Modificările ansamblului legislativ care reglementează asistența socială din România, apărute după scandalul ”azilelor groazei” și cuprinse în Legea 100/2024, aplicabilă din 21 aprilie, au câțiva vectori principali de schimbare a actualei paradigme legislative, între care procedura de acreditare și control al serviciilor sociale.
SRL-urile nu mai pot oferi servicii de asistență socială
Din start, noua lege modifică lista persoanelor fizice și juridice care pot desfășura activități de asistență socială, eliminând din ea operatorii economici cu scop lucrativ. Singura posibilitate lasată acestora este de aceea de a obține un atestat de întreprindere socială. Aceasta presupune, între alte condiții, alocarea a minimum 90% din profitul realizat către scopul social asumat. De asemenea, activitatea de acordare de servicii sociale, identificată prin codul CAEN sau prin codul serviciului social, trebuie să fie înscrisă în obiectul de activitate, ca activitate principală.
ONG-urile vor putea monitoriza centrele sociale
Una dintre cele mai bine conturate modificări aduse de această lege, comparativ cu reglementarea aflată încă în vigoare în momentul de față, este aceea că extinde dreptul de monitorizare a activității celor care prestează servicii sociale și asupra organizațiilor neguvernamentale care se ocupă de drepturile omului sau ale persoanelor cu dizabilități. În acest sens, cele două ministere inițiatoare vor încheia protocoale cu organizațiile amintite, în baza cărora acestea vor putea vizita centrele sociale și pot constata nereguli privitoare la activitățile desfășurate, etică, drepturi și obligații. Foarte important, ONG-urile vor putea constata și reclama autorităților situațiile care impun încetarea sau rezilierea autorizațiilor de funcționare a centrelor sociale vizitate.
Reacreditarea centrelor sociale deja existente, restricționată
O altă modificare importantă privește persoanele juridice care pot fi reacreditate ca furnizori de servicii sociale. În ceea ce le privește pe cele deja existente, pe lângă obținerea statutului de întreprindere socială, acestea vor mai trebuie să respecte și două noi prevederi, care vor fi incluse în Legea 292/2011 a asistenței sociale. Cele două noi prevederi limitează posibilitatea de acreditare la persoanele juridice care au depus situația financiară anuală, până la nivelul anului premergător solicitării acreditării și au realizat rapoarte anuale de activitate, dacă este cazul, iar acestea sunt publice pe pagina lor de internet.
Acreditarea furnizorilor de servicii sociale
În ceea ce privește acreditarea unor noi furnizori de servicii sociale, prevederile Legii 197/2012 privind asigurarea calității în acest domeniu, în forma sa actuală, prevăd patru etape (evaluare, aprobare, eliberare certificat și înscrierea în Registrul electronic unic) și condiționarea ca în maximum trei ani de la data obținerii certificatului de acreditare, va avea cel puțin un serviciu social licențiat.
Noua lege introduce în procesul de acreditare două noi etape. Prima dintre acestea presupune oferirea unor servicii de consiliere a doritorilor, de către agenția județeană pentru plăți și inspecție socială.
A doua etapă este aceea a evaluării pe teren a respectării condițiilor pe care solicitantul ar trebui să le îndeplinească pentru a fi acreditat. În ceea ce privește obligativitatea licențierii a cel puțin unui serviciu social, termenul maxim a fost redus de la trei la doi ani.
Licențierea serviciilor sociale
Și această procedură va deveni mai complexă. Legea pune accent pe evaluarea pe teren a situației de fapt a solicitantului. Astfel, articolul 11 al normei prevede efectuarea unei inspecții la fața locului în maxim 15 zile de la depunerea cererii de licențiere. Posibilitatea obținerii unei licențe temporare există în ambele forme ale legii, însă cea nouă prevede obligativitatea efectuării a încă unei vizite pe teren cu 60 de zile înainte de expirarea acesteia.
Dacă, în cadrul acestei din urmă vizite, este constatată îndeplinirea a cel puțin 90% din criteriile de licențiere, noua lege prevede posibilitatea prelungirii acesteia, condiționând acordarea unei licențe definitive de efectuarea a încă unei inspecții.
O altă nouă prevedere este aceea că evaluarea și monitorizarea în teren se realizează de o echipă formată din doi inspectori sociali, fără a anunța în prealabil furnizorul de servicii sociale cu privire la data vizitei. La acest capitol, cea mai importantă adăugire este aceea care permite inspectorilor sociali să sesizeze pe loc organele de cercetare penală și să înainteze acestora probele pe care le au, atunci când sesizează o eventuală infracțiune.
Comentarii articol (4)