Persoanele care obţin venituri impozabile timp de minimum 12 luni în ultimii doi ani anteriori datei de naştere a copilului pot să beneficieze la cerere de concediul şi indemnizaţia pentru creşterea acestuia. Aşa prevede, începând de azi, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, modificată semnificativ de Legea nr. 66/2016.

"Persoanele care, în ultimii 2 ani anteriori datei naşterii copilului, au realizat timp de cel puţin 12 luni venituri din salarii şi asimilate salariilor, venituri din activităţi independente, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură (ultimele două sunt nou-introduse - n. red.), supuse impozitului pe venit (...), beneficiază de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, precum şi de o indemnizaţie lunară", scrie în varianta nouă a actului normativ. 

Până ieri, condiţia era de a realiza venituri în ultimul an anterior naşterii, iar părinţii trebuiau să opteze între concediul de creştere până la vârsta de un an (sau până la trei ani, în cazul copilului cu handicap) şi concediul de creştere până la vârsta de doi ani. Practic, de-acum înainte, concediul are o durată unică.

78.000
Acesta este numărul aproximativ de persoane care se bucură de creşterea indemnizaţiei minime, conform estimărilor făcute de Guvern. Astfel, numărul total al beneficiarilor indemnizaţiei ajunge la aproximativ 140.000, de la 138.700.

Cuantumul indemnizaţiei lunare este de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii doi ani anteriori naşterii copilului, limita minimă fiind de 85% din cuantumul salariului minim brut pe ţară, adică 1.062,5 lei. Până la 30 iunie, raportarea s-a făcut la indicatorul social de referinţă, nu la salariul minim, iar indemnizaţia avea atât limite minime, cât şi limite maxime, după cum urmează:

  • cel puţin 600 de lei şi cel mult 3.400 de lei, pentru părinţii care alegeau concediul pentru creşterea copilului în vârstă de până la un an (sau până la trei ani, în cazul copilului cu handicap);
  • cel puţin 600 de lei şi cel mult 1.200 de lei, pentru părinţii care alegeau concediul pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani.

Totuşi, începând de azi, trebuie respectat doar cuantumul minim de 1.062,5 lei, indemnizaţia urmând să fie, în anumite cazuri, chiar mai mare de 3.400 de lei.

În afară de banii obţinuţi din salarii, activităţi independente, activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, cele 12 luni de venituri necesare anterior naşterii copilului pot fi constituite integral şi din perioade în care, de exemplu, solicitanţii au beneficiat de şomaj, concediu medical, pensie de invaliditate sau concediu fără plată pentru creşterea copilului.

Atenţie! Persoanele care se află în concediul de creştere la data de 1 iulie se bucură de recalcularea indemnizaţiei. Totodată, părinţii care nu puteau până acum să ceară intrarea în concediu sau care s-au aflat în concediu şi li s-a suspendat plata indemnizaţiei pot să se bucure (din nou) de aceste drepturi. (Informaţii pe larg despre regulile pentru recalcularea indemnizaţiei de creştere, publicate recent în Monitorul Oficial, găsiţi aici.)

Oricare dintre părinţi poate cere intrarea în concediu

Indemnizaţia lunară pentru concediul de creştere poate fi primită de oricare dintre cei doi părinţi fireşti ai copilului, pentru fiecare naştere, prevede OUG nr. 111/2010, în măsura în care sunt îndeplinite condiţiile legale de acordare. Mai exact, solicitanţii concediului şi indemnizaţiei trebuie să îndeplinească, în mod cumulativ, următoarele condiţii:

  • să fie cetăţeni români, cetăţeni străini sau apatrizi (adică fără cetăţenie);
  • să aibă domiciliul/reşedinţa pe teritoriul României;
  • să locuiască în România împreună cu copilul/copiii pentru care solicită drepturile şi să se ocupe de creşterea şi îngrijirea acestuia/acestora.

De reţinut este că, atunci când ambii părinţi îndeplinesc condiţiile pentru acordarea concediului de creştere, cel puţin o lună din perioada totală a concediului trebuie să fie alocată persoanei care n-a solicitat acest drept. Cu alte cuvinte, dacă mama intră în concediul de creştere, tatăl trebuie să stea şi el în concediu, în locul mamei, cel puţin o lună. De astăzi, dacă tatăl nu cere să intre în concediul de cel puţin o lună, mama poate să opteze pentru un concediu fără plată.

Important! Până la 30 iunie, beneficiarii cu drepturile stabilite de minimum şase luni erau obligaţi să-şi plătească impozitele şi taxele locale pentru bunurile deţinute în proprietate, în caz contrar plata indemnizaţiei lunare urmând să fie suspendată. Totuşi, această condiţie obligatorie a fost eliminată de astăzi.

De ce acte au nevoie părinţii

Indemnizaţia lunară aferentă concediului pentru creşterea copilului este acordată în baza unei cereri, care trebuie să fie însoţită de următoarele documente:

5.500
Acesta este numărul aproximativ de persoane care se bucură de o indemnizaţie mai mare de 3.400 de lei, potrivit estimărilor Executivului. În acelaşi timp, circa 52.000 de persoane primesc în continuare aceeaşi indemnizaţie.
  • copia actului de identitate al solicitantului şi a certificatului de naştere al copilului pentru care se solicită dreptul ori, după caz, de livretul de familie, certificate pentru conformitate cu originalul de către persoana care primeşte documentele;
  • actele doveditoare privind calitatea solicitantului şi relaţia acestuia cu copilul/copiii pentru care solicită dreptul, după caz;
  • actele doveditoare care să ateste veniturile obţinute în ultimele 12 luni înainte de data naşterii copilului;
  • dovada eliberată de angajator sau organele competente privind veniturile realizate;
  • dovada privind suspendarea activităţii pentru perioada în care se solicită concediul pentru creşterea copilului;
  • orice alte documente care să ateste îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate.

Cererea de concediu şi indemnizaţie, precum şi actele doveditoare, trebuie depuse la primăria localităţii pe raza căreia solicitantul îşi are domiciliul/reşedinţa. Apoi, acestea sunt transmise agenţiilor teritoriale pentru prestaţii sociale. Cererile sunt soluţionate prin decizie în 15 zile lucrătoare de la înregistrarea la agenţiile teritoriale, aceasta fiind comunicată solicitanţilor în cinci zile lucrătoare de la emitere.

Atenţie! Într-un comunicat de presă remis redacţiei noastre, referitor la modificarea normelor pentru aplicarea OUG nr. 111/2010, Guvernul a subliniat că prezentarea în copie a documentelor justificative este de-ajuns de la 1 iulie. Astfel, solicitanţii nu mai sunt nevoiţi să vină cu copii legalizate, verificarea copiilor simple făcându-se direct prin confruntarea cu actele originale.

În concediu, părintele poate obţine venituri limitate

Părintele aflat în concediul pentru creşterea copilului are voie să obţină venituri impozabile fără să-i fie suspendată plata indemnizaţiei, însă doar dacă acestea nu depăşesc o limită anuală stabilită de OUG nr. 111/2010.

Concret, până la 30 iunie, plata indemnizaţiei nu se suspenda dacă părintele aflat în concediu realiza venituri impozabile, prin desfăşurarea efectivă a unei activităţi în perioada respectivă, de maximum 3.000 de lei într-un an calendaristic. Totuşi, limita a crescut de azi la 3.187,5 lei, deoarece aceasta nu mai este raportată la indicatorul social de referinţă, ci la cuantumul minim al indemnizaţiei de creştere, înmulţit cu trei (1.062,5 lei x 3).

De asemenea, suspendarea plăţii nu se aplică nici persoanei care "primeşte diverse sume în baza legii, a contractului colectiv de muncă sau a contractului individual de muncă, acordate în perioada concediului pentru creşterea copilului, altele decât cele rezultate din desfăşurarea efectivă a unei activităţi în perioada de concediu", nici persoanei care primeşte indemnizaţii în calitate de consilier local sau judeţean (indiferent de nivelul acestora).

În afară de situaţia în care beneficiarul obţine venituri şi nu se încadrează în excepţiile amintite, ordonanţa de urgenţă stabileşte că suspendarea plăţii indemnizaţiei intervine în ziua următoare celei în care, de exemplu, acesta este decăzut din drepturile părinteşti, nu mai îndeplineşte condiţiile legale sau se constată înregistrarea (timp de trei luni consecutive) de mandate poştale returnate.

Atenţie! Plata indemnizaţiei încetează începând cu ziua următoare celei în care copilul împlineşte vârsta de doi ani, respectiv trei ani, în cazul copilului cu handicap.