Proiectul de modificare a Codului muncii a fost initiat de Blocul National Sindical (BNS), una dintre cinci mari confederatii sindicale reprezentative din Romania. Potrivit informatiilor de pe pagina de internet a BNS, confederatia sindicala are in componenta sa aproximativ 320.000 de membri de sindicat, lucratori din companii private sau din sectorul public.

Propunerea acestui proiect de lege se face in baza art. 74 din Constitutie, care permite cetatenilor sa aiba initiativa legislativa. Pentru ca proiectul sa poata fi dezbatut in Parlament trebuie ca el sa fie sustinut de cel putin 100.000 de cetateni cu drept de vot, care sa provina din cel putin un sfert din judetele tarii, iar in fiecare din aceste judete, respectiv in municipiul Bucuresti, trebuie sa fie inregistrate cel putin 5.000 de semnaturi in sprijinul acestei initiative.

Potrivit procedurii legale in ceea ce priveste initiativele legislative cetatenesti, proiectul de lege privind modificarea Codului muncii initiat de BNS trebuie depus la Consiliul Legislativ pentru avizare. Acest lucru s-a intamplat deja inca de la mijlocul lunii octombrie.

Ulterior, dupa primirea avizului de Consiliul Legislativ, proiectul de lege trebuie publicat in Monitor Oficial, si aceasta etapa fiind parcursa acum cateva zile, dupa ce initiativa legislativa a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 773, din 16 noiembrie 2012.

Mai departe, in 6 luni de la publicarea in Monitorul Oficial, initiatorii proiectului trebuie sa stranga cele 100.000 de semnaturi prevazute de Constitutie.

 

Abia dupa strangerea semnaturilor, verificarea lor de catre primarii si avizarea de catre Curtea Constitutionala, initiativa legislativa poate intra in dezbatere parlamentara.

In opinia initiatorilor proiectului de lege,  drepturile lucratorilor sunt reprimate in prezent, iar Codul muncii trebuie modificat pentru ca "legislatia actuala a muncii este o legislatie voluntarista, nelegitima prin modul in care a fost adoptata si care contrazice normative europene si internationale".

Modificarile propuse de BNS vizeaza noi reglementari in toate capitolele importante din Codul muncii.

CIM pe perioada determinata

Proiectul de lege initiat de BNS propune ca perioada maxima pentru care se pot incheia contracte de munca pe durata determinata sa fie majorata de la 3 la 5 ani. In plus, in viziunea BNS, intre aceleasi parti ar trebui sa poata fi incheiate cel mult 5 contracte de munca pe durata determinata, si nu doar 3, cum este stipulat in prezent.

Modificarea CIM numai cu acordul scris al angajatului

In acelasi timp, proiectul de lege elaborat de BNS stabileste ca angajatorul poate sa modifice contractul de munca al unui salariat numai dupa ce i-a comunicat in scris acestuia propunerea de modificare a CIM.

Conform reglementarilor propuse de BNS, angajatul ar avea la dispozitie 10 zile pentru a raspunde in scris angajatorului, iar in cazul in care raspunsul este negativ, CIM sa nu poata fi modificat.

In schimb, daca salariatul va fi de acord cu modificarile propuse de angajator la CIM, se va incheia un act aditional la contractul de munca, in termen de 15 zile de la data luarii la cunoastinta de catre angajator a acordului exprimat de salariat.

Perioada de proba, mai mica pentru muncitorii necalificati

Proiectul de lege initiat de BNS propune, in cazul muncitorilor necalificati, perioada de proba sa nu depaseasca 10 zile.

In schimb, pentru persoanele cu handicap, perioada de proba ar urma sa fie majorata de la 35 la 45 de zile.

Modificarea prevederilor privind durata timpului de lucru si munca suplimentara

In prezent, durata timpului de munca, ce include si orele suplimentare, poate fi prelungita peste 48 de ore pe saptamana (durata maxima a timpului de lucru saptamanal), cu conditia ca media orelor de munca, calculata pe o perioada de referinta de 4 luni calendaristice, sa nu depaseasca 48 de ore pe saptamana.

BNS propune in proiectul de lege initiat sa existe anumite domenii de activitate pentru care aceasta perioada de referinta sa fie si mai mare de 4 luni, insa sa nu depaseasca 6 luni. O asemenea reglementare ar urma sa se aplice, printre altele, in cazul:

  • firmelor de paza si securitate,
  • activitatilor care implica nevoia de continuitate a serviciilor  sau productiei (servicii de presa, radio, televiziune, productie cinematografica, servicii de posta si telecomunicatii, ambulanta, serviciu de pompieri si protectie civila, servicii medicale, etc).
  • anumitor persoane care lucreaza in sectorul feroviar  (cele care desfasoara activitati intermitente, care petrec timp in trenuri, etc.)

In ceea ce priveste munca suplimentara, BNS propune ca aceasta sa fie compensata atat prin acordarea de ore libere platite in urmatoarele 30 de zile calendaristice dupa efectuarea acesteia, cat si prin acordarea unui spor la salariu, care nu poate fi mai mic de 50% din salariul de baza.

De asemenea, in cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in cele 30 de zile calendaristice de la efectuare, BNS propune ca munca suplimentara sa fie compensata prin acordarea unui spor la salariu, care nu poate fi mai mic de 100% din salariul de baza (reglementarile actuale stabilesc un spor de 75%).

In prezent, munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 60 de zile calendaristice dupa efectuarea acesteia, iar salariatul beneficiaza de salariul corespunzator pentru orele prestate peste programul normal de lucru.

Inregistrarea CIM in Revisal

Proiectul de modificare a Codului muncii mai prevede introducerea in actul normativ a unor noi dispozitii care stabilesc ca anterior inceperii activitatii de catre salariat, angajatorul are obligatia sa inregistreze contractul de munca in registrul general de evidenta a salariatilor.

Ulterior, in termen de 10 zile lucratoare de la inregistrarea CIM, angajatorul ar trebui sa trimita inspectoratului de munca Revisal.

Reglementari mai clare privind clauzele specifice din Codul muncii

BNS mai propune prin proiectul de lege elaborat o reglementare mai clara a clauzelor specifice pe care angajatorul le poate introduce in contractul de munca. 

Astfel, in cazul clauzei de neconcurenta, se stabileste ca indemnizatia de neconcurenta lunara datorata salariatului trebuie sa fie de cel putin 25% din salariul de baza pentru clauzele aplicabile pe parcursul executarii CIM.

De asemenea, proiectul prevede ca, in mod exceptional, se poate stabili aplicarea unei clauze de neconcurenta dupa incetarea CIM, pe o perioada de maxim 2 ani, numai dupa plata indemnizatiei la care este indreptatit fostul salariat (suma ce nu poate fi mai mica de 50% din media veniturilor salariale brute din ultimele 6 luni de angajare) si dovedirea producerii unui prejudiciu real, concret si material angajatorului in cazul nerespectarii clauzei.

In plus, clauza de neconcurenta poate fi stabilita dupa incetarea raporturilor de munca daca se precizeaza expres 

  • activitatile ce fac obiectul clauzei,
  • durata de aplicabilitate a clauzei,
  • locurile de munca pentru care opereaza interzicerea la angajare,
  • aria teritoriala in care salariatul nu se poate angaja.

Pe langa clauzele specifice existente deja in Codul muncii, proiectul initiat de BNS da posibilitatea angajatorilor sa stabileasca si o clauza de obiectiv de performanta. Indeplinirea obiectivelor de performanta fixate de angajator ar urma sa constituie conditii de majorare a salariului sau de promovare in cariera. Insa, conform reglementarilor propuse, neindeplinirea acestor obiective nu poate constitui motiv de concediere pentru necorespundere profesionala.

Ce alte prevederi noi mai propune BNS

Proiectul de lege privind modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii mai propune si urmatoarele modificari:

  • Modificarea dispozitiilor privind salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, in sensul raportarii cuantumului net al acestuia la cuantumul salariul mediu net la nivel national comunicat de Institutul National de Statistica avut in vedere la fundamentarea bugetului de stat;
  • Instituirea pentru angajator a obligatiei de a informa salariatul asupra modalitatilor de verificare a aptitudinilor profesionale si personale, precum si asupra obiectivelor de performanta individuala
  • Reglementarea unui nou caz de modificare unilaterala a contractului individual de munca de catre angajator. Asadar, angajatorul va putea modifica unilateral durata timpului de munca, pe o perioada ce nu poate depasi 3 luni cumulat intr-un an calendaristic, pentru motive tehnice, tehnologice sau structurale.
  • Abrogarea dispozitiei potrivit careia angajatorul poate dispune suspendarea contractului individual de munca in cazul reducerii temporare a activitatii;
  • Modificarea criteriilor in cazul concedierilor colective. Cu ocazia stabilirii ordinii de prioritate la concediere, nu vor putea fi utilizate criterii ce tin de indeplinirea obiectivelor de performanta de catre salariati. Concedierile colective sunt dispuse pentru motive ce nu tin de persoana salarialui. Astfel, nu se justifica stabilirea ordinii de prioritate la concediere in functie de motive ce tin de persoana salariatului;
  • Revizuirea termenului in care angajatorul are obligatia de a reangaja salariatii concediati prin concediere colectiva cu prioritate pe posturile reinfiintate;

 

 

Puteti consulta AICI proiectul de lege pentru modificarea Codului muncii, initiat de Blocul National Sindical.