Codul Muncii stabileste la art. 144 ca dreptul la concediu de odihna anual platit este garantat tuturor salariatilor si nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renuntari sau limitari.

Durata minima a concediului de odihna anual nu poate fi mai mica de 20 de zile lucratoare, insa trebuie sa retineti ca se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic.

In plus, salariatii care lucreaza in conditii grele, periculoase sau vatamatoare, nevazatorii, alte persoane cu handicap si tinerii in varsta de pana la 18 ani beneficiaza de un concediu de odihna suplimentar. Acesta se stabileste prin contractul colectiv de munca aplicabil, insa nu poate fi mai mic de 3 zile lucratoare.

Concediul de odihna trebuie efectuat in fiecare an, compensarea in bani a zilelor de concediu neefectuate fiind permisa numai in cazul incetarii contractului individual de munca.

Potrivit Codului Muncii, efectuarea concediului in anul urmator este permisa numai in anumite cazuri prevazute expres de legi speciale (cu referire la anumite categorii de personal, spre exemplu) sau in cazurile prevazute in contractul colectiv de munca aplicabil.

In cazul in care un angajat nu si-a efectuat tot concediul de odihna la care avea dreptul intr-un an calendaristic, angajatorul este obligat de Codul Muncii sa-i acorde salariatului concediul pana la sfarsitul anului urmator.

Atentie! Sarbatorile legale in care nu se lucreaza, precum si zilele libere platite stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil nu sunt incluse in durata concediului de odihna anual.

Programarea pentru concediu – ce prevede legea

Codul Muncii stabileste ca efectuarea concediului de odihna se realizeaza in baza unei programari care se face pana la sfarsitul anului calendaristic pentru anul urmator.

Aceste programari pot fi colective sau individuale si sunt stabilite de angajator cu consultarea reprezentantilor salariatilor, daca vorbim de programare colectiva, sau cu consultarea salariatului, daca ne referim la programarile individuale.

Normele legale stipuleaza ca, prin programare individuala, se poate stabili data efectuarii concediului sau, dupa caz, perioada in care salariatul are dreptul de a efectua concediul, perioada care nu poate fi mai mare de 3 luni. In cazul in care se stabilesc perioade de concediu, trebuie sa stiti ca salariatul poate solicita efectuarea concediului cu cel putin 60 de zile anterioare efectuarii acestuia.

"In cazul in care programarea concediilor se face fractionat, angajatorul este obligat sa stabileasca programarea, astfel incat fiecare salariat sa efectueze intr-un an calendaristic cel putin 10 zile lucratoare de concediu neintrerupt", mai prevede Codul Muncii.

De asemenea, potrivit prevederilor legale, salariatul este obligat sa efectueze in natura concediul de odihna in perioada in care a fost programat.

Totusi, un concediu de munca poate fi intrerupt atat de salariat, cat si de angajator. Prevederile legale nu sunt insa foarte explicite in acest sens, Codul Muncii stabilind doar ca un concediul de odihna poate fi intrerupt, la cererea salariatului, pentru motive obiective.

De cealalta parte, angajatorul poate rechema salariatul din concediul de odihna in caz de forta majora sau pentru interese urgente care impun prezenta salariatului la locul de munca, insa, in aceasta situatie, are obligatia de a suporta toate cheltuielile salariatului si ale familiei sale, necesare pentru revenirea la serviciu, precum si eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a intreruperii concediului de odihna.

Ce trebuie sa stim despre indemnizatia de concediu

Pentru perioada concediului de odihna salariatul beneficiaza de o indemnizatie de concediu, care nu poate fi mai mica decat salariul de baza, indemnizatiile si sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectiva, prevazute in contractul individual de munca. Aceasta suma de bani se plateste de catre angajator cu cel putin 5 zile lucratoare inainte de plecarea in concediu.

Potrivit legislatiei muncii, indemnizatia de concediu de odihna reprezinta media zilnica a drepturilor salariale (salariul de baza, indemnizatiile si sporurile cu caracter permanent stipulate in CIM) din ultimele 3 luni anterioare celei in care este efectuat concediul, multiplicata cu numarul de zile de concediu.