ACCES PREMIUM
Normele Legii prestatorilor casnici vor fi modificate curând, conform unui proiect de hotărâre de Guvern pus joi în dezbatere la Ministerul Muncii. Scopul proiectului e de alinia normele la modificările aduse legii luna trecută.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Înțelegerea importanței semnalizării de securitate și de sănătate la locul de muncă (SSM) este esențială pentru prevenirea accidentelor. Pentru a evita evenimentele nefericite, regulile specifice impun ca în locurile unde se desfășoară activități să avem semne care să ne avertizeze despre pericole potențiale sau care să ne instruiască cu privire la ce trebuie să facem. Semnalizarea este importantă nu doar pentru lucrători, ci și pentru vizitatori și înseamnă orice formă de comunicare care informează despre siguranță și sănătate la locul de muncă, putând fi vorba de un panou, o culoare distinctivă, un semnal luminos sau sonor, o indicație verbală sau chiar un gest.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Impunerea unei limite maxime a decontării cheltuielilor cu ochelari angajaților din instituțiile/autoritățile publice se va reflecta, cel mai probabil, în practica angajatorilor din mediul privat și nu într-un mod care să-i avantajeze, la final, pe angajatori. Riscul major se află însă pe plan fiscal. Problema din recentul proiect de OUG nu ar fi neapărat impunerea unei limite sau, măcar, a unui interval de cost, ci faptul că limita e nejustificat de scăzută.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Norvegia a demonstrat un angajament exemplar în ceea ce privește îmbunătățirea sănătății și securității la locul de muncă (SSM), devenind un model de urmat pentru alte state europene, potrivit unui raport publicat săptămâna aceasta de Agenția Europeană de SSM (AESSM). Printr-o serie de măsuri inovatoare și reglementări stricte, Norvegia a reușit să creeze un mediu de muncă mai sigur și mai sănătos pentru toți angajații săi. Raportul descrie actuala strategie a Norvegiei în domeniul SSM și prezintă rezultatele a șase studii de caz pe teme specifice, în această ordine: strategia bazată pe riscuri a autorității pentru inspecția muncii, cooperarea între diferitele agenții și autorități ale statului, lecțiile învățate în pandemie (utilizarea inspecțiilor virtuale), call-centerul autorității pentru inspecția muncii, serviciile de sănătate ocupațională și schema reprezentanților pentru SSM (terți care se ocupă de supraveghere pe diferite sectoare de activitate, dar nu sunt inspectori de muncă).
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Jurisprudență utilă
Când angajatul susține în instanță că fostul angajator a făcut abuz de drept prin încetarea contractului său pe perioada de probă, deși se înțelegea bine cu toți colegii, clienții și părea că își îndeplinește sarcinile conform fișei postului, acesta trebuie să probeze cele susținute, a decis în mod definitiv, recent, o instanță, într-o speță care ilustrează destul de bine ideea de marjă de apreciere a angajatorului în privința continuării relației de muncă cu un angajat pe care nu-l consideră potrivit postului.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Preavizul în cazul concedierii este un drept al angajatului și presupune un minim de 20 de zile lucrătoare acordate acestuia pentru a-și găsi, eventual, un nou loc de muncă. Modul de calcul al acestui termen a fost recent tranșat printr-un recurs în interesul legii, dar sunt numeroase aspecte privind acordarea acestuia pe care angajatorii nu le respectă întotdeauna în practică.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Recurs in interesul legii
În soluționarea unui recurs în interesul legii, Înalta Curte stabilește că în cazul termenului de preaviz la concediere nu este luată în calcul și ziua comunicării notificării de preaviz, ceea ce înseamnă că termenul începe să curgă din ziua următoare și se împlinește în ultima zi. În decizia publicată azi, Curtea arată că mai multe prevederi din Codul de procedură civilă și din Codul civil cu privire la calculul termenelor nu sunt incidente în cazul termenului de preaviz la concediere.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Ca urmare a transpunerii unei directive europene, în legea română se prevede acum destul de clar faptul că lucrătorii ce se întorc în câmpul muncii din concediul de creștere au dreptul de a reveni pe locul lor de muncă sau pe un loc echivalent în condiții care nu le sunt mai puțin favorabile și au dreptul de a beneficia de orice îmbunătățire a condițiilor de muncă la care ar fi avut dreptul dacă nu ar fi efectuat concediul. Oricare ar fi dinamica internă dintr-o companie, e necesară obținerea acordului angajatului pentru a modifica funcția sa ori condițiile în care acesta se întoarce la muncă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Jurisprudență utilă
Utilizarea muncii temporare presupune urmărirea reglementării sale specifice din Codul muncii, dar și a prevederilor speciale. Deși recrutarea unor oameni se face pentru nevoile temporare ale unei alte societății, client al celui care recrutează, munca temporară și calitatea de angajat temporar nu se presupun și nu se deduc din contextul angajării. O societate care „a crezut” că angajează lucrători pentru misiuni temporare a încheiat doar contract pe perioadă nedeterminată, deși specificul muncii temporare presupune un contract de muncă temporară și unul de punere la dispoziție. Când misiunea s-a încheiat, angajatul a fost concediat pentru desființarea postului într-un mod care încalcă legea, desigur.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Deși la prima vedere nu pare neapărat o situație foarte complexă, în practică apar des situații în care aplicarea unei sancțiuni disciplinare se poate transforma într-un conflict nu numai între salariatul cercetat (și eventual sancționat) și angajator, ci și între persoanele care efectuează cercetarea, chiar dacă nu acestea stabilesc sancțiunea sau aplicarea ei. Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
avocatnet.ro 
Simona Voiculescu 
Dan Năstase