Cum sa iesim invingatori din lupta cu fast-food-ul, fara sa ne tinem copiii incuiati in casa

Pe drumul spre masina, i-am citit copilului lista de ingrediente de pe eticheta, gandindu-ma ca intorc toata intamplarea intr-o lectie despre alimente bune si rele:

- Tie iti suna bine benzoat de sodiu, acid ascorbic, citrat de potasiu? Tu stii ce sunt astea?
- Chimicale? (Semn ca mai auzise despre asta)
- Exact! Suna apetisant? Intelegi vreun cuvant din ce ti-am citit?
- Nu, dar sucul e bun…

Si instantaneu o aroma de zmeura bine coapta ne-a invadat masina. “Fir-ar sa fie”, imi spuneam in sinea mea, “in timpul asta zmeura noastra proaspata zace pe raftul de sus al frigiderului si nu miroase nici pe departe atat de intens!”

Cum sa lupti cu gustul bun pe care il au anumite produse nesanatoase

E bizar cum mai ales copiii, chiar si cei neobisnuiti cu semipreparate, dulciuri din comert sau fast-food, odata ce le gusta par sa fie atrasi mai mult de ele decat de variantele lor originale, gatite in casa. Am citit ca exista o explicatie pentru asta: se pare ca ne nastem cu o predispozitie pentru gusturi puternice, in general specifice alimentelor cu multe calorii, deoarece de-a lungul existentei noastre ne-am luptat sa facem rost de mancare si am cautat cele mai bogate surse de calorii pentru a supravietui si a rezista in perioadele in care accesul la hrana era limitat. In prezent mancarea nu lipseste, dar predispozitia a ramas. Of!

Auzim peste tot ca alimentele procesate si foarte procesate contin conservanti si coloranti care sunt cancerigeni, provoaca probleme grave de sanatate, printre care obezitate, diabet, colesterol ridicat, anemie, ba chiar, dupa studii recente, astm si depresie. Dar cumva sunt niste informatii care nu ajung unde si cum trebuie, iar atractia mancarii nesanatoase este in continuare mare, mai ales in randul copiilor, daca ne luam dupa statistici: o treime din copiii lumii mananca zilnic fast-food.

Dar sa nu disperam. Atata timp cat noi le cream obisnuintele culinare, e in puterea noastra sa ne canalizam copiii in directia sanatoasa, cel putin pana vor incepe sa-si cumpere singuri mancare (dar atunci deja ar trebui sa fie „convertiti” la stilul nostru). Manipulare? Poate, dar cu o cauza nobila. Deci ce fac eu in directia asta? Haideti sa va povestesc:

Am grija sa cumpar mancare din surse cat mai naturale si curate, sa avem zilnic mancare gatita de mine si, bineinteles, si ceva dulce, ca sa limitam tentatia de a cumpara semipreparate in drum spre casa. Daca totusi din varii motive (serviciu prelungit, vizite si alte opriri prin oras) nu ajung sa fac nici macar niste paste – eterna noastra iesire de urgenta – si se intampla sa cumpar mancare gatita, iau produse pe care le gatesc si eu in casa cateodata (pizza, nuggets, pui rotisat), astfel incat sa ii pot explica copilului ca mancam acelasi lucru, dar nepreparat de mine, pentru ca este un caz special. Fiind obisnuit cu aceste mancaruri in varianta lor home-made si desigur mai sanatoasa, copilul meu nu are senzatia ca am introdus o mancare noua si deci nu ii creez o pofta noua. Cand va cere nuggets, ii voi gati eu. Desigur ca aceste mancaruri rapide, chiar si facute in casa, nu sunt optiunea cea mai buna, dar, sa fim realisti, e greu sa avem o alimentatie suta la suta sanatoasa. Atata timp cat inlocuim tigaia cu cuptorul, facem noi aluatul si evitam mezelurile si premixurile, eu cred ca deja ne aflam in directia buna.

Unul din motivele pentru care copiii aleg fast-food-ul este felul in care arata mancarea – atractiva, prezentata ca sa imbie. Asa ca ar trebui sa invatam ceva de aici si sa evitam sa punem in fata copilului farfurii cu continut neatragator. Eu m-am obisnuit sa colorez de fiecare data meniul, sa ornez farfuriile cu verdeturi, sa las legumele cat mai intregi sa se distinga, iar salata verde, de sezon sau de radacinoase (sfecla rosie, morcovi, telina) sa nu lipseasca niciodata de la masa. Tot vorbind de aspect, fructele pe care i le servesc copilului o data pe zi sunt diverse, din cel putin doua feluri la o masa, si incerc sa le aranjez ca un desert atractiv, taindu-le in diferite forme si asezandu-le cat mai fantezist.

Sa va mai spun cum procedez cand ajungem in situatii in care chiar trebuie sa mancam la un fast-food in lipsa de altceva, asa cum ni s-a intamplat chiar ieri, aflandu-ne intr-un oarecare oras al patriei: in primul rand, reduc toppingul de extra-cheese de la pizza, iau varianta cu blatul cel mai subtire si inlocuiesc mezelurile cu alte toppinguri mai sanatoase (ceapa, ciuperci, ardei gras). Daca sunt doar hamburgeri in meniu, iau unul fara chifla, fara garnitura si cu multa salata, rosii sau ceapa. Orice carne ar fi, o aleg in varianta grill, nu prajita. Nu iau supa crema de la un fast-food pentru ca nu sunt sigura ca nu contine agenti de ingrosare. Si, nu uitati, mancarea de la fast-food, pe langa faptul ca are in exces tot ce nu trebuie (grasimi de proasta calitate, zahar, sare) nu contine deloc fibre si acesta este motivul pentru care nu ne da senzatia de satietate, desi portiile sunt extralargi. Asa ca, daca tot ajungeti la un fast-food, nu cumparati tot meniul.

In zilele noastre, surse de informare despre alimentatia sanatoasa exista din belsug, asa ca nu ne trebuie decat putina vointa, un dram de spirit gospodaresc si inspiratie in bucatarie pentru a transforma fast-food-ul intr-un eveniment la fel de rar ca aparitia unui politician sincer la TV.

Tu cum te impaci cu fast-food-ul? Este o exceptie sau o regula in viata familiei tale?