ACCES PREMIUM

TVA: O nouă speță privind sediile fixe în care s-a pronunțat CJUE. Clarificările, legate de un caz din România

Noi clarificări privind stabilirea sediilor fixe în materie de TVA au fost oferite recent de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). De această dată, speța în care s-a pronunțat Curtea vizează România în mod direct. Citește articolul

ACCES PREMIUM

CJUE: La contestarea impunerii TVA, decizia autorităților fiscale poate fi anulată, în anumite condiții, dacă s-a încălcat dreptul la apărare al contribuabilului

Decizia emisă de autoritățile fiscale în etapa de contestare administrativă a unei impuneri de TVA poate fi anulată în situația în care contribuabilului i s-a încălcat dreptul la apărare, stabilește o decizie recentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Totuși, anularea deciziei poate să intervină numai dacă, în lipsa încălcării respective, rezultatul procedurii putea fi altul. Citește articolul

ACCES PREMIUM

CJUE: Nerezidenților trebuie să li se permită furnizarea de informații suplimentare la contestarea respingerii rambursării de TVA. Legislația din România, în acord cu decizia Curții

Decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) de la începutul lunii mai, în cauza Slovenské Energetické Strojárne AS C-746/22 (Ungaria), aduce clarificări cu privire la procedura de rambursare a TVA-ului către persoanele impozabile care nu sunt stabilite în statul membru de rambursare, dar sunt stabilite în alt stat membru al UE, și, totodată, cu privire la posibilitatea de a prezenta informații suplimentare în căile de atac. De reținut că prevederile legislației fiscale din România sunt în linie cu concluziile CJUE. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Mobilitatea salariaților: CJUE va trebui să clarifice aplicarea legislației de securitate socială în cazul lucrătorilor care își desfășoară activitatea și în state terțe, nu doar în țările UE

Un tribunal din Germania a solicitat Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) să clarifice aplicarea legislației privind coordonarea sistemelor de securitate socială în cazul lucrătorilor care își desfășoară activitatea și în afara Uniunii Europene (UE), nu doar în statele membre. Concret, care ar fi modul în care trebuie să fie apreciată „partea semnificativă” a activității unui lucrător: trebuie să se ia în calcul toate activitățile, inclusiv cele din țări terțe, sau numai activitățile desfășurate în statele membre ale Uniunii? Citește articolul

ACCES PREMIUM

CJUE: Ofertantul exclus nelegal dintr-o procedură de atribuire a unui contract de achiziții publice poate solicita daune interese ca urmare a pierderii unei șanse

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) s-a pronunțat azi cu privire la dreptul ofertanților de a fi despăgubiți pentru pierderea unei șanse cauzată de excluderea nelegală dintr-un proces de licitație publică. Decizia CJUE vine în urma unei cereri de decizie preliminară a unei instanțe din Slovacia și stabilește clar faptul că un ofertant care a fost eliminat nelegal dintr-o licitație poate solicita despăgubiri pentru oportunitatea pierdută de a câștiga contractul respectiv. Citește articolul

ACCES PREMIUM

CJUE: Autenticitatea unei semnături electronice calificate poate fi pusă sub semnul întrebării în fața unei instanțe, similar cu o semnătură olografă

În cazul unui litigiu fiscal în Bulgaria, unde instanța de trimitere a cerut Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) interpretarea efectului juridic și a forței probante a semnăturilor electronice calificate, Curtea a decis că semnăturile electronice calificate trebuie recunoscute cu aceeași forță probantă ca și semnăturile olografe, conform dreptului național, cu condiția ca acestea să îndeplinească cerințele specificate în Regulamentul (UE) nr. 910/2014 privind semnăturile electronice. CJUE a spus că semnăturile electronice pot fi contestate în aceleași condiții ca și semnăturile olografe, conform legislației naționale. Citește articolul

ACCES GRATUIT

CJUE: Lipsa personalului aeroportuar pentru încărcarea bagajelor poate justifica întârzierile zborurilor și nedespăgubirea călătorilor

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis că insuficiența personalului aeroportuar responsabil cu încărcarea bagajelor în avioane poate constitui o "împrejurare excepțională" care să justifice întârzierile prelungite ale zborurilor. Într-o astfel de situație pasagerii nu pot primi despăgubiri. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Avocat general al CJUE: Refuzul României de a recunoaște schimbările de prenume și de gen obținute într-un alt stat membru este contrar drepturilor cetățenilor UE

La nivelul Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) are loc o dezbatere juridică semnificativă la nivelul Uniunii privind drepturile cetățenilor de a le fi recunoscute schimbările de prenume și gen efectuate într-un stat membru de către alte state membre UE. Dezbaterea pleacă de la cazul unui cetățean român, care, după obținerea cetățeniei britanice și schimbarea prenumelui și a genului în Regatul Unit al Marii Britanii (la acea vreme stat membru UE), a solicitat recunoașterea acestor schimbări în România și a fost refuzat de autorități. Astăzi avem în față opinia unuia dintre avocații generali ai CJUE, decizia Curții urmând să vină ulterior. Citește articolul

ACCES GRATUIT

CJUE: Dreptul UE nu impune să se confere asociațiilor profesionale ale magistraților dreptul de a contesta deciziile legate de numirea procurorilor. Decizia de azi vizează două asociații ale magistraților români

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a pronunțat astăzi o hotărâre importantă care aduce lumină asupra unor aspecte legate de capacitatea asociațiilor profesionale ale magistraților de a acționa în justiție pentru a apăra independența justiției. Concret, Curtea constată că dreptul Uniunii Europene (UE) nu se opune unei norme naționale care, în practică, prin faptul că impune dovedirea unui interes privat pentru admisibilitatea acțiunii în instanță, exclude ca asociațiile magistraților să poată contesta numirea procurorilor însărcinați cu urmărirea penală a judecătorilor. Citește articolul

ACCES PREMIUM

CJUE: Inserarea obligatorie în cărțile de identitate a două amprente digitale este compatibilă cu drepturile fundamentale la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a reafirmat joi că statele membre UE trebuie să includă amprente digitale în cărțile de identitate, dar a subliniat necesitatea de a respecta procedurile legislative corecte și de a proteja drepturile fundamentale ale cetățenilor. Cu toate acestea, întrucât regulamentul care prevede această măsură a fost adoptat pe baza unui temei juridic greșit, Curtea îl declară invalid, menținându-i însă efectele până la 31 decembrie 2026, cel târziu, pentru ca legiuitorul european să poată adopta un nou regulament pe baza temeiului juridic corect. Citește articolul