În Codul muncii, dar și în ordonanța concediilor medicale, este specificat expres că medicalul întrerupe concediul de odihnă, dar și pe cel fără plată. Regula este importantă din două perspective: aceea a indemnizației de concediu medical, de care angajatul nu poate fi lipsit, dar și din perspectiva reluării, ulterior, conform unei programări convenite, a concediului care a fost întrerupt de medical. Citește articolul
De principiu, dacă angajatul nu prestează activitate, nici dreptul său la concediul de odihnă „nu se acumulează”, dar există, totuși, unele perioade în care, chiar dacă angajatul nu este la muncă, zilele sale de concediu nu sunt afectate. Practic, asta înseamnă că dacă nu ne aflăm într-o situație de excepție, perioada de absență, cel mai probabil, afectează dreptul la concediu de odihnă. Citește articolul
Dreptul la concediu de odihnă plătit este recunoscut de legislația muncii, iar faptul că angajatorul recompensează orele prestate suplimentar de salariat cu ore sau zile libere plătite nu înseamnă că angajatul își pierde dreptul de a se bucura de zilele de odihnă sau numărul total al acestora se reduce. Acest drept al celor minim 20 de zile lucrătoare de concediu de odihnă nu poate fi pierdut nici dacă există prevederi contrare în contractul de muncă individual sau colectiv. Citește articolul
Regula este aceea că angajatul trebuie să-și ia concediul de odihnă plătit anual, iar compensarea în bani a concediului nu se face decât într-o singură situație și doar când discutăm de concediul restant. La nivelul CJUE, s-a subliniat în mod permanent că efectul pe care concediul anual plătit îl are asupra securității și sănătății lucrătorilor este pe deplin benefic dacă el este efectuat în anul prevăzut în acest scop. Pot exista, desigur, situații excepționale în care un angajat nu-și poate lua concediu (total sau parțial) atunci când are dreptul la el, iar luarea ulterioară a zilelor restante este deplin permisă de lege și ar trebui să fie îngăduită obligatoriu și de angajator. Situațiile în care angajatul nu-și ia concediu ani la rândul ca urmare a deciziei sale de a nu beneficia de al său drept sunt, poate, printre cele mai puțin frecvente, dar ele există. Angajatorii ar trebui, totuși, să se asigure că angajații chiar își exercită dreptul la concediu. Citește articolul
Zilele de concediu de odihnă neluate din anul 2021 trebuie să fie acordate, în natură, cel târziu până la mijlocul anului 2023, respectiv până la finalul acestei luni, potrivit legislației muncii. Citește articolul
Salariații au dreptul la concediu de odihnă, liber pentru sărbătorile legale, precum și la alte zile libere suplimentare, plătite sau nu, cuprinse în Codul muncii sau alte acte normative. Ne referim, de pildă, la liberele pentru donarea de sânge, pentru evenimentele familiale deosebite, pentru fertilizarea in vitro sau pentru îngrijirea sănătății copilului. Încuviințarea acestor zile libere este, aproape întotdeauna, legată de un context anume și pentru care angajatorul va cere cu siguranță un document doveditor. Ca atare, acordarea lor altcândva, de pildă, pentru a crea „puntea” cu o altă zi liberă, ar putea fi ușor refuzată. Citește articolul
Chiar dacă în aceste perioade angajatul nu prestează în mod concret activitate, oricât de întinse ar fi, acesta nu-și pierde dreptul la concediul de odihnă anuală în mod corespunzător, perioadele fiind asimilate celor de activitate. Citește articolul
Pot exista situații în care angajatul beneficiază de tot concediul la care ar fi avut dreptul în acel an de muncă în prima parte a anului, iar apoi pleacă din firmă ori este dat afară. Cu toate că i se pune în vedere că a beneficiat de ceva mai mult concediu decât ar fi avut dreptul și, implicit, de o indemnizație de concediu la care în parte nu ar fi avut dreptul, la acel moment din an, angajatul ar putea să refuze ideea de a restitui vreun leu angajatorului. Există o singură soluție pentru angajatorii care vor să recupereze acei bani, iar aceea nu e reprezentată de reținerile salariale. Citește articolul
Situația zilelor de concediu neluate la terminarea contractului de muncă poate arăta diferit de la un angajat la altul, dar de principiu avem câteva situații ce se pot contura în practică: avem zile restante doar din anul în curs sau avem zile restante și din anul/anii anterior/anteriori. Acestea sunt singurele în care angajații au dreptul la compensarea în bani a zilelor de concediu, iar firmele trebuie să aibă grijă la calculul corect al acestor sume, ce vor trebui virate cu ultimele plăți salariale. Citește articolul
Deși în privința concediului de odihnă nu au intervenit modificări directe în legislație, alte aspecte de noutate sau modificări ale drepturilor și obligațiilor existente în cod pot ajunge să se reflecte, nu neapărat în mod corect sau legal, asupra concediului de odihnă. Așadar, câteva clarificări merită punctate din timp. Citește articolul