În contextul globalizării și al creșterii tranzacțiilor transfrontaliere, dubla impunere a devenit o problemă majoră pentru grupurile de companii multinaționale care operează în România. Controalele în domeniul prețurilor de transfer efectuate de către autoritățile fiscale române se concretizează, de regulă, în ajustări semnificative ale prețurilor de transfer la nivelul contribuabililor români. Cu alte cuvinte, se ajunge în situația nedorită ca același venit să fie impozitat în două state diferite. Citește articolul
Adoptată pentru prima dată în anul 2017 în România, obligația de raportare pe fiecare țară în parte (Country by Country Reporting - CbC) solicită grupurilor de întreprinderi multinaționale cu venituri consolidate de cel puțin 750 de milioane de euro să furnizeze autorităților fiscale informații detaliate despre distribuția globală a veniturilor și impozitelor plătite. Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și-a direcționat recent atenția asupra acestor raportări și a demarat proceduri de control pentru a verifica îndeplinirea de către contribuabili a obligațiilor specifice de notificare/raportare. Citește articolul
Tendințele economiei globale influențează din ce în ce mai mult taxarea la nivel internațional, afectând contextul în care societățile operează. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) a fost în prima linie a abordării acestor provocări prin intermediul inițiativei sale privind erodarea bazei de impozitare și transferul profiturilor (BEPS). Citește articolul
Pentru o identificare mai ușoară a situațiilor în care o companie datorează impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) sau impozitul minim global (IMG), specialiștii de la PwC România au conturat patru scenarii bazate pe situațiile în care există profit sau pierdere. Citește articolul
Impozitul minim global, ce vizează multinaționalele și grupurile naționale mari, se aplică din 2024 și în România. Deși acesta face referire la trei reguli distincte de impozitare a marilor afaceri, doar una dintre ele este, de fapt, de interes pentru jurisdicția României - impozitul suplimentar național. Citește articolul
Din 2024 se aplică impozitul minim global, ce vizează, în esență, multinaționalele și grupurile naționale mari. În acest context, specialiștii recomandă începerea pregătirilor încă de pe acum, deoarece vorbim de o legislație foarte complexă și greu de aplicat în practică. Citește articolul
Un aspect important în legătură cu impozitul minim global de 15% este că acesta se aplică în paralel cu impozitul pe profit național de 16%, subliniază specialiștii de la PwC România. Cu alte cuvinte, nu putem exclude impozitul minim global dacă deja plătim impozitul pe profit și nici nu putem exclude impozitul pe profit dacă începem să plătim impozitul minim global. Prin impozitul minim global se face o verificare finală a impozitării locale în România. Citește articolul
Raportul Public Country by Country (Public CbC) este o inițiativă legislativă la nivelul Uniunii Europene menită să aducă mai multă transparență în practicile fiscale ale grupurilor de entități care au o prezență în Uniunea Europeană. România s-a grăbit să transpună prevederile directivei UE care reglementează raportarea Public CbC mai devreme decât termenul minimal prevăzut de directivă. Raportul Public CbC poate avea implicații semnificative pentru contribuabilii din România - aceștia trebuie să fie conștienți de eventualele consecințe ale acestei raportări. Citește articolul
Multinaționalele și grupurile naționale mari care vor datora impozitul minim global ar trebui să facă, în România, declararea și plata cu ceva timp înainte de termenul-limită (primul este fixat în 18 luni de la terminarea anului 2024). Practic, este necesară o coordonare la nivel de grup pentru ca la termenul-limită situația să fie deja clară pentru societatea-mamă. Citește articolul
Dacă în 2024 există un impact al impozitului minim global asupra lor, multinaționalele și grupurile naționale mari trebuie să-l reflecte în situațiile financiare aferente acestui an, atrag atenția specialiștii de la PwC România. Asta înseamnă, automat, că entitățile vizate trebuie să facă analize preliminare încă de pe acum pentru a vedea dacă vor fi afectate sau nu, ca să știe ce să facă în privința bilanțurilor la început de 2025. Citește articolul