Legea nr. 151/2015 privind procedura insolventei persoanelor fizice a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 464 din 26 iunie 2015 si ar fi trebuit sa intre in vigoare in 26 decembrie. Termenul de aplicare a legii a fost insa prorogat prin OUG nr. 61/2015, publicata in Monitorul Oficial nr. 962 din 24 decembrie.

Ordonanta de urgenta stabileste ca:

Articol unic. - Termenul de intrare în vigoare prevăzut la art. 93 teza întâi din Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 464 din 26 iunie 2015, se prorogă până la data de 31 decembrie
2016.

Parcursul legislativ al Legii insolventei persoanelor fizice

Legea falimentului personal a fost promulgat de presedintele Klaus Iohannis in 18 iunie, dupa ce fusese adoptat de deputati, prin vot final, in 20 mai, cu 309 de voturi "pentru", 0 "impotriva" si 3 "abtineri". In decembrie 2014, proiectul legii a trecut tacit de Senat, iar Guvernul il avizase cu doua luni inainte, in octombrie.

Deputatul Ana Birchall, initiatoarea proiectului, spunea, la momentul adoptarii in Camera Deputatilor a legii, ca noile dispozitii sunt echilibrate, intrucat nu favorizeaza nici debitorul, nici creditorul, ci ofera un sprijin real tuturor romanilor de buna-credinta care s-au indatorat si care nu din vina lor au ajuns intr-un necaz financiar.

"Legea insolventei persoanelor fizice care a fost votata astazi (n.r. miercuri) in Camera Deputatilor protejeaza romanii, debitori de buna-credinta, sufocati de datorii, care astfel nu vor mai sta cu frica in san ca vor fi executati silit sau ca vor ramane pe drumuri, pierzandu-si bunurile”, a declarat deputatul intr-un comunicat remis redactiei.

Potrivit Anei Birchall, principalele avantaje pe care proiectul de lege le aduce sunt urmatoarele:

  • daca sunt executari silite incepute, acestea se suspenda odata cu declansarea procedurii de insolventa pentru persoanele fizice;
  • se stopeaza acumularea de dobanzi si penalitati pentru intarzierea la plata;
  • sunt protejate persoanele fizice, debitori de buna credinta;
  • toate creantele devin lichide si exigibile;
  • toate actele unilaterale ale debitorului (imputerniciri/mandate acordate) nu mai produc efecte;
  • se asigura un echilibru intre interesele debitorilor, persoane fizice, si cele ale creditorilor.

Sinteza principalelor prevederi din actul normativ

Actul normativ publicat vineri introduce insolventa persoanelor fizice, ca o noutate absoluta, pana acum procedura fiind reglementata doar pentru persoane juridice.

Potrivit consultantului fiscal Adrian Benta, legea instituie proceduri juridice avand ca scop redresarea situatiei financiare a debitorului persoana fizica de buna credinta, acoperirea intr-o cat mai mare masura a pasivului acestuia si „descarcarea de datoriile” avute de persoana fizica.

In esenta, o persoana fizica debitoare este considerata in stare de insolventa cand patrimoniul acesteia se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor scadente.

Insolventa debitorului persoana fizica se prezuma a fi existenta prin efectul legii daca dupa trecerea unui termen de 90 zile de la data scadentei unei obligatii acesta nu si-a achitat datoriile catre unul sau mai multi creditori.

Specialistul mai precizeaza ca noile proceduri reglementate se vor aplica persoanelor fizice, cu exceptia celor ce administreaza o intreprindere, adica oricarei persoane fizice neutre din punctul de vedere al afacerilor pe care le intreprinde, chiar daca aceasta in mod colateral poate efectua activitati independente sau profesii libere.

”Aceasta lege nu are ca obiect insolventa persoanei fizice autorizate sau a celei ce desfasoara o activitate independenta ci persoana fizica obisnuita, iar daca aceasta realizeaza venituri din activitati independente, de acestea se va tine cont la stabilirea surselor de rambursare a datoriilor”, explica Benta.

Prin Legea nr. 151/2015, sunt reglementate trei proceduri de insolventa:

  • procedura de insolventa pe baza unui plan de rambursare a datoriilor;
  • procedura de insolventa bazata pe lichidarea de active;
  • procedura de insolventa simplificata.

Conform consultantului fiscal citat, aceste proceduri se aplica in cascada in functie de fiabilitatea si in functie de rezultatele obtinute prin procedura anterioara.

Ce conditii trebuie indeplinite pentru a solicita falimentul personal?

Legea nr. 151/2015 stabileste ca insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor, pe masura ce acestea devin scadente. Insolventa debitorului se prezuma atunci cand acesta, dupa trecerea unui termen de 90 de zile de la data scadentei, nu a platit datoria sa fata de unul sau mai multi creditori.

Casa de Insolventa Transilvania preciza intr-un comunicat de presa, remis redactiei in 21 mai, la o zi dupa adoptarea legii prin vot final de catre deputati, ca legea insolventei persoanelor fizice se adreseaza persoanelor fizice de buna-credinta, ale caror datorii rezulta dintr-o activitate ce are ca scop satisfacerea unei nevoi personale, cum ar fi restantele la furnizorii de utilitati, intarzieri la achitarea ratelor bancare contractate pentru achizitia unui serviciu sau produs personal etc., si nu dintr-o afacere ce are ca scop generarea de profit.

"Legea nu defineste clar ce inseamna un debitor de buna-credinta, insa face o enumerare a datornicilor care nu pot beneficia de aceasta procedura. Printre motivele care pot impiedica o persoana fizica sa intre in insolventa sunt existenta unor condamnari pentru diferite infractiuni, intocmirea de acte frauduloase sau excesiv de generoase care au diminuat averea acesteia, nedepunerea de eforturi pentru a gasi un loc de munca etc", mentiona documentul.

Noile prevederi e vor aplica debitorului persoana fizica care:

  • are domiciliul, resedinta sau resedinta obisnuita de cel putin sase luni anterior depunerii cererii in Romania;
  • este in stare de insolventa si nu exista o probabilitate rezonabila de a redeveni, intr-o perioada de maximum 12 luni, capabil sa-si execute obligatiile astfel cum au fost contractate, cu mentinerea unui nivel de trai rezonabil pentru sine si pentru persoanele pe care le are in intretinere; probabilitatea rezonabila se apreciaza prin considerarea cuantumului total al obligatiilor raportat la veniturile realizate sau prognozat a fi realizate fata de nivelul de pregatire profesionala si expertiza ale debitorului, precum si la bunurile urmaribile detinute de acesta;
  • cuantumul total al obligatiilor sale scadente este cel putin egal cu valoarea-prag (valoare-prag reprezinta cuantumul minim al datoriilor scadente ale debitorului necesar pentru a putea fi introdusa cererea de deschidere a procedurii insolventei pe baza de plan de rambursare a datoriilor sau a procedurii judiciare de insolventa prin lichidare de active; aceasta este de 15 salarii minime pe economie).

Insolventa persoanelor fizice va putea fi solutionata in trei moduri

Legea nr. 151/2015 prevede ca insolventa persoanelor fizice va putea fi solutionata in trei feluri: pe baza de plan de rambursare a datoriilor, prin lichidare de active sau procedura simplificata.

Insolventa pe baza de plan de redresare a datoriilor

In situatia in care datornicul considera ca se afla in insolventa (deoarece nu dispune de lichiditati pentru plata datoriilor scadente – starea de insolventa poate fi luata in considerare daca termenul de plata a datoriilor a fost depasit cu mai mult de 90 zile), dar situatia financiara a acestuia nu este iremediabil compromisa, poate cere Comisiei de Insolventa deschiderea insolventei pe baza de plan de rambursare a datoriilor, care este o procedura administrativa si nu judiciara.

In acest caz, cuantumul minim al datoriilor trebuie sa totalizeze 15 salarii minime pe economie (legea nu precizeaza daca este vorba de salarii medii sau nete), informeaza CITR.

Cererea de deschidere a procedurii de insolventa, care va fi publica, trebuie sa cuprinda motivele care au determinat aceasta situatie, datoriile acumulate, actiunile judiciare deschise impotriva persoanei respective, incercari de negociere a esalonarii datoriilor, statutul civil si profesional, cuantumul veniturilor incasate pe ultimii trei ani, cat si al veniturilor preconizate pentru urmatorii trei ani, bunurile pe care le detine, conturile bancare, sumele de recuperat de la rau-platnici, litigiile in curs sau finalizate, existenta sau nu a unor condamnari pentru evaziune fiscala sau fals.

La cerere vor trebui anexate dovezi cu privire la situatia profesionala - angajat/somer, dovada faptului ca nu a fost concediat din motive ce ii pot fi imputate si ca a facut toate demersurile pentru obtinerea unui loc de munca, documente care sa ateste veniturile, copii ale declaratiilor fiscale pentru ultimii trei ani, un extras de cazier judiciar si cazier fiscal la zi, un raport de la Biroul de Credit si o propunere de plan de rambursare.

Dupa analiza cererii, Comisia de insolventa poate fie sa admita cererea si sa dispuna deschiderea procedurii de insolventa pe baza de plan de rambursare a datoriilor, desemnand si un administrator al procedurii, fie sa respinga cererea si sa constate ca situatia financiara a datornicului este iremediabil compromisa, caz in care, cu acordul acestuia, va sesiza instanta pentru deschiderea procedurii de insolventa prin lichidare de active, sau in forma simplificata, dupa caz.

Efectele deschiderii procedurii de insolventa pe baza planului de rambursare:

  • Se suspenda provizoriu executarile silite incepute, nu pentru mai mult de trei luni, cu exceptia situatiei in care instanta decide prelungirea acestei perioade, daca astfel situatia financiara a datornicului ar deveni iremediabil compromisa;
  • Va fi numit un administrator al procedurii. In baza informarilor creditorilor si datelor furnizate de datornic, va fi intocmit tabelul creantelor;
  • Datornicul, impreuna cu administratorul judiciar, va elabora planul de rambursare a datoriilor, prin care va propune achitarea acestora. Cota de acoperire a creantelor prin planul de rambursare trebuie sa fie mai mare decat cota de acoperire ce ar putea fi obtinuta prin lichidarea bunurilor datornicului. O serie de datorii nu pot fi esalonate, reduse ori sterse in cadrul procedurilor de insolventa, cum ar fi obligatiile legale sau conventionale de intretinere sau obligatiile rezultate din atragerea raspunderii penale si contraventionale;
  • Durata de executare a planului este de cinci ani, cu posibilitate de prelungire cu inca un an;
  • Comisia de Insolventa va face o evaluare a fezabilitatii planului. Planul este aprobat daca creditorii reprezentand minimum 50% din valoarea totala a creantelor si 30% din valoarea creantelor ce beneficiaza de cauze de preferinta au votat in favoarea acestuia;
  • In situatia in care planul de rambursare nu este aprobat de creditori, datornicul poate cere Judecatoriei competente confirmarea acestuia. Astfel, instanta are dreptul de a trece peste votul creditorilor in situatia in care apreciaza ca acestia s-au impotrivit in mod nejustificat si cota de acoperire a creantelor propusa prin plan este superioara celei ce ar fi obtinuta prin lichidare;
  • De la data aprobarii planului de rambursare se suspenda toate masurile de executare silita pentru realizarea creantelor, curgerea dobanzilor, penalitatilor, majorarilor de intarziere etc., cu exceptia creantelor care beneficiaza de cauze de preferinta;
  • Institutiile  sau companiile cu care persoana aflata in insolventa are semnate contracte nu vor avea dreptul de a rezilia contractele in derulare din cauza deschiderii procedurii de insolventa;
  • Datornicul are obligatia sa coopereze cu Comisia de insolventa si cu administratorul judiciar si sa le comunice orice informatii cu privire la situatia sa financiara; trebuie sa se supuna supravegherii administratorului judiciar in ceea ce priveste toate activitatile desfasurate; are obligatia de a intocmi rapoarte trimestriale cu derularea planului; are obligatia sa desfasoare o activitate legala producatoare de venituri;
  • In situatia in care planul nu este respectat, sau debitorul nu-si achita datoriile curente, se poate cere inchiderea procedurii pe baza de plan si deschiderea procedurii pe baza de lichidare de active.

Insolventa prin lichidare de active

Aceasta procedura poate fi solicitata de catre datornic, in mod direct, in cazul in care "situatia sa financiara este iremediabil compromisa". Situatia de compromitere iremediabila este trecuta prin doua filtre subiective, cel al debitorului si cel al judecatorului sindic. O definire mai clara a termenilor ar fi putut evita o practica neuniforma a instantelor, se mentioneaza in comunicatul CITR.

Creditorii pot solicita deschiderea procedurii de lichidare de active, in cazul in care procedura pe baza de plan nu poate fi dusa la indeplinire.

Odata ce instanta a admis insolventa prin lichidare de active, se suspenda executarile silite individuale si se interzice datornicului sa mai foloseasca bunurile si veniturile ce pot fi lichidate.

Desfasurarea procedurii de insolventa prin lichidare de active:

  • Intocmirea tabelului definitiv. Lichidatorul, va solicita creditorilor sa transmita, in termen de 30 de zile de la deschiderea procedurii, o informare privind cuantumul creantei si valoarea de piata a bunului cu care este garantata. Lichidatorul este obligat sa intocmeasca tabelul preliminar de creante in termen de 15 zile de la primirea informarii.
  • Inventarierea bunurilor datornicului. In termen de 30 de zile de la deschiderea procedurii, lichidatorul va face inventarierea bunurilor datornicului.
  • Lichidarea bunurilor. De lichidarea bunurilor se ocupa lichidatorul, care va incheia, in numele datornicului, contractele de vanzare. Bunurile se vand libere de sarcini. In cazul in care, desi s-au depus toate eforturile necesare, lichidatorul nu a reusit sa valorifice bunul in doi ani, creditorii pot deveni proprietarii acestuia in contul datoriei.
  • Inchiderea procedurii si eliberarea de datorie. Dupa ce bunurile au fost valorificate si sumele obtinute au fost distribuite creditorilor, lichidatorul intocmeste un raport final. In termen de 30 de zile de cand acesta ramane definitiv, instanta pronunta inchiderea procedurii si stabileste cat din veniturile datornicului poate fi folosit pentru a acoperi pasivul, dupa inchiderea procedurii.
  • Eliberarea de datorii reziduale este stergerea datoriilor ramase neacoperite dupa perioada de supraveghere post-inchidere a procedurii. Conform art. 72, datornicul va fi eliberat de datorie in cazul in care dupa trei ani de la data inchiderii procedurii a acoperit cel putin 50% din valoarea totala a creantelor, sau dupa 5 ani 40%, etc.

Procedura simplificata se insolventa

Insolventa simplificata poate fi accesata de o persoana fizica insolventa, daca suma totala a datoriilor sale este de cel mult 10 salarii minime pe economie, nu are bunuri sau venituri urmaribile si are peste varsta standard de pensionare sau si-a pierdut total sau cel putin jumatate din  capacitatea de munca.

Comisia de insolventa va analiza cererea sa, iar in cazul in care indeplineste conditiile, o va inainta instantei.

De la data ramanerii definitive a sentintei, se suspenda toate masurile de executare silita, curgerea dobanzilor, calculul penalitatilor etc.

Datornicul are obligatia ca, din momentul deschiderii procedurii, sa isi plateasca datoriile  curente la timp, sa nu contracteze noi imprumuturi, sa informeze anual comisia de insolventa cu privire la situatia bunurilor sale sau daca obtine venituri suplimentare de peste ½ din salariul minim de economie fata de nivelul declarat la momentul cererii insolventei, sa anunte comisia de insolventa daca mosteneste, i se doneaza sau intra in posesia unor bunuri sau servicii a caror valoare depaseste salariul minim pe economie.

Nu toti debitorii pot beneficia de aplicarea noii legi. Pe cine exclude legislatia

Legea nr. 151/2015 stabileste ca procedurile pe care le reglementeaza nu vor fi aplicabile debitorului:

  • in cazul caruia a fost inchisa, din motive ce ii sunt imputabile, o procedura de insolventa pe baza de plan de rambursare a datoriilor, o procedura judiciara de insolventa prin lichidare de active sau o procedura simplificata de insolventa cu mai putin de 5 ani anterior formularii unei noi cereri de deschidere a procedurii insolventei;
  • care a fost condamnat definitiv pentru savarsirea unei infractiuni de evaziune fiscala, a unei infractiuni de fals sau a unei infractiuni intentionate contra patrimoniului prin nesocotirea increderii;
  • care a fost concediat in ultimii 2 ani din motive ce ii sunt imputabile;
  • care, desi apt de munca si fara un loc de munca ori alte surse de venit, nu a depus diligenta rezonabila necesara pentru a-si gasi un loc de munca sau care a refuzat, in mod nejustificat, un loc de munca propus ori o alta activitate aducatoare de venit;
  • care a acumulat datorii noi, prin cheltuieli voluptuare in timp ce stia sau ar fi trebuit sa stie ca este in stare de insolventa;
  • care a determinat sau a inlesnit ajungerea in stare de insolventa, cu intentie sau din culpa grava. Se prezuma a fi avut acest efect:
  • contractarea, in ultimele 6 luni anterior formularii cererii de deschidere a procedurii insolventei, a unor datorii care reprezinta cel putin 25% din valoarea totala a obligatiilor, cu exceptia obligatiilor excluse;
  • asumarea, in ultimii 3 ani anterior formularii cererii, a unor obligatii excesive prin raportare la starea sa patrimoniala, la avantajele pe care le obtine din contract ori la ansamblul circumstantelor care au contribuit semnificativ la incapacitatea debitorului de a-si plati datoriile, altele decat cele datorate de catre acesta persoanelor cu care a contractat astfel;
  • efectuarea, in ultimii 3 ani anterior formularii cererii, a unor plati preferentiale, care au contribuit in mod semnificativ la reducerea sumei disponibile pentru plata celorlalte datorii;
  • transferarea, in ultimii 3 ani anterior formularii cererii, de bunuri sau valori din patrimoniul sau in patrimoniul altei persoane fizice ori juridice in timp ce stia sau ar fi trebuit sa stie ca prin aceste transferuri va ajunge in stare de insolventa;
  • incetarea unui contract de munca prin acordul partilor sau prin demisie in ultimele 6 luni anterior formularii cererii de deschidere a procedurii;
  • care la data formularii cererii de deschidere a unei proceduri de insolventa, potrivit prezentei legi, are deja deschisa o alta procedura de insolventa.

Specialistii cred ca Legea insolventei persoanelor fizice incalca dreptul de liber acces la instanta

Legea insolventei persoanelor fizice are o serie de lacune ce vor ingreuna aplicarea ei, sustin reprezentantii CITR, in comunicatul de presa citat anterior.

Una dintre ele este constituirea unor Comisii de Insolventa, cu o componenta complexa, dar fara nici un reprezentat al creditorilor, se mentioneaza intr-un comunicat al CITR, remis redactiei in 21 mai, la o zi dupa adoptarea legii prin vot final de catre deputati. De asemena, Comisia de insolventa este investita cu atributii decizionale, de control si de supraveghere a actelor persoanei in insolventa ori ale administratorului procedurii, ceea ce va putea naste adevarate dificultati in practica.

O alta problema pe care o ridica legea in forma sa actuala este incalcarea dreptului de liber acces la instanta, precizeaza reprezentantii CITR. In unele cazuri, Comisia de insolventa actioneaza ca o instanta in sine, fara a da persoanei in insolventa posibilitatea de a contesta masura la judecatorie.

Totodata, administratorul judiciar este desemnat aleatoriu de comisia de insolventa, din randul practicienilor in insolventa, executorilor judecatoresti, avocatilor sau notarilor publici, inscrisi in Lista administratorilor procedurii si lichidatorilor pentru procedura insolventei persoanelor fizice.

Inscrierea in aceasta lista speciala se va face doar dupa promovarea unui examen organizat de fiecare corp profesional, insa sunt inclusi automat practicienii in insolventa si executorii judecatoresti cu o vechime de peste cinci ani. Acest aspect va crea un tratament discretionar intre avocatii si notarii care trebuie sa-si exprime disponibilitatea pentru a fi inclusi pe lista speciala a administratorilor judiciari, si practicienii in insolventa ori executorii judecatoresti cu vechime mai mare de cinci ani, care vor fi inclusi automat, arata reprezentantii CITR.

Potrivit sursei citate, legea impune lichidatorilor o serie de atributii, fara ca acestea sa fie detaliate in vreun fel. De exemplu, lichidatorul poate cere denuntarea unor contracte incheiate de catre datornic. Aceasta lege nu se completeaza cu Legea 85/2014 privind procedurile de insolventa, care reglementeaza o procedura speciala permitand administratorului judiciar sa denunte contractul in termen de 3 luni de la deschiderea procedurii in vederea maximizarii averii debitorului.

In schimb, noile reguli se completeaza doar cu Codul Civil, care nu permite denuntarea decat in cazul unei clauze anterioare de denuntare inserata in contract, si cu Codul de Procedura Civila, care nu reglementeaza deloc institutia aceasta. In aceasta situatie, lichidatorii s-ar putea afla in imposibilitatea indeplinirii acestei obligatii, neavand o clarificare a limitarilor acestor atributii, sunt de parere reprezentantii CITR.

Noile reguli incearca sa impiedice aruncarea in strada a rau-platnicilor de buna-credinta

Desi noile reglementari au numeroase lacune, totusi acestea aduc unele avantaje datornicilor.

"In ciuda deficientelor actuale, legea aduce si o serie de beneficii importante pentru persoanele fizice. Poate cel mai important este acela ca acorda o a doua sansa datornicilor de buna credinta, oferindu-le protectie in fata creditorilor. Executarile silite vor fi suspendate, iar penalitatile nu vor mai putea fi calculate, timp in care persoana in cauza poate propune esalonarea datoriilor pe baza unui plan de redresare si chiar un haircut al acestora, in anumite limite" a declarat Vasile Godinca-Herlea, asociat coordonator CITR.

In plus, in cazul in care implementarea unui plan de redresare nu va fi posibila, lichidarea activelor persoanei in insolventa se poate face in anumite limite.

"Legea incearca sa impiedice aruncarea in strada a rau-platnicilor de buna-credinta. O masura in acest sens este instituirea unui drept de preferinta la incheierea unui contract de inchiriere a imobilului sau a unei parti din acesta, la un cuantum al chiriei stabilit in conditiile pietei", se mentioneaza in comunicat CITR.