Articolul 6 al Conventiei Europene ne garanteaza dreptul la un proces echitabil:
1. Orice persoana are dreptul la judecarea cauzei sale ... de catre o instanta ... impartiala... care va hotari fie asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricarei acuzatii penale indreptate impotriva sa.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului, inca din hotararile sale de inceput, a analizat cu mare atentie problemele legate de impartialitatea unui judecator si a unei instante de judecata.

Astfel, in Hotararea De Cubber contra Belgiei, printre altele, se arata posibilitatea testarii impartialitatii in numeroase cai, fiind necesar a fi facuta o distinctie intre o abordare subiectiva, referitoare la parerea personala a judecatorului si o abordare obiectiva, in care sa se aiba in vedere suficienta garantiilor pe care le poate oferi acesta.

In acest sens, CEDO a conceput un mecanism de analizare a impartialitatii instantelor, care cuprinde doua analize distincte, pe baza a doua criterii individuale, care necesita o abordare separata: criteriul subiectiv si criteriul obiectiv.

1. Testul subiectivitatii

In acest test se va determina daca, excluzand conduita personala a judecatorului, exista anumite fapte certe din care sa reiasa dubii asupra impartialitatii. Ceea ce intereseaza este increderea pe care o instanta intr-o societate democratica trebuie sa o inspire publicului.

Conform Principiilor Generale enuntate in Hotararea Micallef contra Maltei, impartialitatea denota absenta prejudecatii sau a partinirii, existenta sau inexistenta acestora putand fi testata pe mai multe cai.

O instanta este prezumata a fi impartiala, pana la proba contrara. Ca probe contrarii, se pot avea in vedere, printre altele, ostilitatea sau reaua-intentie manifestata de catre judecator, din motive personale, convingerile intime ale acestuia.

Astfel, in Cauza Kiprianou contra Greciei, CEDO a constatat ca din conduita procesuala a instantei, care a culminat cu motivarea hotararilor interne, se putea desprinde lipsa unei impartialitati. Au fost avute in vedere initierea unor proceduri sumare, dialogurile purtate intre petent si judecatori, cuvintele folosite in motivarea deciziei, toate acestea denotand esecul detasarii judecatorilor de situatia existenta.

2. Testul obiectivitatii

In analizarea criteriului obiectiv "va trebui determinat, daca in afara conduitei personale a judecatorului, exista fapte dovedite de natura a ridica indoieli in ceea ce priveste impartialitatea acestuia. In aceasta privinta, chiar si aparentele pot capata importanta." (Hauschildt contra Danemarcei)

Conform celor expuse in Hotararea Micallef, testul obiectiv va analiza, in cele mai multe cazuri, legaturile dintre judecatori si alte persoane implicate in proces, rolul dual al judecatorului - fost procuror sau avocat, relatiile judecatorului cu avocatii partii adverse, dar analiza nu se va rezuma la acestea.

Cu adevarat importanta este perceptia despre realizarea actului de justitie, fiind relevante statuarile CEDO din Cauza Micallef:
"Ceea ce este in discutie reprezinta increderea pe care un tribunal al unei societati democratice trebuie sa o inspire publicului. De aceea, un judecator asupra caruia planeaza o frica legitima de impartialitate este necesar a fi retras." (Micallef, paragraf 98)
De altfel, in hotararea De Cubber, CEDO enuntase anterior
In aceasta privinta, chiar si aparentele pot avea o anumita importanta sau, altfel spus, justitia nu trebuie doar facuta, ci trebuie a fi vazuta ca este facuta.
Valorificarea acestor principii in dreptul roman. Cand poate fi recuzat un judecator

In materie civila, conform art. 27 Cod de Procedura Civila, sunt determinate anumite cazuri de incompatibilitate a judecatorului. In consecinta, daca se afla intr-un asemenea caz, acesta poate sa se abtina de la judecarea pricinii ori poate fi recuzat.

Astfel, judecatorul poate fi recuzat:
  1. cand el, sotul sau, ascendentii ori descendentii lor, au vreun interes in judecarea pricinii sau cand este sot, ruda sau afin, pana la al patrulea grad inclusiv, cu vreuna din parti;
  2. cand el este sot, ruda sau afin in linie directa ori in linie colaterala, pana la al patrulea grad inclusiv, cu avocatul sau mandatarul unei parti sau daca este casatorit cu fratele ori sora sotului uneia din aceste persoane;
  3. cand sotul in viata si nedespartit este ruda sau afin a uneia din parti pana la al patrulea grad inclusiv, sau daca, fiind incetat din viata ori despartit, au ramas copii;
  4. daca el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv au o pricina asemanatoare cu aceea care se judeca sau daca au o judecata la instanta unde una din parti este judecator;
  5. daca intre aceleasi persoane si una din parti a fost o judecata penala in timp de 5 ani inaintea recuzarii;
  6. daca este tutore sau curator al uneia dintre parti;
  7. daca si-a spus parerea cu privire la pricina ce se judeca;
  8. daca a primit de la una din parti daruri sau fagaduieli de daruri ori altfel de indatoriri;
  9. daca este vrajmasie intre el, sotul sau una din rudele sale pana la al patrulea grad inclusiv si una din parti, sotii sau rudele acestora pana la gradul al treilea inclusiv.
In practica, cele mai des intalnite cazuri de incompatibilitate sunt cele legate de antepronuntare, cum mai este denumit cazul aratat la pct. 7. Antepronuntarea se intalneste, de obicei, cu ocazia rejudecarilor.

In materie penala, sunt incidente art. 46 – 48 ale Codului de procedura penala, care arata existenta unei stari de incompatibilitate in cazurile de:
  • rudenie intre judecatori,
  • antepronuntare sau
  • atunci cand:
  • judecatorul a pus in miscare actiunea penala, a emis mandatul de arestare, a dispus trimiterea in judecata sau a pus concluzii in fond in calitate de procuror la instanta de judecata;
  • judecatorul a fost reprezentant sau aparator al vreuneia din parti;
  • judecatorul a fost expert sau martor;
  • exista imprejurari din care rezulta ca judecatorul este interesat sub orice forma, el, sotul sau vreo ruda apropiata.
Nu in ultimul rand, anumite cazuri de incompatibilitate pot exista si fata de persoana grefierului, procurorului sau a altor persoane cu rol in proces, atat in pricinile civile, cat si in cele penale.

Pentru situatiile in care exista suspiciuni la adresa intregii instante de judecata, nu neaparat a completului, dosarul poate fi mutat la o alta instanta. Cititi mai multe despre aceasta procedura AICI.

Atentie! Prin ratificarea Conventiei Europene de catre Statul Roman, aceasta reprezinta un drept intern prioritar in aplicare, asa cum reiese si din prevederile art. 11 si 20 din Constitutia Romaniei. Astfel, nu exista nici un motiv care sa impiedice atat justitiabilul, cat si instanta de judecata sa analizeze impartialitatea magistratilor prin mecanismul prezentat, la care se adauga prevederile mentionate din Codurile de procedura civila si penala.