Controale ANAF 2021: În acest an, avem reguli noi la toate tipurile de verificări făcute de Fisc la firme și persoane fizice

Inspecția fiscală

În zona inspecției fiscale, avem modificări aduse în decembrie 2020 prin Legea 295/2020. Printre cele mai importante noutăți se numără următoarele:

• la stabilirea duratei maxime a unei inspecții nu mai sunt luate în calcul perioadele de suspendare legală, ceea ce înseamnă, potrivit specialiștilor, că acest tip de control se poate întinde din nou pe mai mulți ani, așa cum se întâmpla în trecutul nu foarte îndepărtat;
• contribuabilii au posibilitatea să ceară reverificarea unor obligații fiscale dintr-o perioadă deja supusă unei inspecții fiscale, după ce până recent numai Fiscul putea decide așa ceva;
• atunci când contribuabilul este cercetat penal sau i s-au ridicat documentele financiar-contabile, de către cei care fac cercetarea, inspecția poate fi suspendată pe termen nedeterminat (dacă cercetarea penală împiedică finalizarea inspecției);
• contribuabilul poate contesta decizia de suspendare a inspecției.

Dincolo de modificările la Cod, avem și Ordinul ANAF 4.077/2020, apărut în decembrie 2020, care vine cu o procedură standardizată și transparentă pentru întocmirea raportului de inspecție fiscală. Acesta este important nu doar pentru inspectori, ci și pentru contribuabilii care vor să știe că procedura a fost respectată întocmai dacă au fost inspectați fiscal.

Prin inspecția fiscală se urmărește verificarea legalității și conformității declarațiilor fiscale, corectitudinii și exactității îndeplinirii obligațiilor legate de stabilirea obligațiilor fiscale, respectării legislației fiscal-contabile, verificarea sau stabilirea bazelor de impozitare și situațiilor de fapt aferente, stabilirea diferențelor de obligații fiscale principale.

În mare, inspectorii ANAF examinează documentele din dosarul fiscal al companiei, verifică concordanța dintre datele din declarațiile fiscale și cele din evidența contabilă și fiscală sau verifică locurile în care sunt desfășurate activitățile ce produc venituri impozabile ori în care se află bunurile impozabile.

Inspecția fiscală poate fi generală sau parțială, efectuarea acesteia fiind decisă în funcție de analiza de risc a autorităților. Metodele de control ce pot fi folosite sunt inspecția prin sondaj, inspecția exhaustivă și inspecția electronică.

Durata unei inspecții fiscale este stabilită în funcție de obiectivele urmărite de autorități. Aceasta poate fi de maximum 180 de zile pentru firmele mari (și firmele cu sedii secundare, fără să conteze mărimea), de maximum 90 de zile pentru firmele mijlocii sau de maximum 45 de zile pentru firmele mici. Inspecția trebuie anunțată în prealabil printr-un aviz: cu 30 de zile în avans pentru companiile mari sau cu 15 zile în avans pentru ceilalți contribuabili.

Inspecția se face de obicei în spațiile de lucru ale companiei, dar pot exista și excepții. Verificarea se face în timpul programului de lucru al firmei, dar aceasta poate fi desfășurată și în alt interval orar, cu acordul ambelor părți.

Raportul este întocmit la încheierea inspecției fiscale, iar în baza acestuia sunt emise decizii de impunere, decizii de nemodificare a bazelor de impozitare sau decizii de modificare a bazelor de impozitare, ce sunt comunicate ulterior firmelor.

Citește și: Inspecția fiscală în starea de alertă: Cum reduci riscul de infectare cu coronavirus, dacă nu se poate amâna controlul.

Controlul inopinat

La controalele inopinate, avem o modificare notabilă ce ține de desfășurarea verificării în sine - o regulă aplicabilă inspecției fiscale a fost extinsă și la controalele inopinate.

Astfel, mai nou, inspectorii ANAF trebuie să informeze reprezentantul legal al contribuabilului sau împuternicitul acestuia despre constatările verificării și să le discute cu acesta. Schimbarea a fost introdusă în decembrie 2020 tot prin Legea 295/2020.

Controlul inopinat este mai scurt și mai puțin amănunțit față de inspecția fiscală, plus că nu se transmite o înștiințare prealabilă. Durata unui control inopinat este stabilită în funcție de obiectivele urmărite de autoritățile fiscale, însă aceasta poate fi de maximum 30 de zile, conform Codului de procedură fiscală.

Acest control constă în verificarea faptică și documentară, ca urmare a unor informații despre existența unor încălcări ale legislației fiscale, în verificarea documentelor și operațiunilor impozabile ale unui contribuabil, în corelație cu cele deținute de persoana supusă unui control fiscal, și în verificarea unor elemente ale bazei de impozitare sau cu privire la situația fiscală faptică și constatarea, analizarea și evaluarea unui risc fiscal specific.

Finalizarea controlului se face printr-un proces-verbal, față de care contribuabilul își poate exprima opinia în cinci zile lucrătoare de la comunicare.

Citește și: Schimbări și tendințe în controalele la companii. Modificările de anul trecut de care să ții cont în 2021.

Controlul antifraudă

În acest caz, avem modificări mai de substanță (față de cele ale controlului inopinat) aduse în ultimele zile ale anului trecut prin Legea 295/2020. În esență, din acest an, la finalizarea controlului antifraudă, un exemplar al procesului-verbal de control sau al actului de control trebuie să ajungă la cel verificat.

Totodată, contribuabilul își poate exprima punctul de vedere față de constatările din procesul-verbal sau actul de control în maximum cinci zile lucrătoare de la comunicare - chestiune neinclusă până acum în Codul de procedură fiscală. În fine, documentul de la finalul verificării este considerat mijloc de probă.

O altă chestiune demnă de menționat, în caz că nu te-ai mai confruntat de mult cu un control antifraudă, este că inspectorii antifraudă au fost „transformați” în funcționari publici (modificare făcută în februarie 2020 prin OUG 24/2020). Adică cel ce vine în control nu se mai prezintă ca fiind inspector antifraudă, ci funcționar public.

Așadar, controlul operativ și inopinat, cum mai este cunoscut controlul antifraudă, este făcut de funcționari publici ai Direcției generale antifraudă fiscală a ANAF. Controlul se face pentru a constata, analiza și evalua un risc fiscal specific uneia sau mai multor activități economice determinate. Acesta se face, de asemenea, fără un anunț prealabil către contribuabil.

Verificarea documentară

Schimbarea majoră față de anul trecut este că, mai nou, s-a trecut de la teorie la practică. Dacă verificarea documentară putea fi folosită teoretic, din octombrie 2020 ea poate fi folosită și practic.

La acel moment, ANAF a stabilit, prin Ordinul 3.632/2020 și prin Ordinul 3.666/2020, ce departamente interne pot face verificarea documentară și modelele actelor necesare acestei proceduri. „Activarea” acestui tip de control a venit în contextul pandemiei de coronavirus, atât pentru a reduce numărul de inspecții fiscale și controale inopinate, cât și pentru a identifica mai rapid problemele din situația fiscală a contribuabililor.

Verificarea documentară are ca scop stabilirea corectă a situației fiscale a contribuabilului. Aceasta se face numai la sediul Fiscului - se analizează situația fiscală ce reiese din documentele de la dosarul fiscal al contribuabilului și din informațiile sau documentele relevante de la terți.

Atunci când se găsesc diferențe față de creanțele fiscale, veniturile sau bunurile impozabile și/sau informațiile în legătură cu acestea declarate de contribuabil, reprezentanții ANAF îi trimit o notificare. În același timp, contribuabilului i se cer documente pentru clarificarea situației fiscale.

Dacă documentele trimise Fiscului sunt lămuritoare, cel vizat scapă de decizia de impunere. Însă, dacă acestea nu sunt lămuritoare sau dacă nu se transmite nimic în 30 de zile de la înștiințarea trimisă de autorități, Fiscul emite o decizie de impunere cu banii suplimentari datorați.

Verificarea situației fiscale personale

În fine, acest ultim tip de control fiscal a suferit, de asemenea, unele modificări pe final de 2020, prin Legea 295/2020.

Principala noutate ține de reducerea perioadei în care se pot face verificări - de la 365 de zile la numai 270 de zile. Altă schimbare este necesitatea motivării solicitării de derulare a verificării la domiciliul persoanei fizice.

Procedura de verificare a persoanelor fizice se referă la impozitul pe venit. Și în acest caz, verificarea nu poate fi făcută fără un anunț prealabil - un aviz scris de verificare.

„Organul fiscal central solicită persoanei fizice prezentarea, în termen de cel mult 60 de zile de la comunicarea avizului de verificare, sub sancțiunea decăderii, de documente justificative sau alte clarificări relevante pentru situația sa fiscală. Termenul se poate prelungi cu 30 de zile, o singură dată, la solicitarea justificată a persoanei fizice, cu acordul organului fiscal central”, scrie în Cod. În acel termen trebuie depusă o declarație de patrimoniu și de venituri.

Dacă persoana fizică vizată nu trimite informațiile cerute, Fiscul face verificarea situației fiscale personale în baza informațiilor pe care deja le are sau pe care le obține. Asta înseamnă că Fiscul poate cere informații inclusiv de la alte persoane.

Rezultatul verificării situației fiscale personale se trece într-un raport scris în care inspectorii prezintă constatările lor din punct de vedere faptic și legal. Contribuabilul este, de asemenea, audiat înainte de a se emite o decizie de impunere.

Notă: Principalele noutăți legate de controalele ANAF pot fi urmărite în secțiunea noastră dedicată de aici.