Principalul criteriu de departajare între cine are obligații și cine nu are în privința obligației de a avea un canal intern de raportare în contextul Legii Whistleblower este numărul de angajați. În cazul entităților publice, numărul de angajați nu prezintă relevanță însă. La acest moment, toți angajatorii privați cu cel puțin 50 de angajați au obligația de a avea un canal intern de raportare, riscând altfel o amendă ce poate ajunge până la 40.000 de lei. Canalul intern de raportare este un mecanism vital pentru asigurarea respectării legii în cadrul entităților publice și private. Instituirea și gestionarea eficientă a acestuia nu numai că promovează un mediu de lucru etic și legal, dar protejează și drepturile celor care își asumă responsabilitatea de a semnala neregulile. Citește articolul
Ultimele șase luni au adus în planul reglementărilor aplicabile raporturilor de muncă noi obligații. Ce au în comun Legea Whistleblower și metodologia privind prevenire hărțuirii e nu doar ziua de 17 a lunii în care a intrat în vigoare o obligație sau alta, ci și faptul că acele obligații vin la pachet cu necesitatea de a avea un responsabil desemnat. Dacă una dintre obligații nu vizează însă micii angajatori, cealaltă se aplică absolut tuturor angajatorilor din România. Citește articolul
Avertizorul este persoana care efectuează o raportare sau divulgă public informații referitoare la încălcări ale legii, obținute în context profesional. De cele mai multe ori, avertizorul este chiar un angajat care a aflat despre anumite încălcări ale legii care se petrec în compania sau instituția/autoritatea publică unde lucrează. Când angajatul denunță încălcarea legii privind achizițiile publice și situația „explodează” apoi în presă, devine ținta unor represalii mergând de la cercetări pentru diverse fapte, acuzații de hărțuire, discriminare salarială și până la imposibilitatea de a mai intra fizic în birou. Legea îi protejează însă pe avertizori: ca să nu fie dezavantajați de durata unui proces privind legalitatea măsurilor, judecătorii pot decide, separat, într-o acțiune privind suspendarea măsurilor, că acestea au caracterul unor represalii ca urmare a avertizării de integritate. La angajatori însă legea pune din nou sarcine probei în brațele acestora: trebuie să dovedească faptul că măsurile nu sunt ceea ce par. Citește articolul
Data de 17 decembrie este cea de la care discutăm de aplicarea extinsă a Legii avertizorilor în România (Legea Whistleblowers), întrucât obligația de a avea canale interne de raportare și proceduri aferente începe să se aplice de la acest moment și companiilor care au între 50 și 249 de angajați. Iată ce presupune asta, mai exact: Citește articolul
Protecția celor care semnalează încălcări ale legii într-un context profesional a devenit, începând cu luna decembrie 2022, o obligație legală reglementată prin Legea nr. 361/2022 privind protecția avertizorilor în interes public (Legea) care transpune la nivel național Directiva Europeană 1937/2019. Deși importanța acestui act normativ în contextul asigurării securității relațiilor sociale este evidentă, impactul este cu atât mai semnificativ din perspectiva sustenabilității (politici de mediu, sociale și de guvernanță – ESG). Citește articolul
Legea avertizorilor de integritate stabilește că atât dobândirea/accesarea, cât și utilizarea „secretelor comerciale” pentru scopul raportării/divulgării publice, nu atrag răspunderea avertizorului, cu condiția principală ca „secretele comerciale” să fie necesare pentru scopul raportării/divulgării publice. Ce înseamnă asta, mai exact, respectiv când ar putea fi atrasă răspunderea pentru divulgarea secretelor comerciale, precum și ce înțelegem prin sintagma „secret comercial” este explicat în acest material. Citește articolul
Prima modificare la Legea Whistleblower (Legea avertizorilor de integritate) intră pe 31 martie în vigoare și pune legea în acord cu recomandările Comisiei Europene. Mai exact, modificarea vizează raportările anonime: acestea vor trebui luate în considerare și dacă indicii în privința unei încălcări a legii nu sunt temeinice, Comisia considerând că această condiție a temeiniciei ar putea ajunge să descurajeze raportările. Ce raportări trebuie luate în calcul: Citește articolul
Legea privind protecția avertizorilor în interes public protejează persoanele care raportează încălcări ale legii, oferindu-le inclusiv măsuri reparatorii în cazul în care suferă represalii ca urmare a raportărilor. Principalii vizați în această lege sunt, în mod evident, cei care fac raportările, care comunică, intern sau extern, despre încălcările legii de care află în context profesional. Ca să beneficieze de protecția acestei legi însă, avertizorii trebuie să înțeleagă câte ceva despre funcționarea ei mai întâi. Citește articolul
Conform Legii Whistleblower, raportarea internă este regula și se realizează prin canalele interne puse la dispoziție de autorități sau de persoane juridice de drept public și privat, însă entitățile private cu mai puțin de 50 de angajați nu sunt obligate să aibă un astfel de canal. Specialiștii le recomandă însă și celor scutiți de obligație să depună eforturile pentru a pune la dispoziție un atare canal de raportare, eficient și suficient de credibil astfel încât avertizorii să-l aleagă în detrimentul raportării externe, care nu e tocmai dezirabilă. Citește articolul
În contextul Legii Whistleblower (Legea avertizorilor de integritate), angajatorii, în special, se pot face vinovați de măsuri luate cu titlu de represalii contra angajaților care au făcut raportări privind fapte ce reprezintă încălcări ale legii în mediul profesional. Ca atare, angajatorii care „se răzbună” față de angajații-avertizori vor trebui , dacă măsurile sunt contestate în instanță, să dovedească faptul că măsurile luate, de la caz la caz, nu au legătură cu raportarea și au fost luate în alt context ori s-au bazat pe alte considerente decât raportarea. Citește articolul