Hărțuirea morală este un comportament sancționabil încă puțin cunoscut în rândul salariaților, dar și al unor angajatori, deși a fost introdus în legislația noastră de peste un an. Dacă stresul și epuizarea fizică sunt două aspecte pe care hărțuirea morală o poate lua la locul de muncă, un lucru mai puțin cunoscut este și că sub același aspect intră și scoaterea în mod constant a unui salariat din proiecte sau activitățile de zi cu zi ale firmei. Citește articolul
Deşi nu are încă un an de când a fost reglementată în România, hărţuirea morală la locul de muncă reprezintă un aspect pe care orice angajator trebuie să-l cunoască şi să facă tot posibilul pentru a-l combate, mai ales că el poate fi dat în judecată de salariați și poate ajunge să le plăteasă daune morale sau consiliere psihologică. Citește articolul
O nouă lege intrată în vigoare în luna august stabilește că salariații hărțuiți moral la locul de muncă (noțiune care include stresul și epuizarea fizică) pot obține despăgubiri în instanță de la angajator sau chiar bani pentru a merge la ședințe de terapie. În practică, însă, hărțuirea morală este destul de greu de dovedit și oricum procedura este de durată. Citește articolul
O nouă lege care reglementează hărțuirea morală la locul de muncă stabilește că într-o astfel de situație, sarcina probei revine angajatorului. De fapt, asta înseamnă că, dacă se ajunge în instanță, angajatorul va trebui să dovedească faptul că salariatul nu are dreptate, a explicat pentru redacția noatră Anca Zegrean, Head of Labor Practice la Biriș Goran. Citește articolul
Dovedirea faptelor de hărțuire morală la locul de muncă este o sarcină ce revine atât angajatului, cât și angajatorului, potrivit noilor reglementări din legislația muncii în materie de hărțuire. Anca Zegrean, Head of Labor Practice la Biriș Goran, a explicat pentru avocatnet.ro că pentru a dovedi hărțuirea morală la locul de muncă, angajatul trebuie să vină cu probe concrete (mesaje, martori etc.), iar angajatorul trebuie să demonstreze că s-a conformat obligațiilor legale și a investigat situația reclamată de către salariat. Citește articolul
Introducând în legislația contra discriminării aspecte ce țin de hărțuirea morală la muncă, parlamentarii au precizat expres că firmele trebuie să ia orice măsuri necesare pentru a preveni și combate acest fenomen, iar una dintre propunerile explicitate este modificarea regulamentului intern pentru a introduce sancțiuni în acest sens. Sancțiunea pentru angajatorii care nu iau măsurile de prevenire și combatere este una destul de mare. Citește articolul
Hărțuire, hărțuire sexuală, morală, psihologică - ce fapte se încadrează unde, ce se sancționează penal și ce se sancționează contravențional? Pentru că în domeniul relațiilor de muncă au apărut în ultima lună unele completări legislative în legătură cu faptele de hărțuire, pe lângă aspecte pe care deja le conțineau diverse legi, ne-am gândit că e cazul să trecem în revistă reglementările principale ale diverselor hărțuiri existente acum în lege: Citește articolul
Stresul și epuizarea fizică sunt considerate de-acum ca fiind forme ale hărțuirii morale la locul de muncă, conform unei legi noi. Dacă identifică fapte de hărțuire morală, autoritățile pot obliga angajatorul la plata consilierii psihologice a salariaților, însă se poate ajunge și la amenzi de până la 200.000 de lei, dacă firma refuză să dea banii. Citește articolul
Legislația privind prevenirea și sancționarea discriminărilor și cea privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați au fost modificate de un act normativ ce se aplică de luni. Astfel, de-acum e considerată formă de discriminare și hărțuirea morală la locul de muncă, salariații hărțuiți putând fi despăgubiți, în urma deciziei unei instanțe judecătorești, inclusiv cu bani pentru consiliere psihologică, iar colegii lor hărțuitori pot fi sancționați de autorități. Citește articolul
Angajatorii pot fi amendaţi, de acum, cu sume de până la 200.000 de lei dacă nu iau măsuri de prevenire a hărţuirii la locul de muncă, potrivit unei legi respinse inițial în Parlament, dar care a ajuns totuși să fie adoptată de Camera decizională și să fie publicată în Monitorul Oficial. Citește articolul