Procesul de obținere a documentelor portabile A1 și a certificatelor de atestare a legislației s-a simplificat odată cu lansarea portalului RODPA1, începând cu 8 ianuarie 2024, conform anunțului făcut spre final de an de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Citește articolul
Guvernul a aprobat la finele lui 2023 Strategia Națională pentru Formarea Adulților pentru perioada 2024-2027, cu obiectivul de a dubla rata de participare a adulților la învățare pe tot parcursul vieții. Cu toate acestea, procentul mediu de creștere anuală de 2% este îngrijorător de mic, având în vedere că media europeană este de 11,9%. Chiar și cu implementarea strategiei, se estimează că decalajul față de media UE va rămâne de 6%. Cu toate acestea, fiecare lucrător poate exercita dreptul de a participa la programe de formare profesională, conform Codului muncii, fie la inițiativa angajatorului, fie din proprie inițiativă și poate solicita un concediu plătit în acest sens. Citește articolul
Deficitul de forță de muncă și de competențe reprezintă principala îngrijorare a companiilor din România, fiind considerat cel mai mare risc care, în următorul deceniu, ar putea afecta negativ rentabilitatea industriei în care acestea activează, conform sondajului PwC CEO Survey 2023. Citește articolul
Recenta metodologie privind prevenirea și combaterea hărțuirii la locul de muncă nu este ultimul act normativ important pe care o să-l vedem pe acest subiect o vreme de acum încolo. Aderarea la Convenția privind eliminarea violenței și a hărțuirii în lumea muncii va aduce cu sine și alte modificări legislative în materie în viitorul apropiat. Citește articolul
Metodologia privind prevenirea și combaterea hărțuirii la locul de muncă impune angajatorilor să desemneze o persoană responsabilă sau să constituie o comisie responsabilă pentru primirea și soluționarea sesizărilor de hărțuire. Procedura prin care sunt analizate și soluționate sesizările poate fi atât informală, prin discuții cu superiorii ierarhici sau reprezentanții sindicali care să împiedice repetarea faptelor în viitor, cât și formală, prin înregistrarea sesizărilor și analizarea lor de către responsabilii desemnați, printr-o anchetă ce nu poate să se lungească prea mult în timp și ce presupune întocmirea cel puțin a trei documente cerute de lege. Citește articolul
Lipsa transparenței și a coerenței în ceea ce privește evaluările, precum și stabilirea unor obiective nerealizabile sau necorelate cu fișa postului sunt frecvent contestate de lucrători, însă pe lista nemulțumirilor angajaților se numără și manifestări ale angajatorilor ce nu reprezintă altceva decât exercitarea prerogativelor pe care legea însăși le oferă acestora. Citește articolul
Anul acesta, o realitate complexă a captat atenția specialiștilor în SSM (sănătatea și securitatea la locul de muncă): supravegherea digitală în spațiul de muncă. Odată cu avansul tehnologic și accelerarea digitalizării, în special în contextul pandemiei, angajatorii au recurs din ce în ce mai mult la instrumente sofisticate pentru a monitoriza activitatea angajaților. Acest fapt nu numai că modifică dinamica și structura locului de muncă, dar aduce și provocări noi în ceea ce privește SSM. Citește articolul
Telemunca nu mai este o opțiune de nișă, ci o componentă integrală a pieței muncii europene. Un recent raport european arată că legislațiile naționale se adaptează pentru a oferi angajaților un cadru mai flexibil și mai protejat pentru munca la distanță. Cu toate acestea, angajatorii trebuie să țină pasul cu aceste schimbări, asigurându-se că răspund adecvat și echitabil la cererile de telemuncă. Comparativ cu alte state europene, România nu oferă momentan un drept absolut la telemuncă niciunei categorii de angajați, obligând doar angajatorii să-și motiveze refuzul vizavi de cererile angajaților. Cât despre dreptul la deconectare, adică de a nu fi deranjat de angajator în afara timpului de muncă, devenit cu atât mai relevant în cazul telesalariaților, unele state europene deja au reglementări în acest sens. În curând însă, o directivă europeană va impune integrarea acestui drept în toate legislațiile statelor membre, inclusiv în România. Citește articolul
Hărțuirea la locul de muncă este o problemă gravă care poate avea un impact profund asupra angajaților și poate afecta atmosfera de lucru și performanțele angajaților. În acest articol, vom discuta despre modul în care hărțuirea se poate manifesta și cum poate fi recunoscută și abordată de către angajatori, pornind, desigur, de la ghidul recent oficializat în această materie. Citește articolul
Utilizarea inteligenței artificiale (I.A.) în activitatea profesională implică și riscuri, iar provocările sunt pe măsura beneficiilor, răspunderea fiind împărțită, chiar dacă nu în mod egal, între lucrătorii care o utilizează și angajatorii lor. Dacă poate fi unanim admis că e utilizarea I.A. la locul de muncă, cu intenție și sub supravegherea managementului, are nevoie de o politică internă în acest sens, atunci cu atât mai mult trebuie să admitem și că utilizarea fără cunoștința angajatorului trebuie, de asemenea, abordată în regulile interne. Citește articolul