Motive temeinice de recuzare judecator ?

nu pricep scopul intrebarii. recuzarea nu poate fi facuta decit ptr motivele expres prevazute in lege. in rest, vorbim vorbe :)

matahachiro a scris:

nu pricep scopul intrebarii. recuzarea nu poate fi facuta decit ptr motivele expres prevazute in lege. in rest, vorbim vorbe :)

Ma refer la interpretarea legal si corecta a :

Art. 27. - Judecatorul poate fi recuzat: ...

7. daca si-a spus parerea cu privire la pricina ce se judeca;
8. daca a primit de la una din parti daruri sau fagaduieli de daruri ori altfel de indatoriri;
9. daca este vrajmasie intre el, sotul sau una din rudele sale pana la al patrulea grad inclusiv si una din parti, sotii sau rudele acestora pana la gradul al treilea inclusiv.

Pentru termene inutil acordate, au fost cazuri de sanctionare a judecatorilor,dar nu e motiv de recuzare.Eu cred ca lipsa de pregatire si necunoasterea legii de catre unii magistrati ar trebui sa fie motiv de recuzare.

rolandmindrila a scris:

Vi se pare normal sa fie recuzat pentru:
- incalcarea principiului impartialitatii si egalitatii de sanse
- consiliere in timpul sedintei
- nerecunoasterea procurei generale autentificata
- antepronuntare
- tergiversari la nesfarsit si discutii pe langa fondul cauzei

Textul art. 27 nu poate fi interpretat extensiv pentru ca ... s-ar ajunge se aleaga de fapt judecatorii, fiecare parte putand sa-i recuze pe toti ceilalti care, in opinia partii care cere recuzarea, fie discuta pe langa fondul cauzei (cine stabileste ca e pe langa fondul cauzei cat timp judecatorul este suveran si poate pune orice fel de intrebari pentru a afla adevarul?) sau fac alte activitati care deranjeaza.
Sunt judecatori care provoaca discutii inutile, tergiverseaza dosarele etc? Sunt. Insa impotriva lor se poate face o plangere la CSM pentru abateri disciplinare, nu o cerere de recuzare fara temei in lege.
Ah, sa nu uit ...
Daca se antepronunta ... rezulta ca si-a spus parerea cu privire la pricina ce se judeca si poate fi recuzat
Pentru restul motivelor, asa cum am aratat deja, nu poate fi recuzat pentru ca nu exista temei legal.

Eu consider că nu este obligatoriu să privim la art. 24-art. 36 din Codul de Procedura Civila.

Având în vedere că România a aderat la Convenția Europeană, atât textul ad litteram al Convenției - teza judecării de catre o instanta impartiala, cât și statuările CEDO cu privire la art 6 al Convenției ne sunt obligatorii.

În cele ce urmează, voi încerca să arăt, sumar, modul de analiză al CEDO referitor la imparțialitate.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin jurisprudența sa consantă, a furnizat un mecanism de analizare a imparțialității instanțelor, bine determinat.

Astfel, în analizarea eventualei imparțialități, CEDO a elaborat două criterii de analiză a violării art. 6.1, respectiv cel subiectiv și cel obiectiv.

"Curtea reiterează faptul că existența imparțialității, în accepțiunea Articolului 6 Paragraful 1, este necesar a fi determinată potrivit testului subiectivității, care stă la baza atitudinii și convingerii personale a judecătorului într-un anumit caz, și de asemeni, potrivit unui test obiectivității, din care să reiasă dacă respectivul judecător oferă garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în această privință "- Cauza Ferrantelli and Santangelo v. Italy nr 19874/92 , Hotărârea din 7 august 1996 , prg. 56 .


1. criteriul subiectiv.

- principiul primordial îl reprezintă cel potrivit căruia un tribunal este prezumat ca independent și imparțial;

- principiul derivat este cel potrivit căruia imparțialitatea judecătorului este prezumată până la dovedirea probei contrarii - veziCauza Micallef v. Malta nr. 17056/06 , Hotărârea din 15-10-2009, prg 94-97


2. criteriul obiectiv.

În analizarea acestui criteriu "va trebui determinat dacă, în afara conduitei personale a judecătorului, există fapte dovedite de natură a ridica îndoieli în ceea ce privește imparțialitatea acestuia. In această privință, chiar și aparențele pot căpăta importanță." - Cauza HAUSCHILDT v. DENMARK nr. 10486/83, Hotărârea din 24 May 1989, prg. 48


Astfel, consider că este legal dar și util pentru instanțele noastre ca, in loc să analizeze restrictiv prevederile Procedurii Civile, să se raporteze și la modul de analiză CEDO. Câteodată o analiză restrictivă poate fi o scuză pentru a nu se înfăptui justiția.

Mulțumesc domnului rolandmindrila pentru discutia interesantă.