Potrivit legislaţiei din România, persoanele asigurate pentru concedii şi indemnizaţii în sistemul de asigurări sociale de sănătate au dreptul la concedii medicale şi la plata indemnizaţiei de asigurări sociale de sănătate, dacă:

  • desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă sau în baza raportului de serviciu, precum şi orice alte activităţi dependente;
  • desfăşoară activităţi în funcţii elective sau sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti;
  • beneficiază de drepturi băneşti lunare ce se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, în condiţiile legii;
  • sunt asociaţi, comanditari sau acţionari.

Acordarea concediilor medicale şi plata indemnizaţiei de asigurări sociale de sănătate sunt reglementate în prezent prin intermediul OUG nr. 158/2005, în vigoare de la 1 iunie 2006.

Normele privind procedura de acordare a concediilor medicale au fost modificate joi, atunci când în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 46, a fost publicat Ordinul CNAS nr. 8/2016, document care aprobă noi proceduri de acordare a concediilor medicale. Noile dispoziţii, care se aplică deja, vizează persoanele internate în spital care părăsesc locaţia, femeile însărcinate sau lăuzele, respectiv victimele accidentului de la clubul bucureştean Colectiv. 

Principalele prevederi ale actului normativ publicat joi

Conform normelor legale, dreptul asiguraţilor la concedii medicale este condiţionat şi de plata contribuţiei aferente de către persoanele juridice sau fizice, în cotă de 0,85% aplicată la fondul de salarii realizat. Ordinul CNAS apărut ieri stabileşte că persoanele fizice autorizate (PFA) ce au optat pentru plata contribuției de concedii și indemnizații de 0,85%, pentru a beneficia de plata concediilor medicale, recalculează această contribuție în funcție de situația reală a veniturilor realizate, constatate prin decizia de impunere.

Important! Consultantul fiscal Adrian Benţa atrage atenţia că un PFA, chiar dacă plăteşte contribuţia la sănătate (CASS) în procent de 5,5%, nu beneficiază de concedii medicale plătite. Pentru a beneficia de acestea, PFA-urile trebuie să opteze la plata contribuției pentru concedii și indemnizații.

O altă modificare prevăzută de actul normativ publicat joi vizează victimele incendiului din 30 octombrie de la clubul Colectiv. Astfel, în cazul acestor persoane, certificatele de concediu medical se pot elibera şi la o dată ulterioară, dar nu mai târziu de 90 de zile. În mod normal, conform legii, certificatele de concediu medical se completează şi se eliberează la data la care se acordă consultaţia medicală, stabilindu-se numărul necesar de zile de concediu medical.

Normele metodologice de aplicare a OUG nr. 158/2005 prevăd că data de la care începe valabilitatea concediului medical poate fi ulterioară datei acordării numai în cazul certificatelor de concediu medical <<în continuare>>".

În situaţia imposibilităţii prezentării asiguratului la medic, se pot acorda certificate de concediu medical cu retroactivitate de 24 de ore.

De asemenea, Ordinul CNAS nr. 8/2016 stabileşte că, la externarea din spital, inclusiv pentru spitalizarea de zi, se poate acorda un concediu medical de la 1 la 7 zile calendaristice, iar în cazuri speciale, până la maximum 21 de zile calendaristice. Noutatea adusă de actul normativ amintit anterior constă în sintagma ”inclusiv pentru spitalizarea de zi”.

Potrivit aceluiaşi document, persoanele cu handicap asigurate beneficiază de concediu pentru sarcină și lăuzie, după luna a 6-a de sarcină, cu precizarea că durata minimă a concediului de lăuzie trebuie să fie obligatoriu de 42 zile calendaristice.

Actul normativ apărut ieri tratează și situația în care angajatorul își suspendă temporar activitatea sau activitatea încetează prin divizare, fuziune, dizolvare, reorganizare, lichidare, sau faliment. În aceste situații, drepturile de concedii medicale se achită din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS) cu precizarea că aceste indemnizații se achită în condițiile menținerii concediului medical pentru aceeași afecțiune.

Nu în ultimul rând, documentul citat aprobă modelul adeverinţei pe care angajatorul este obligat să o elibereze salariatului, adeverinţă din care trebuie să rezulte numărul de zile de concediu medical avute de asigurat în ultimele 12 luni, în vederea acordării certificatelor de concediu medical. 

Ce tipuri de concedii medicale se acordă?

OUG nr. 158/2015, actul normativ care reglementează acordarea concediilor medicale, stabileşte tipurile de concediu medical şi indemnizaţiile ce pot fi acordate salariaţilor, astfel:

  • concedii medicale şi indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obişnuite sau de accidente în afara muncii;
  • concedii medicale şi indemnizaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă, exclusiv pentru situaţiile rezultate ca urmare a unor accidente de muncă sau boli profesionale;
  • concedii medicale şi indemnizaţii pentru maternitate;
  • concedii medicale şi indemnizaţii pentru îngrijirea copilului bolnav;
  • concedii medicale şi indemnizaţii de risc maternal.

Potrivit legii, stagiul minim de cotizare pentru acordarea drepturilor amintite anterior este de o lună realizata în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical, însă există şi excepţii de la această regulă, printre ele fiind cazul urgenţelor medico-chirurgicale, tuberculozei, bolilor infectocontagioase din grupa A, neoplaziilor şi SIDA, când dreptul la concediu şi indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă nu sunt condiţionate de realizarea stagiului de cotizare.

De asemenea, concediul şi indemnizaţia pentru risc maternal nu sunt condiţionate de stagiul de cotizare.

În cazul în care stagiul de cotizare este mai mic de o lună, pentru situaţiile menţionate, baza de calcul a indemnizaţiilor o constituie venitul lunar din prima luna de activitate pentru care s-a stabilit să se platească contribuţia.

Certificatele medicale sunt emise de medicul curant, acesta fiind orice medic aflat în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, precum şi orice alt medic cu autorizaţie de liberă practică valabilă şi care încheie o convenţie în acest sens cu casele de asigurări de sănătate.

Durata concediilor medicale și plata indemnizației

Persoanele asigurate sunt obligate să anunțe plătitorul despre acordarea concediului medical și să prezinte certificatul de concediu medical pentru plata indemnizației până cel mai târziu la data de 5 a lunii următoare celei pentru care s-a  acordat concediul.
  
Perioada pentru care medicul de familie poate acorda concediu medical pentru un asigurat pentru incapacitate temporară de muncă este de maximum 45 de zile calendaristice în ultimul an, iar după această perioadă eliberarea certificatelor de concediu medical se va face numai de către medicul curant din ambulatoriul de specialitate sau spital, în caz de internare, cu încadrarea în duratele maxime prevăzute de lege.
 
Numărul maxim de zile remunerate pentru incapacitate temporară de muncă este de 183 de zile în interval de un an.
 
O altă excepție prevăzută de Normele metodologice de aplicare a OUG 158/2005 este durată maximă de acordare a concediului și a indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă în cazul unor boli speciale, perioadă ce poate ajunge până la 1 an și 6 luni, în condițiile legii.
 
La certificatele medicale cu durată peste 90 de zile, prelungirea trebuie aprobată de medicul expert al asigurărilor sociale, iar plata indemnizației se va face până la împlinirea termenului de 183 de zile. Însă, medicul expert poate emite avizul de pensionare de invaliditate după împlinirea termenului de 90 de zile a concediului medical, caz în care plata indemnizației aferente se va face până la sfârșitul lunii următoare celei în care s-a emis avizul, respectând durată maximă de acordare a concediului.
 
Plata indemnizației pentru concediul medical pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani, sau a copilului cu handicap pentru afecțiuni intercurente până la vârstă de 18 ani, se efectuează pentru o perioadă de cel mult 45 de zile calendaristice, în interval de un an pentru fiecare copil. Ca excepție de la această regulă, perioada concediului medical poate fi prelungită până la 90 de zile, în cazul în care copilul este diagnosticat cu  boli infectocontagioase, neoplazii, este imobilizat în aparat gipsat sau este supus unor intervenții chirurgicale, urmând ca prelungirea să fie acordată în condițiile legii cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale.
 
Potrivit prevederilor legale, plata indemnizaţiei încetează începând cu ziua următoare celei în care:

  • beneficiarul a decedat;
  • beneficiarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale pentru acordarea indemnizaţiilor;
  • beneficiarul şi-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat cu care România nu are încheiată convenţie de asigurări sociale;
  • beneficiarul şi-a stabilit domiciliul pe teritoriul unui stat cu care România a încheiat convenţie de asigurări sociale, dacă în cadrul acesteia se prevede că indemnizaţiile se plătesc de către celălalt stat.