Doctorat la frecventa redusa: un "macel" al cercetarii stiintifice sau acces facil la studii de calitate?

Legea educatiei nationale a fost modificata substantial la inceputul lunii iulie, prin OUG nr. 49/2014. Actul normativ introduce o serie de noutati la nivelul invatamantului preuniversitar si universitar, una dintre cele mai importante fiind organizarea doctoratului la frecventa redusa.

Pana la intrarea in vigoare a noilor reguli, doctoratul se organiza doar la forma de invatamant cu frecventa. De-acum, insa, studiile universitare de doctorat se pot organiza si la forma de invatamant cu frecventa redusa.

Pentru programele de studii universitare de doctorat, obligatiile referitoare la frecventa si frecventa redusa sunt stabilite de catre conducerea universitatii la propunerea Consiliului Studiilor Doctorale.

"Granturile multianuale aferente studiilor universitare de doctorat la forma cu frecventa redusa nu includ cuantumul burselor individuale", se arata in OUG nr. 49/2014.

De asemenea, potrivit dispozitiilor, studentii-doctoranzi la forma de invatamant cu frecventa redusa nu au obligatia de a fi incadrati ca asistenti de cercetare sau asistenti universitari, pe perioada determinata.

Aceasta posibilitate oferita de guvernanti a starnit reactii diverse in mediul academic, multi profesori universitari sau rectori fiind revoltati si apreciind ca vor scadea exigentele, iar efectele asupra cercetarii stiintifice vor fi dezastruoase.

Altii, din contra, considera ca, in acest fel, se faciliteaza accesul la studii de calitate chiar si pentru cei care lucreaza si nu se pot dedica in totalitate doctoratului.

Argumente PRO doctorat la frecventa redusa

1. In ultimii ani, sunt tot mai cautate studiile la frecventa redusa sau chiar la fara frecventa. Aceasta deoarece cei mai multi tineri se angajeaza inca din primii ani de facultate pentru a se putea sustine financiar. In plus, locurile la buget sunt limitate atat la master, cat si la doctorat, iar cei care nu intra pe aceste locuri finantate de stat, au posibilitatea de a urma studiile la taxa. In conditiile in care preturile sunt destul de mari, multi tineri sunt nevoiti sa lucreze pentru a plati cursurile. Prin urmare, organizarea doctoratului la frecventa redusa ar conduce la inscrierea mai multor tineri, care, altfel, n-ar avea timpul necesar. 

2. Calitate, nu cantitate. Indiferent de forma la care se organizeaza doctoratul, este mai importanta calitatea studiilor. Astfel, daca universitatile vor fi la fel de exigente, atunci doctoranzii nu vor avea de suferit, iar lucrarile de doctorat vor fi la fel de bune ca si ale celor de "la zi". De asemenea, un "ingredient" este si dorinta doctorandului de a avea cele mai bune rezultate. Prin urmare, daca isi doresc cu adevarat, chiar si cei care urmeaza cursurile la frecventa redusa pot face cercetare la nivel inalt si pot elabora o lucrare de doctorat la standardele impuse. 

Argumente CONTRA doctorat la frecventa redusa

1. Mai multe voci din mediul academic sustin ca tezele de doctorat vor avea o calitate indoielnica, o declaratie in acest sens fiind facuta chiar de un fost ministru al educatiei, Mircea Miclea. Potrivit acestuia, studiile arata ca cele mai performante doctorate sunt cele in regim cu frecventa, in timp ce tezele proaste sunt facute de cei de la forma de invatamant cu frecventa redusa, care nu au vocatie. Pe langa vocatie, pentru a realiza o lucrare buna, este nevoie de timp si de foarte multa atentie. Cei care lucreaza in timp ce fac doctoratul nu-si vor "pune la bataie" toate resursele, concentrarea lor nefiind doar asupra studiilor. 

2. Cercetarea stiintifica va avea de suferit. Doctoratul nu inseamna niste cursuri in plus, ci specializare intr-un anumit domeniu, aprofundare, cercetare si analiza. Un doctorand care va urma cursurile la frecventa redusa nu va avea aceleasi rezultate ca unul care isi dedica tot timpul studiului. In acelasi timp, la doctorat se inscriu doar cei care isi doresc sa faca cercetare, pe cand, la un doctorat cu frecventa redusa, se vor putea inscrie inclusiv cei care nu isi doresc sa produca o schimbare sau sa aduca ceva nou in mediul academic. Exista, deci, riscul ca viitoarele programe de doctorat sa nu creeze specialisti.

Asadar, voi de care parte a baricadei va situati? Ati urma cursurile unui doctorat cu frecventa redusa?