunci erau alte vremuri, era bine, nu ca acuma; cu adevărat am avut o copilărie fericită și lipsită de griji, nu ca plozii ăștia amărâți din ziua de azi. Atunci noi, ca și copii, eram învățați încă de mici despre partid și despre țara dragă, eram educați prin și pentru muncă, ni se spunea că suntem schimbul de mâine al părinților noștri și eram făcuți să ne simțim importanți pentru viitorul țării. Ni se crea un țel în viață și ne pregăteam pentru el încă de mici, de la grădi. Acum nimic nu mai e valabil, țara nu numai că nu înflorește, ci e o ruină; țara nu mai are viitor, iar oamenii, mulți dintre ei, nu mai au locuri de muncă, unii nu au destui bani să-și mai dea copiii la grădi.... Din păcate, azi nimic nu mai e ca atunci.
s-ar parea ca ti s-a spalat bine creierul, e neted...cei ca tine l-au votat si perpetuat pe ilici, cei ca tine au adus catastrofele astea sa ne conduca acum...Vorba prietenului de mai sus - daca esti asa nostalgic, mai sunt altii ca tine in Coreea de Norrd
Care era telul pentru care te pregateai? Victoria Socialismului? Impotriva cui? Stiu ca ma Pregateam Pentru Apararea Patriei si trebuia in clasa a cincea sa pierd o groaza de vreme cu referate imbecile si inutile care ma pregateau pentru spalarea pe creier care incepuse deja.
Da. A inceput copilul din mine a plinge citind tot ce a fost scris pina acum aici de toti . Va multumesc ca incercati sa nu uitam de omenesul din noi , cu care cesd ca ne-am nascut cu totii si de frumusetea interioara cu care ne-a inzestrat neconditionat divinitatea .
La multi ani tuturor!
Unde esti copilarie cu alaiul tau cu tot...
A iesit din ou la soare,
Cel din urma puisor.
Se usuca pe-aripioare
Si-o porneste binisor.
Sta gaina la-ndoiala,
Ca din sapte puisori
Sase-s galbeni, galbiori.
Numai cel de la sfarsit
A iesit mai ponosit!
Si se-ntreaba speriata:
?- Nu cumva-i de ciocolata??
Lumea este si va fi apreciata. Exista oameni pe care ii apreciem si pe care ii vom aprecia mereu - doar ca, uneori, "loviti in inima" de soarta (desi avem si noi o vina pe undeva) "uitam" sa o facem...
Lumea, cu tot ceea ce exista in ea (inclusiv oamenii, cu sentimentele si mentalitatile lor) = Viata.
Spuneti ca-s "tonto" suta la suta - daca vreti - dar despre poezia Gandacelul - de Elena Farago - as zice ca mi-a "marcat" viata. Nu stiu versurile pe de rost, nu le-am invatat niciodata (desi mi s-a impus candva) si nici nu le voi invata...
Am copiat-o de pe net...
De ce m-ai prins in pumnul tau,
Copil frumos, tu nu stii oare
Ca-s mic si eu si ca ma doare
De ce ma strangi asa de rau?
Copil ca tine sunt si eu,
Si-mi place sa ma joc si mie,
Si mila trebuie sa-ti fie
De spaima si de plansul meu!
De ce sa vrei sa ma omori?
Ca am si eu parinti ca tine,
Si-ar plange mama dupa mine,
Si-ar plange bietele surori,
Si-ar plange tata mult de tot
Ca am trait abia trei zile,
Indura-te de ei, copile,
Si lasa-ma, ca nu mai pot!
Asa plangea un gandacel
In pumnul ce-l strangea sa-l rupa
Si l-a deschis copilul dupa
Ce n-a mai fost nimic din el!
A incercat sa-l mai invie
Suflandu-i aripile-n vant,
Dar a cazut in tarna frant
Si-ntepenit pentru vecie...
Scarbit de fapta ta cea rea
Degeaba plangi, acum, copile,
Ci du-te-n casa-acum si zi-le
Parintilor isprava ta.
Si zi-le ca de-acum ai vrea
Sa ocrotesti cu bunatate,
In cale-ti, orice vietate,
Oricat de far-de-nsemnatate
Si-oricat de mica ar fi ea!
Excelenta readucerea in actualitate a acestor versuri! Cat de important ar fi ca oamenii - varstnici, tineri si chiar copiii- sa se opreasca nitel si sa analizeze semnificatia lor raportandu-le la vremurile de odinioara si la cele de acum!
Adaug si eu o strofita din poezia "Ghiocelul" pe care m-au ajutat sa o invat parintii mei pe la varsta de 3 ani.
"Ridica fruntea-ncetunel
Si nu te teme, Ghiocel
Ca la noi e primavara
Si-am iesit cutoti afara."
toate versurile scrise de alin0 mi-au incantat copilaria....
Mi-am adus aminte de poeziile scrise de Elena Farago...
SFATUL DEGETELOR
Spune degetul cel mare
Către-arătător,
Spune degetul cel mare
- N-am fărâmă de mâncare,
Frate-arătător!
Spune, către mijlociul,
Cel arătător,
Spune-arătătorul: ? Frate,
Nu mai sunt deloc bucate,
Și de foame mor!
Se apleacă mijlociul
Către inelar,
Și îi spune-atâta numai:
- Ce e de făcut acuma,
Frate inelar?
Leneș cată inelarul
Către ei, și-apoi,
Cam în silă, le răspunde:
- Ce să faci când nu-i de unde?
Vom răbda și noi!?
Prinde atunci cel mic să strige
Mai isteț ca ei:
- Ce tot plângem și ne frângem?
Hai la muncă să ne strângem
Toți uniți, că nu rămâne
Niciodată fără pâine
Cel ce vrea să și-o câștige,
Frățiorii mei!?
Poezia pe care mi-o amintesc este
Catelus cu parul cret,
Fura rata din cotet
Si se jura ca nu fura,
Si l-am prins cu rata-n gura
Suna cumva cunoscut cu situatia actuala 
din Ro? Mai putin etapa cu a-i prinde 
!!!
"-Nicusor, ce-ai catat-n gradinita?
-M-am uitat la vita!
-Tu la vita te-ai uitat
Da-n buzunar ce-ai bagat?
Struguri verzi, necopti, asa
Iesi afara haimana
Nicusor de-atunci cuminte
Nici nu fura, nici nu minte!
Sau, de bancile clasei a I-a:
Nelu, a spart o cana, plici
Neatent, ce poti sa zici
Nimeni insa nu-l zari
S-o ascunda bine-o fi?
Se gandeste, se gandeste
Cana, nu se mai lipeste!
Vine tata;
- Ce-i cu tine
Ce stai suparat copile?
Lacrimi mici rasar sub geana
- Nu am nimic, am spart o cana!
- Rau, dar nu pot sa te cert
Ai spus drept si eu te iert!"
poezia suna asa
O fetita cu fundita
O fetita cu fundita
Se ducea la gradinita
Si mamica o-ntreba:
"Un'te duci fetita mea?"
"Ia, ma duc la gradinita
Sa ma fac o doctorita.
Dar taticu-i suparat
Ca n-are si el un baiat."
sau
Un pitic de cauciuc
S-a ascuns intr-un papuc
Cand dau sa incalt papucul
Auzii strigand piticul.
Acum stau si ma intreb:
Am papuc cu glas si limba
Sau pitic care se plimba?
sau
''Titel,Titel stai frumos pe scaunel
Nu te cocota pe masa
Ca te rad toti cei din casa
Si mamica si taticu
Pan' la urma si ...pisicu."
cine?
Cine va-ngrijeste,
Cine va iubeste,
Zi de zi munceste
Pentru a va creste?
Ne dam seama,
Este mama.
De sunteti vreodata
Tristi sau suparati,
Cine va saruta
Ochii-nlacrimati?
Ne dam seama,
Este mama.
Basme minunate
Cine povesteste,
Jucarii frumoase
Cine daruieste?
Ne dam seama,
Este mama.
sau
Cifrele de la 1 la 10
Autor nespecificatprinteaza Unu este-un ghiocel,
Ce se leagana usor
Cand bate un vanticel
La-nceput de Martisor.
Este cam suparacios,
Sta mereu cu nasu-n jos...
Si se plange ca e singur,
Dar nu e, eu va asigur!
El este urmat de doi,
Ce seamana cu un ratoi,
Sau cu-o lebada frumoasa,
Gingasa si gratioasa...
Sau poate-i un bastonas
Care sprijina-un conas...
Unde-s doi, puterea creste
Si se-mparte tot frateste!
Treiul e un pic mai mare,
Doua dealuri, in picioare
Sau e un cocor in zbor,
Spre tari calde calator.
El a fost un mic inel
Pe deget stand frumusel...
Mesterul l-a rupt in doua
Sa-i dea folosinta noua.
Dar asta nu mai conteaza...
Dupa el, patru urmeaza,
Care e un scaunel
Rasturnat! Nu stam pe el...
Secera cu coada rupta
Ce din lanuri se infrupta
E, desigur, cifra cinci!
Cate degete-n opinci.
Peste sase n-am sarit...
Este un numar iubit!
E un lacat desfacut,
Pus la usa de-nceput.
Parca e un melc racit,
In casuta rasucit,
Care sta sa se rastoarne
Si sa scoata-n graba coarne...
Sapte parc-ar fi o coasa
Mititica, netaioasa...
Sapte zile sunt, surori,
Trec ca sirul de cocori.
Ei sunt mici, ca doi pitici
Colacei pentru furnici
Numai buni de pus la copt.
Ei formeaza cifra opt!
Rotunjori si bucalati,
Sunt tot frati, mereu legati;
Unul pe-altul se urmeaza,
Cifra opt de o formeaza.
Maimutica cea vioaie
Coada usor isi indoaie,
De seamana amandoua
Chiar leit cu cifra noua.
Noi am fost copii cuminti:
I-am ascultat pe parinti
Si la scoala-am invatat,
Numai zece am luat!
sau
DEGETELE
Degetul cel mare
Pleaca la plimbare
Aratatorul
Duce bastonul
Mijlociul
Duce pardesiul
Inelarul
Duce geamantanul
Numai degetul cel mic
Nu face nimic
Pentru ca el e pitic
Si se joaca in nisip
(sau, face baie in ibric).
Degetul cel mititel
Plange suparat
Inelarul nu-ntelege
Ce s-a intamplat?
Mijlociul, dus pe ganduri,
Nu da ascultare
Iar aratatoru-ntreaba:
Poate vrei mancare?
Degetul cel mare vine cu o friptura si spune:
Na, mananca, dar sa taci din gura!
sau
Batista
Batista mea e mica
Si nasu-i mititel!
Promit sa fiu cuminte,
Sa am grija de el.
Nu vreau sa zica lumea:
"Uite-l pe murdarel".
Batista mea e mica
Si nasu-i mititel!
sau
Iepurasul meu iubit
Iepurasul meu iubit,
Cin' te-ntrece la fugit?
Ai labute mititele,
Ochisori ca doua stele,
Mustacioara la gurita
Si un petec de codita.
sau
Morcovelul
Morcovelul cu codita,
A sarit din gradinita,
L-a luat bunica,
Sa faca ciorbita.
Toc, toc, toc,
Ciorba e pe foc.
Hai copii la masa,
Ciorba e gustoasa.
Pentru anonim:
Poezia asta o stii??
Totu-i alb în jur cât vezi
Noi podoabe pomii-ncarcă
Și vibrează sub zăpezi
Satele-adormite parcă.
Doamna Iarna-n goană trece
"În calești de vijelii ?
Se turtesc de gemul rece
Nasuri cârne și hazlii.
Prin odăi miroase-a pâine,
A fum cald și amărui
Zgreapțănă la ușă-un câine
Să-și primească partea lui?
Tata iese să mai pună
Apă și nutreț la vacă;
Vine nins c-un fel de brumă
Și-n mustăți cu promoroacă.
Iar bunicul desfășoară
Basme pline de urgie,
Basme care te-nfioară
Despre vremuri de-odinioară,
Vremi ce-n veci n-au să mai fie"
N-ai de unde. E scrisa tot de N.Labis. Si tot el a mai scris "Mama", "Scrisoare mamei", "Versuri de dimineata", etc.
Eu zic sa mergi pe principiul "tacerea e ca mierea"
Pisicuta PisPis
Te-am visat azinoapte-n vis,
Te spalam,
Te pieptanam,
Funda rosi-ti puneam
Dar acum sa-mi spui tu mie
Ce-ai catat in laptarie?
Esti murdar de lapte tot,
si pe labe si pe bot.
...............................
nu mai stiu continuarea,dar finalul era cam asa
bre mamica ce sa am eu c-o pisica?
(invatata sistem oral, nu stiam sa scriu sau sa citesc)
Nostalgie ,copilarie..
Sunt o multime se suflete pe aici dornice de putina nostalgie
La multi ani!
Intradevar, doi artisti inzestrati!
Sunt atatea poezii frumoase pentru copii si nu numai...si suntem fericiti cei care am avut parinti sa nu pregete sa ni le recite sau sa ne citeasca, iar apoi dascali sa ne trezeasca dragostea si interesul pentru lectura! Din pacate astazi nu se mai citeste din diferite motive si se observa tot mai mult in felul cum se exprima multi tineri si chiar prin lipsa de sensibilitate a multora!Intre primele poezii invatate de la mama se afla "NICU" si regret ca nu stiu autorul:
_ Mama draga, spuse Nicu,
Azi n-am pofta de-nvatat,
Eu voi face maine totul,
Azi am pofta de jucat!
_ Bine, draga, zice mama,
Fa asa cum te-ai gandit:
Lasa cartea, mergi la joaca,
Sa nu zici ca te-am oprit!
Iata, fac si eu ca tine,
Nu pun masa, nu gatesc,
Eu voi face maine totul,
Astazi stau si m-odihnesc!
_ Dar, mamico, azi mi-e foama,
Pana maine nu pot sta!
_De nu poti, copile draga,
Vezi ca nu-i din vina mea!
Ia dar cartea si caietul,
Scrie, 'nvata mai degraba
Si sa nu lasi niciodata
De-azi pe maine nicio treaba!
Frumos! Eu o stiam cantata de Anda Calugareanu.
Eu am numai trei picioare
Si de-abia ma misc: top, top!
Rad cand ma-talnesc copiii
Si ma chama "cuciu schiop" ...(Catelusul schiop, de Elena Farago)
Dar asta a fost a treia, prima fiind vea scrisa de doamna Pintea si "Sergentul", de V. Alecsandri.
Doamna Pintea, era inainte: Si daca m-as pieptana,
Nici pe 10 nu m-as da.
Multumesc!
erata: ma-ntalnesc;
cheama;
nu poate exista o optiune de revenire pentru corecturi?!
ASA, DA ! 
FELICITARI
Multumesc, Alin Popescu!
Prima poezie invatata (sub indrumarea surioarei mele):
"Cuconita, stii ceva?
Nu mai stau la dumneata.
Pentr-un ciob de farfurie,
Faci atata galagie!
Ma duc acasa, ma urc pe masa.
Scutur cosul, bat cucosul,
Fac cafea,
Sunt cucoana-n casa mea!"
parca era ceva de genul: ..curat cosul, tai cocosul / pun ibricul de cafea/ ...
Wow, ce tare-i poezia asta !! Si ce bine mi-a picat la starea de spirit ! Numa' nu-s cucoana-n casa mea, ca sed cu chirie la Primarie. Da', prin urmare, sa ma simt cucoana-n casa Primariei pot ? .....................
Ia sa vedem ................................................................... hm..................................................hop ! Iaca, pot: 
Multumesc pentru zambetul care mi s-a latit intre urechi !
si poezia Mama de Nicolae Labis este foarte frumoasa,imi amintese de copilarie foarte mult, mie personal cel putin si plang de fiecare data cand imi aduc aminte de ea.
Un link pentru anonimul de mai jos:
http://www.romanianvoice.co... 
Am citit din comentariii si nu stiu de ce,dar am impresia ca multi au intrat in transa dupa lecturare..Pe toti ne mai cuprinde cateodata nostalgia copilariei dar aici parca este mult prea efiminata atmosfera Cei practici sa taca pentru o clipa ,pentru ca trebuie sa fim mai sensibili mai umani si mai buni...Cred ca acesta-i mesaju!l?Spuneti-mi ca ma insel sau ca nu mai trebuie sa gandesc atat de mult , pentru ca e nevoie doar de putina departare de la cotidian: o scurta meditatie versus pragmatism
Frumos si intersant subiectul abordat dar amplu si periculos ( asta din punctul meu de vedere ) de comentat. Opera lui George Cosbuc nu se rezuma doar la poezia mentionata si nu poti afirma ca aceasta este mai frumoasa decat, ex. Povestea Gastelor. Asa cum nu poti afirma ca poezia lui Cosbuc este mai presus decat cea a lui Vasile Alexandri. Daca ar trebui sa alegeti intre Gandacelul si Catelusul Schiop, oare care este mai frumoasa? Dar intre Balada unui greier mic si Rapsodii de toamna? Si la auzul caror versuri, ochii ti se umezesc, atunci cand te gandesti la ea, la cea care ti-a dat viata, la mama...Mama lui Eminescu este la fel de emotionanta cu Mama lui George Cosbuc si Mama lui Nicolae Labis....Dar de marea poeta Otiia Cazimir , nu poate uita nimeni, chiar poti uita poezia Gospodina, cati parinti nu si-au invatat copii..."O furnica duce-n spate / Un graunte jumatate....Dar poezia Zdreanta a lui Tudor Arghezi, se poate uita asa de usor......
Poeziile amintite mai sus, scrise de cei mentionati, atat cat am reusit sa imi amintesc, sunt pentru mine, poeziile copilariei copiilor mei. Mama mea era analfabeta asa ca mie nu a avut cine sa imi spuna poezii dar acest lucru nu a fost un inconvenient in a-mi invata copii despre operele poetilor si scriitorilor nostrii, fie proza, fie versuri.
Da, foarte frumoasa poezie dar, pentru mine ramane cea mai frumoasa si importanta Moartea caprioarei, poezie care fie o recitam, fie o ascultam recitata de altcineva, ma umplea de emotie pana la lacrimi.
DOAMNE, DACA-MI ESTI PRIETEN
Doamne, daca-mi esti prieten,
Cum te lauzi la toti sfintii,
Da-i in scris porunca mortii
Sa-mi ia calul, nu parintii.
Doamne, daca-mi esti prieten,
N-asculta de toti zurliii,
Da-i in scris porunca mortii
Sa-mi ia calul, nu copiii.
Doamne, daca-mi esti prieten,
Nu-mi mai otravi ursita,
Da-i in scris porunca mortii
Sa-mi ia calul, nu iubita.
Doamne, daca-mi esti prieten,
Cum sustii in gura mare,
Moaie-ti tocul in cerneala
Si-nainte de culcare
Da-i in scris porunca mortii,
Cand si-o ascuti pumnalul,
Sa-l infiga-n mine, Doamne,
Si sa lase-n viata calul.
Spiridon POPESCU
e minunata poezia postata de tine gilvlad! bravo!
"Romanul s-a nascut poet." Toti poetii din tara noastra m-au impresionat in mod placut prin opera lor, dovada sta faptul ca am memorat din fiecare poezie cate o strofa sau chiar cate una intreaga..Mai tarziu fiica mea cea mica, pe atunci avea doar cinci ani dar poeziile Elenei Farago o incantasera asa de mult ca te bufnea rasul cand recita Mama de Elena Farago si m-am chinuit sa ii explic, faptul ca El-Zorab, poezia cu...calul...poezie pe care i-o recita sora ei mai mare, nu era a Elenei Farago.
Dar in copilarie am fost mar5cata de raspunsul dat de Vasile Alecsandr celor care au incercat sa il denigreze in favoarea tanarului Mihai Eminecu:
"E unul care canta mai bine decat mine
Cu atat mai bine tarii si lui cu-atat mai bine
Apuce innainte, s-ajunga cat mai sus
La rasaritu-i falnic, se-nchina al meu apus!"
La multi ani tuturor din partea mea! Domnule Alin aceasta poezie este intradevar frumoasa, dar spusa copiilor de varsta scolara.(clasa a IV , a V). Eu lucrez la gradinita si va spun ca fiecare poezie predata celor mici de( 3, 4 ,5,6, si 7 ani) trebuie foarte bine analizata deoarece continutul si tematica au un impact emotional diferit asupa individualitatii copilului.
Un exemplu concludent in ceea ce-am afirmat mai sus, este urmatorul. La o serbare de Craciun, propiul meu copil de 6 ani, atunci cand i-a venit randul sa recite poezia primita de la colega ( eu aveam alta grupa de varsta-mica) a recitat poezia altui coleg ,care l-a randul lui a ripostat in direct- asta-i poezia mea- iar baiatul meu i-a raspuns tot in direct -*lasa ca si tu o stii pe a mea*.... . La sfarsitul serbarii l-am intrebat de ce a recitat alta poezie si el mi-a raspuns ca din toate poeziile de la serbare aceasta a fost cea mai frumoasa.*
Copiii cu memorie buna. sunt in stare sa memoreze toate poeziile dintr-o serbare.( grupele sunt formate din 25-30 copii). Daca le si analizeaza in mintea lor atunci iti dai seama ca ai de-a face cu un copil inteligent.in acest domeniu si-l incurajezi spre literatura.
Noi educatoarele avem foarte bine alese poeziile si cantecele pentru cei mici, deoarece trebuie sa le trezim interesul pentru ceva anume.
foarte frumoasa, ca si Gandacelul
ca si Dascalita
"...un trandafir crescut in umbra moare
si soare nu-i sa-i planga risipirea..."
minunat uneori e bine sa-ti amintesti de cei frumos in viata
Foarte frumoasa poezia! Multumim pentru indemn, pentru tot ce este frumos si curat. Imi place Tudor Gheorghe.
Poate ca au fost poezii ale copilariei, dar, sincer nu-mi amintesc sa le fi memorat la gradinita pentru vreo serbare , era alta moda, invatam cantece, dansuri populare, balet. Singura poezie=poem invatat pe dinafara in totalitate ,in anii de scoala , a fost "Luceafarul" de Eminescu.
Poezia lui G.Cosbuc redata aici de dl.Alin este foarte frumoasa!
Chiar daca este cu apel la frica, din strabuni asa era vorba si se educau copiii : CU FRICA DE DUMNEZEU! Se pare ca e mai sigur!!!!!!
La Multi Ani cu Sanatate!
poate dar eu am invatat multe poezii minunate in copilarie', nu stiu ce dascali ati avut?
Gândăcelul
De ce mă strângi în pumnul tău / copil frumos, tu nu știi oare...
Eu plângeam în hohote până la final. Reacția nu s-a atenuat în timp... De aceea m-am oprit aici, cu citatul.
Am 32 de ani si nici acum nu ii pot citi fetitei mele de 4 ani aceasta poezi pentru ca ma apuca plansul inca de la inceput, plang si eu plange si ea...
Si eu am iubit "Gandacelul" si de aceea si acum "ma doare".
Aline,nu trebuie sa o uiti nici pe Anda Calugareanu,care a interpretat aceasta piesa in vremurile acelea de demult...
Nu comentez aici cat de frumoasa este aceasta poezie.Ci modul meu de a le spune propriilor mei copii povesti cand erau mici. Incercam sa elimin tot ceea ce era de groaza in povesti si cu adevarat aproape in toate si in cele de atunci si in cele de azi sunt secvente de groaza. Oamenii au aceasta reminiscenta a caracterului animalic ,acela de a cauta sa ingrozeasca copii si nu numai cu scene violente. Eu personal ma uit la filmele politiste pentru a invata si a intelege caracterele oamenilor si cele rele si cele bune. Poate gresesc si poate voi fi inteleasa gresit, DAR , armele,razboiul , crimele si toate atrocitatile care se fac, nu imi plac
Inger ,ingerasul meu
Roaga-te lui dumnezeu
Eu sunt mic tu fa-ma mare
Eu sunt slab tu fa-ma tare
Aceste rinduri m-au facut sa-mi pun multe intrebari de-a lungul vietii ce-am strabatut.La multe inca nu am gasit raspuns ,si nustiu daca il voi gasi imi vor mai folosi .Voi ce credeti?A-ti raspuns la toate intrebarile ?A-ti reusit?
Semeni cu o fosta colega de-a mea din liceu Emilia Rus acum plecata in Suedia.Adresa mea de email este hhalatiu@yahoo.com.Daca esti ea atunci poate mai povestim una alta.
Fiul meu de 4 ani stie toata rugaciunea si o spune la fiecare masa, ne oprim toti si il ascultam cu mainile impreunate.Parca e un ingeras dintr-o pictura coborat sa ne apere de rau. Iubiti-va copiii si parintii fara sa pune-ti intrebari! Asta e concluzia acestei rugaciuni.
nu cerc eta aceste legi ca esti nebun cand le-ntelegi
pemtru "miliuta" O asa rugaciune frumoasa si gingasa nu trebuie ciuntita,din nici un motiv. Este cu semnificatie pana la ultimul vers! Eu o spuneam unui nepotel de nu stiu cate ori, pana adormea! (se scrie ati raspuns si ati reusit, "ti" nu este pronume reflexiv ci forma de plural ,trecut a verbelor A INTREBA si A REUSI) La multi ani pe 2012!
miliuta ai omis niste versuri sau poate nu ai dorit sa scrii pe toate ?Inger,Ingerasul meu Roaga-te lui D-zeu Pentru sufletelul meu si la urma :In tot locul ma fereste si de rele ma pazeste .Nu nu se pot raspunde la toate intrebarile zic eu si am ceva ani Dar sa va spun ceva ,mama mea are 82 de ani (eu 62 ) mai demult a visat ca ingerasul a intrebat-o;dar tu de ce nu mi te rogi si mie seara ?mama ia raspuns pai credeam ca nefiind copil?....ia s-a raspuns ;ba da ! nu stim deci multe Se mai spune ca daca vorbesti de rau pe un om oricare ar fi chiar un om rau ingerul de pe umarul acestuia sufera
Frumoasa poezie.Imi amintesc ca pe la 14 ani i-o citeam surorii mele de 4 ani ,incercand sa o fac s-o invete pe de rost.. o
Oricum era pre mica s-o invete,dar eu o stiu si acum pe de rost si chiar a ramas in mintea mea ca si poezia copilariei mele.
Aline, nu stiu c varsta aveai cand ai indragit aceasta poezie. Daca aveai 4-5 ani e clar ca erai un copil precocem drept dovada,,,iata-te! La multi ani!
Si eu am o poezie preferata, pe care am invatat-o la gradinita, la varsta de 3 ani. Ma laud cu o memorie buna, din scutece. Era , pentru ani mei de-atunci o poezie f.lunga, pe care educatoarea voia s-o recit cu intonatie, dictie, gestica(stia cui cere!
si ca sa nu ma "surmeneze" mi-a spus ca sunt suficiente doua strofe, la alegere, pentru serbare. Mie mi-a placut atat de mult poezia ca in ziua in care mi-a dat-o sa repet acasa cu parintii, in ziua aceea am memorat-o in intregime, E vorba de poezia In tara lui mura-n gura de Nina Casian. Care sunteti curiosi o puteti gasi p net.
In tara lui mura-n gura
Totu-mi este pe masura.
Cand ma scol de dimineata,
Nu la sapte, ci la zece,
Vine-o tava cu dulceata
Si-un pahar cu apa rece.... nu mai continui ca e f.lunga, dar e minunata, vesela, reala....totdeauna am urat lenesi)))
"?i-a venit un negustor
Plin de bani, cu vâlvă mare,
Cumpăra copii pe care
Nu-i iube?te mama lor"... ... ...
?"N-ai nici tu, nici împăratul
Bani să-mi cumpere băiatul!
Pleacă-n sat, că-i mare satul,
Pleacă, pleacă!" ?i-a plecat... ... (zise tatal...)
Foarte frumoasa poezie.
Prima poezie am invatat-o de la tata. Sigur, nu se compara cu ''A venit un lup din crang'', dar pentru mine a fost o poezie importanta.
O fetita cu fundita
Se ducea la gradinita.
....................................
Uite-asa cum ma vedeti,
Nu ma dau pe cinci baieti!
Nici pe zece nu m-as da
(...parca mai urma ceva...)
Nu mai stiu restul poeziei, insa am retinut esentialul. 
