Obligațiile salariatului privind fidelitatea și respectarea secretului de serviciu, utile pentru angajator în lipsa unei clauze de neconcurență

Să luăm ca ipoteză situația în care un fost salariat decide să-și deschidă propria afacere, în același domeniu de activitate ca fostul angajator, folosindu-se de aceeași furnizori cu care a avut o relație de muncă și bazându-se pe cunoștințele pe care le-a acumulat la fostul job. Pentru a afla în ce măsură își poate recupera angajatorul prejudiciile create de fostul salariat, în lipsa existenței unei clauze de neconcurență sau de nedeturnare, am apelat la părerea unor specialiști în dreptul muncii.

"Este greu de estimat în ce măsură angajatorul ar avea pârghii de care să se folosească în cazul unui litigiu generat de eventuale probleme ce țin de deturnarea clientelei / încălcarea fidelității ori chiar neconcurență în măsura în care în contractul individual de muncă cu respectivul salariat nu au fost prevăzute clauze care să securizeze aceste domenii, însă credem că șansele sunt destul de reduse, întrucât un angajator nu are foarte multe soluții pentru a «contracara» o astfel de situație de fapt. Aceasta din perspectiva pur de dreptul muncii, întrucât «speța» ar trebui analizată cu siguranță și cu specialiști în dreptul concurenței. Cu toate acestea, într-o atare situație, având în vedere că există o serie de obligații generale ale tuturor salariaților, prevăzute sumar în legislația muncii, angajatorul poate încerca aplicarea acestora, cum ar fi, de exemplu, obligația salariatului de a «respecta secretul de serviciu» sau obligația de «fidelitate față de angajator»", au explicat, pentru avocatnet.ro, Roxana Abrașu, Partener și Coordonator al Practicii de Dreptul Muncii, și Daniel Stăncescu, Asociat, membru al practicii de Dreptul Muncii, din cadrul NNDKP.

Cei doi specialiști afirmă că, în acest context, se poate ajunge la o interpretare teoretică legată de în ce măsură contactarea furnizorilor fostului angajator - pentru a fi apoi folosiți în propriul business de natură similară - este sau nu o încălcare a secretului de serviciu, luând în calcul faptul că fostul salariat ajunge să utilizeze informații confidențiale de care a luat cunoștință prin prisma fostului său rol.

"În funcție de particularitățile fiecărei situații, poate fi analizat contextul existent și se pot elabora strategii menite cel puțin să minimizeze impactul asupra intereselor companiei. Spre exemplu, pot fi avute în vedere, dacă există, prevederi interne din cuprinsul politicilor societății (ce au fost comunicate fostului salariat) și analizat măsura în care pot fi utile într-o asemenea situație delicată. Presupunând că angajatorul a fost suficient de diligent în securizarea propriilor interese în relația cu angajatii săi, fostul salariat se poate teme de eventuale repercusiuni pentru că, în funcție de prejudiciul produs, poate fi ținut răspunzător pentru acoperirea daunelor cauzate fostului angajator", afirmă cei doi avocați.

Specialiștii NNDKP recomandă angajatorilor să acționeze cu diligență în încercarea de a-și securiza interesele, prin negocierea și includerea unor clauze de confidențialitate, precum și detalierea clauzelor de fidelitate, deoarece aceste clauze ale contractelor de muncă, alături de reglementările specifice din cuprinsul politicilor existente la nivel de societate, se pot dovedi foarte utile în măsura în care un salariat sau fost salariat amenință interesele companiei, prin dezvăluirea către terți a informațiilor sensibile legate de activitatea companiei, prin deschiderea unei afaceri proprii folosind în majoritate know-how-ul dobândit la angajator etc.

"Și clauza de neconcurență este un instrument existent la îndemâna angajatorilor, uzual folosită în special în relația cu salariații care ocupă poziții cu impact în organizație (poziție senior sau de management și coordonare), însă, în funcție de natura activității desfășurate și de interesul ce se urmărește a fi securizat, poate fi folosită și în relația cu salariații aflați în poziții de execuție, de exemplu, agenți de vânzări care au acces la întreg portofoliul de clienți și care, prin prisma relației mijlocită de angajator, au câștigat încrederea clienților și a furnizorilor", mai spun Roxana Abrașu și Daniel Stăncescu.

Citește și: Conținutul clauzei de neconcurență: Cum ar trebui elaborate prevederile minime pentru a nu fi considerate abuzive de instanțe