Orice majorare a salariului minim brut pe țară aduce cu sine, conform legislației, o serie de efecte pentru persoanele juridice și fizice. Am făcut o listă cu acestea în articolul de față, în contextul creșterii minimului pe economie, din octombrie 2023, de la 3.000 la 3.300 lei, conform HG 900/2023. Citește articolul
Orice salariat ar spune, la prima vedere, că vestea majorării salariului minim brut pe țară garantat în plată este una foarte bună, așa cum orice angajator va spune că bugetul pe care-l stabilise pentru întreg anul 2023 este dat peste cap brusc și se gândește cum și de unde poate să acopere cei 10% pentru salariații săi. Am generalizat în mod intenționat, pentru a evidenția ceea ce în ultima perioadă a devenit o introducere în orice discuție centrată pe profit și pe relațiile de muncă, însă privind în mod echilibrat situația, putem constata că nu toți salariații sunt beneficiarii măsurii prevăzute de HG 900/2023, așa cum nu toți angajatorii vor fi afectați, cel puțin nu de la 1 octombrie. Citește articolul
Începând cu octombrie 2023, avem un salariu minim brut pe țară de 3.300 de lei, dar angajatorii plătesc taxe salariale ca pentru un salariu brut de 3.100 de lei, deoarece facilitatea ce constă în 200 de lei netaxabili este valabilă, în continuare, până la finalul anului curent. Practic, cei 200 de lei netaxabili sunt incluși obligatoriu în salariul minim. Citește articolul
O ordonanță ce a modificat Codul muncii acum aproape doi ani a stabilit că angajații pot fi plătiți cel mult 24 de luni cu salariul minim brut pe țară, după această perioadă angajatorii fiind nevoiți să le mărească salariile. Pentru că prevederea vizează și contractele în derulare la 1 ianuarie 2022, acele contracte care sunt încă în derulare la 1 ianuarie 2024 vor trebui să aibă salarii peste nivelul minimului stabilit prin hotărâre de Guvern. Desigur, termenul de doi ani nu a fost ales aleatoriu, având legătură cu perioada la care angajatorii ar trebui să-și formeze profesional angajații, indiferent de postul pe care activează. Citește articolul
Până la finalul acestui an, România ar putea (și ar trebui) să aibă gata stabilit așa-zisul salariu minim adecvat. Mai exact, un nivel salarial minim stabilit potrivit indicațiilor unei directive europene al cărui termen de transpunere este spre finele anului viitor. Cu ocazia prezentării concluziilor unui studiu privind corelarea salariului minim cu necesarul pentru un trai minim decent, un reprezentant al Ministerului Muncii a anunțat și care ar fi varianta de adecvare a salariului minim pe care se va merge în discuțiile ce se vor purta în următoarea perioadă cu partenerii de dialog social. Citește articolul
Din cele mai recente date Eurostat cu privire la salariul minim lunar, reiese că România (cu puțin peste 600 euro) se poziționează printre ultimele țări din UE, pe locul 20 din 22, doar înaintea Ungariei și Bulgariei, pe o scară a acestui indicator cuprinsă între 2.387 euro în Luxemburg și 399 euro în Bulgaria. Deși reprezintă o problemă stringentă doar pentru o parte dintre țările membre, tema venitului minim este poziționată în continuare cu prioritate pe agenda de lucru a instituţiilor europene. Un pas important în acest sens a fost adoptarea de către Parlamentul European, în toamna anului trecut, a Directivei 2.041/2022 privind salariul minim adecvat în UE, iar din momentul intrării în vigoare a acesteia (octombrie 2022), statele membre au la dispoziție doi ani pentru a transpune prevederile acesteia în legislația locală. Citește articolul
Majorarea salariului minim prin hotărâre de Guvern implică mai multe formalități pe care angajatorii le au de făcut, respectiv schimbarea salariului minim pentru cei care îl primesc deja, precum și raportarea modificării în Revisal. Dacă prima trebuia deja bifată până la debutul noului an, pentru modificarea din Revisal mai e timp până pe 31. Citește articolul
Începutul anului 2023 aduce o serie de majorări ale veniturilor persoanelor fizice, printre care putem aminti de salariul minim pe țară și de cel diferențiat, de pensiile de stat și de cele militare, dar și de ajutoare unice, cum sunt cele pentru pensionarii cu venituri mici. Citește articolul
Printr-o prevedere introdusă în 2021 în Codul muncii, s-a stabilit o așa-zisă interdicție pentru angajatori de a menține mai mult de doi ani un angajat pe minimul pe economie, fiind obligatorie o majorare salarială după cei doi ani de muncă la acest nivel salarial. Cei doi ani „se numără” începând cu anul 2022, or, asta înseamnă că angajatorii care la 1 ianuarie 2022 aveau angajați cu minimul pe economie și îi vor avea la acest nivel salarial până la începutul lui 2024, vor trebui să le majoreze salariile începând cu acel an. Citește articolul
În 2023, aplicarea beneficiului de netaxare pentru 200 de lei din salariul minim brut garantat în plată înseamnă că angajații plătiți cu minimul fie vor avea același salariu tot anul, fie vor încasa măriri care îl vor costa pe angajator mai mult decât în mod normal, adică dacă acest beneficiu nu s-ar aplica. În contextul în care principiul ar trebui să fie acela al negocierii salariilor, cu condiția ca niciunul să nu se situeze sub minimul garantat în plată, efectele nu tocmai pozitive, în ansamblu, create de acest beneficiu al celor 200 de lei netaxabili sunt vizibile ori de câte ori comparăm situația celor cu salarii apropiate sau când ne gândim la acordarea unor majorări salariale. Citește articolul