Special pentru AVLIL :P :
citat:
"OPINIE SEPARATÃ
Consider că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.48 din Legea fondului funciar nr.18/1991 este întemeiată şi ar fi trebuit admisă pentru următoarele motive:
Potrivit Deciziei nr.630/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.518 din 1 august 2007, Curtea a reţinut că, în cauza aflată pe rolul instanţei judecătoreşti, calitatea de moştenitor nu poate fi recunoscută decât ca urmare a aplicării legii şi numai în limitele stabilite de aceasta, întrucât, aşa cum s-a arătat mai sus, legea are ca scop reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea unor persoane care, la data intrării în vigoare a legii, nu aveau calitatea de proprietari. Prin urmare, Curtea a apreciat că nu se poate invoca, în aplicarea prevederilor Legii nr.18/1991, garantarea şi ocrotirea constituţională a dreptului de proprietate în persoana reclamanţilor, câtă vreme aceştia nu sunt titulari ai acestui drept, ce urmează a se naşte ulterior, prin efectul şi în condiţiile legii menţionate.
Cu toate acestea, prevederile art.8 alin.(2) din Legea nr.18/1991 recunosc calitatea de persoane îndreptăţite tuturor moştenitorilor membrilor cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producţie sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, în condiţiile legii civile. În situaţia specială în care moştenitorii nu îşi pot dovedi această calitate, întrucât terenurile nu s-au găsit în circuitul civil, dispoziţiile art.13 alin.(2) din lege prevăd că aceştia sunt socotiţi repuşi de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparţinut autorului lor. Ei sunt consideraţi că au acceptat moştenirea prin cererea pe care o fac comisiei. Prin reglementările menţionate, Legea nr.18/1991 conferă persoanelor îndreptăţite ceea ce Curtea europeană a drepturilor omului a calificat drept speranţă legitimă de a obţine exerciţiul efectiv al dreptului de proprietate.
Într-un atare context reglementat de lege, diferenţa pe care o stabileşte art.48 între moştenitorii cetăţeni români şi moştenitorii foşti cetăţeni români nu are o justificare obiectivă şi rezonabilă. Astfel, în condiţiile în care art.13 alin.(3) prevede că “Titlul de proprietate se emite cu privire la suprafaţa de teren determinată pe numele tuturor moştenitorilor, urmând ca ei să procedeze potrivit dreptului comun”, cum poate fi justificată discriminarea care operează între succesorii aceluiaşi de cuius (care pot fi chiar rude de gradul II – fraţi)?
Sub acest aspect, potrivit jurisprudenţei Curţii europene a drepturilor omului (cauza “Pretty împotriva Marii Britanii”, 2002, cauza “Examiliotis împotriva Greciei”), în aplicarea art.14 din Convenţie referitor la interzicerea discriminării, diferenţa de tratament între persoanele aflate în situaţii identice sau comparabile este discriminatorie dacă nu are la bază o justificare obiectivă şi rezonabilă, respectiv dacă nu urmăreşte realizarea unui scop legitim sau dacă nu există un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele utilizate şi scopul vizat.
Pe de altă parte, potrivit art.18 alin.(1) din Constituţie „Cetăţenii străini şi apatrizii care locuiesc în România se bucură de protecţia generală a persoanelor şi a averilor, garantată de Constituţie şi de alte legi.” Dacă în ceea ce priveşte protecţia generală a persoanelor, aceasta devine eficientă şi concretă numai dacă cetăţenii străini şi apatrizii locuiesc în România, în ceea ce priveşte protecţia averilor, această garanţie operează atâta vreme cât bunurile aparţinând cetăţenilor străini sau apatrizilor se află pe teritoriul României. Orice altă interpretare ar conduce la concluzia, pe care o apreciem eronată, ca statul român să garanteze averile cetăţenilor străini şi apatrizilor care locuiesc în România, dar ale căror averi se află pe teritoriul altor state.
Prin urmare, dispoziţiile art.18 alin.(1) din Constituţie, coroborate cu cele ale art.46 referitoare la garantarea dreptului la moştenire şi cu cele ale art.1 alin.(3) teza întâi, conform cărora “România este stat de drept”, constituie suficiente temeiuri constituţionale pentru admiterea excepţiei care a făcut obiectul numeroaselor dosare aflate pe rolul Curţii.
Judecător,
Augustin Zegrean"
Stimata AVLIL dupa cite se pare mai avem si judecatori care sunt meseriasi si nu secretari UTC sau PCR..
Stimata AVLIL..eu am inteles ca sunteti avocat..Credeam ca ati inteles ca nu fac nici un schimb cu statul roman..vreau inapoi ce a apartinut familiei mele si ceea ce statul de care pomeniti (cel comunist si urmasii sai) a luat pe nedrept ,fara sa plateasca nimic si nu vrea sa inapoieze.Asta-i problema si nu cetatenia mea.Cit despre dreptul la mostenire..Tatal meu(cetatean roman) decedat in 1992 a mostenit pe unchiul meu prin testament.Eu l-am mostenit pe tatal meu.Cred ca ma subrog (dupa cunostinta mea ) depturilor sale si aveam dreptul sa-l mostenesc pe unchiul meu.Daca pentru un romin in aceleasi conditii chestia asta se numeste mostenire si pentru mine se numeste tot...mostenire.Cred ca aveti o notiune despre dreptate ..cel putin ciudata..:(
PS.
Daca trebuie sa-mi iau cetatenia nu este nici o problema ..pina in 2007 nu am avut cum pentru ca, spre invatatura D-voastra, nu toate tarile acorda dubla cetatenie.
Probabil ca dupa Legea 18 asa este..dar Romania are si alte legi(plus Constitutia) care reglementeaza dreptul la mostenire. Legile speciale au un alt scop..si nu sunt facute sa desfiinteze Constitutia..iar o data intrati in UE legile sunt pentru toti membrii egale..
PS1
"Adica imi vreau toate drepturile si sa n-am nicio obligatie nu se poate"
Aici chiar ca a vorbit secretara de partid!!:))
avocatnet.ro explicăm legislația
