ACCES PREMIUM
În Parlament a fost depusă recent o propunere legislativă prin care se dorește completarea Legii securității naționale cu prevederi clar privind protecția datelor personale, colectarea acestora exclusiv în scopuri de securitate națională, ștergerea datelor irelevante și controlul parlamentar asupra procesării datelor. Potrivit inițiatorilor propunerii, neactualizarea legislației române privind securitatea națională în conformitate cu GDPR poate duce la impedimente în activitatea de informații, sancțiuni din partea Uniunii Europene, dar și noi condamnări la CEDO, afectând imaginea României.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Sâmbătă s-au împlinit
șase ani de când Regulamentul (UE) 2016/679 - pe scurt, GDPR - a început să se aplice, în mod direct, în România și în alte state membre ale Uniunii Europene (UE). Deși în foarte multe companii există necesitatea de a pune pe umerii cuiva atribuțiile legate de conformarea cu reglementările pe zona prelucrărilor de date personale, nu în toate acele companii există și obligația de a avea un responsabil cu protecția datelor (data protection officer - DPO).
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Frauda, corupția, spălarea de bani, comportamente anticoncurențiale sau lipsa protecției datelor sunt doar câteva dintre problemele cu care se pot confrunta companiile din cauza neconformării la reglementări, legislație sau principii etice și care atrag consecințe foarte serioase, de la cele pecuniare, la litigii și investigații penale. Spre exemplu, jumătate din fraudele din companii se întâmplă din cauza lipsei controalelor interne, iar 43% din cazuri sunt descoperite pe baza unor ponturi primite de la angajați (52%), clienți (21%) și furnizori (11%), conform unui studiu recent al Asociației Internaționale a Investigatorilor de Fraudă.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Publicitate comportamentală
Cerințele pentru obținerea unui consimțământ valabil de la utilizatori nu pot fi îndeplinite întotdeauna de marile platforme online, atunci când sunt puse la dispoziție doar opțiunea consimțământului pentru prelucrarea datelor personale în scopuri de publicitate comportamentală și opțiunea plății unei taxe, opinează Consiliul European pentru Protecția Datelor (CEPD). Astfel, marile platforme online ar trebui să pună la dispoziție și o a treia variantă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a reafirmat joi că statele membre UE trebuie să includă amprente digitale în cărțile de identitate, dar a subliniat necesitatea de a respecta procedurile legislative corecte și de a proteja drepturile fundamentale ale cetățenilor. Cu toate acestea, întrucât regulamentul care prevede această măsură a fost adoptat pe baza unui temei juridic greșit, Curtea îl declară invalid, menținându-i însă efectele până la 31 decembrie 2026, cel târziu, pentru ca legiuitorul european să poată adopta un nou regulament pe baza temeiului juridic corect.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Într-o decizie pronunțată astăzi, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) clarifică faptul că autoritățile de supraveghere au puterea de a ordona ștergerea datelor personale procesate nelegal, indiferent dacă acestea au fost colectate de la persoana vizată sau de la o altă sursă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Într-o hotărâre dată pe final de 2022, CJUE invalida accesul nelimitat al publicului la datele beneficiarilor reali, subliniind astfel tensiunea între dezideratul protecției datelor și cel al prevenirii infracțiunilor financiare în Uniunea Europeană (UE) și arătând necesitatea unei abordări echilibrate. CJUE a concluzionat că accesul nelimitat al publicului la toate datele beneficiarilor reali constituie o încălcare a vieții private și a protecției datelor, deoarece expune detaliile financiare și personale ale beneficiarilor reali la un număr nelimitat de persoane, ceea ce poate duce la utilizarea abuzivă a informațiilor. Deși accesul la registrele de beneficiari reali este considerat un instrument pentru creșterea transparenței în UE, CJUE a sugerat că obiectivele de transparență pot fi atinse și prin limitarea accesului pe baza interesului legitim. Decizia din 2022 deschide însă întrebări importante despre necesitatea și scopul publicării unor date personale extinse în documente oficiale și despre echilibrul dintre publicitatea legală necesară și protecția vieții private. De pildă, ne întrebăm de ce e necesară publicarea atâtor date personale ale asociaților firmelor din România în Monitorul Oficial.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Printr-o decizie recentă, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit că comunicarea orală a datelor privind condamnările penale reprezintă o formă de prelucrare a datelor personale și, ca atare, intră sub incidența GDPR. Mai mult, Curtea a subliniat că prelucrarea astfel de date sensibile este permisă numai dacă se efectuează sub controlul unei autorități de stat sau dacă este autorizată de legislația națională, care trebuie să ofere garanții adecvate pentru drepturile și libertățile persoanelor vizate.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a concluzionat recent că
scoring-ul efectuat pentru aprobarea unui credit cade sub incidența art. 22 din GDPR, constând într-o decizie bazată exclusiv pe prelucrarea automată. Ca regulă generală, persoana vizată de prelucrări are dreptul de a nu face obiectul unei atare decizii, cu excepția situației în care, printre altele, își dă acordul expres pentru acest lucru. Totodată, în mod particular, când vorbim de insolvența persoanei fizice, entitățile private care se ocupă de calcularea acestor scoruri pentru clienții băncilor nu pot stoca datele pe termene mai lungi decât cele legale stabilite pentru registrele publice.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a pronunțat recent o hotărâre importantă referitoare la responsabilitatea operatorilor de date cu caracter personal atunci când datele sunt compromise în urma unui atac cibernetic. Decizia CJUE oferă clarificări cu privire la interpretarea GDPR și la modul în care operatorii de date trebuie să gestioneze riscurile de securitate. Una dintre sublinierile importante ale deciziei vizează însă temerea persoanei ale cărei date au fost compromise cu privire la posiblitatea producerii unui prejudiciu din cauza atacului.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Simona Voiculescu 
avocatnet.ro 
PwC România 
Cristian Stanescu 