Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014 si a intrat in vigoare pe 28 iunie 2014.

In plus, Legea nr. 85/2014 reprezinta o modificare a prevederilor cuprinse in OUG nr. 91/2013 care a intrat in vigoare pe 25 octombrie 2013, dar care a fost declarata neconstitutionala, incepand cu 1 noiembrie 2013Mai multe detalii despre acest subiect puteti citi aici.

Forma actuala a legii este de bun augur si va aduce imbunatatiri in desfasurarea procedurilor de insolventa, este de parere Vasile Godinca-Herlea, asociat coordonator Casa de Insolventa Transilvania (CITR).

"Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa reprezinta o incercare de unificare a reglementarii unor proceduri care au fost pana in prezent cuprinse in varii acte normative, si care au si fost abrogate cu acest prilej. Avem o forma mai compacta a legii, ce contine prevederi pe care CITR le-a sustinut de multa vreme, intrucat ele asigura fluenta procedurii", a adaugat sursa citata.

Specialistul a declarat pentru AvocatNet.ro ca desi s-a incercat o imbunatatire a reglementarii procedurilor amiabile de pre-insolventa, respectiv a mandatului ad-hoc si a concordatului preventiv, datorita mentinerii conditiilor foarte severe privind pragul procentual al creantelor ce trebuie stinse prin masurile de redresare, aceste prevederi vor avea in continuare aplicabilitate restransa in practica.

Procedura simplificata va putea fi deschisa fata de cei care desfasoara activitati specifice profesionistilor

Potrivit lui Vasile Godinca-Herlea, se va putea deschide procedura simplificata de faliment fata de orice persoana care desfasoara activitati specifice profesionistilor, care nu a obtinut autorizarea ceruta de lege pentru exploatarea unei intreprinderi si nu este inregistrata in registrele speciale de publicitate.

"Aplicarea prezentei legi (n.r Noul Cod al insolventei) fata de aceste persoane nu exclude sanctiunile aplicabile pentru lipsa autorizarii sau inregistrarii respectivei persoane", a adaugat aceeasi sursa.

In Noul Cod al insolventei se mentioneaza ca procedura simplificata reprezinta procedura de insolventa prin care debitorul intra direct in procedura falimentului, fie odata cu deschiderea procedurii insolventei, fie dupa o perioada de observatie de maximum 20 de zile.

Mai exact, procedura simplificata se aplica debitorilor aflati in stare de insolventa care se incadreaza in una dintre urmatoarele categorii:

  • profesionisti persoane fizice supuse obligatiei de inregistrare in registrul comertului, cu exceptia celor care exercita profesii liberale;
  • intreprinderi familiale, membrii intreprinderii familiale;
  • debitori care indeplinesc una dintre urmatoarele conditii:
    • nu detin niciun bun in patrimoniul lor;
    • actele constitutive sau documentele contabile nu pot fi gasite;
    • administratorul nu poate fi gasit;
    • sediul social/profesional nu mai exista sau nu corespunde adresei din registrul comertului;
  • persoane juridice dizolvate voluntar, judiciar sau de drept, anterior formularii cererii introductive, chiar daca lichidatorul judiciar nu a fost numit sau, desi numit, mentiunea privitoare la numirea sa nu a fost inscrisa in registrul comertului;
  • debitori care si-au declarat prin cererea introductiva intentia de intrare in faliment;
  • orice persoana care desfasoara activitati specifice profesionistilor, care nu a obtinut autorizarea ceruta de lege pentru exploatarea unei intreprinderi si nu este inregistrata in registrele speciale de publicitate.

In ceea ce priveste competenta instantei, cererile de deschidere vor fi judecate de tribunalul in a carui circumscriptie compania si-a avut sediul social/profesional cel putin 6 luni anterior datei sesizarii instantei, a mentionat asociatul coordonator al Casei de Insolventa Transilvania. Daca sediul a fost schimbat cu mai putin de 6 luni inainte, atunci sediul principal este cel cu care acesta figura la registrul comertului. 

O alta noutate adusa de Legea nr. 85/2014 o reprezinta valoarea-prag de 40.000 lei valabila atat pentru creditori, cat si pentru debitor, inclusiv pentru cererile formulate de lichidatorul numit in procedura de lichidare prevazuta de Legea nr. 31/1990, pentru creante de alta natura decat cele salariale.

"Pentru salariati valoarea-prag este de 6 salarii medii brute pe economie/salariat. Asadar, si debitorul va trebui sa dovedeasca atingerea acestei valori, in ce priveste creantele pe care nu le poate achita, in urma starii de insolventa", a punctat Vasile Godinca-Herlea.

Conform Noului Cod al insolventei, creditorul care are o creanta curenta, certa, lichida si exigibila, scadenta de 60 de zile, recunoscuta de administratorul judiciar sau de judecatorul-sindic, peste valoarea-prag, poate solicita in perioada de observatie deschiderea procedurii de faliment a companiei, daca suma nu este achitata in termen de 60 de zile de la recunoasterea creantei.

De asemenea, perioada pentru care creanta certa lichida si exigibila nu a fost achitata a fost redusa de la 90 de zile, cat era prevazuta in vechile reglementari, la 60 de zile, astfel, accesul la justitie este mai facil, a adaugat specialistul.

In schimb, s-a introdus o noua cerinta, prin care debitorul trebuie sa faca dovada notificarii prealabile a organului fiscal competent, in ce priveste intentia de formulare a cererii de deschidere a procedurii insolventei, a continuat aceeasi sursa.

"Dupa depunerea cererii, in cazuri urgente care ar pune in pericol activele companiei, judecatorul-sindic va putea dispune de urgenta, in camera de consiliu si fara citarea partilor, suspendarea provizorie a oricaror proceduri de executare silita a bunurilor debitorului pana la pronuntarea hotararii cu privire la respectiva cerere. Admiterea cererii de deschidere aduce cu sine suspendarea de drept a actiunilor judiciare/extrajudiare sau a masurilor de executare silita pentru realizarea creantelor asupra averii companiei", a declarat asociatul coordonator al Casei de Insolventa Transilvania. 

Prin Legea nr. 85/2014, domeniul de aplicare al reglementarilor a fost largit, potrivit sursei citate, iar sub incidenta acestora intra si Regiile Automone. Astfel, un IMM, in calitate de creditor, poate recurge la formularea unei cereri de deschidere a procedurii insolventei, daca sunt intrunite conditiile legale, a subliniat aceeasi sursa.

Finantarile pot fi acordate in perioada de observatie si reorganizare

Noul Cod al insolventei a introdus pentru prima data un mecanism prin care se creeaza cadrul necesar acordarii de finantari.

"Finantarile vor fi acordate in perioada de observatie si reorganizare pentru desfasurarea activitatilor curente cu acordul adunarii creditorilor. Acestea vor avea prioritate la restituire, creanta lor fiind satisfacuta inaintea creditorilor garantati anteriori deschiderii procedurii", a precizat specialistul CITR.

De asemenea, noua lege a introdus din 28 iunie un nou mecanism de protectie pentru debitorul aflat in procedura insolventei care doreste sa-si continue activitatea. Astfel, acesta nu poate fi impiedicat sa participe la licitatii publice pentru motivul deschiderii procedurii de insolventa, a punctat Vasile Godinca-Herlea.

Mai mult decat atat, au fost clarificate, potrivit specialistului CITR, o serie de aspecte controversate in ceea ce priveste contractele aflate in derulare ale unei companii in insolventa.

"Debitorul are obligatia de a achita contravaloarea serviciilor prestate in termen de 90 de zile, in caz contrar furnizorul va fi indreptatit sa intrerupa furnizarea serviciilor. Termenele contractuale de plata mai mici de 90 de zile se vor modifica in termene de 90 de zile la data deschiderii procedurii", a spus sursa citata.

Potrivit specialistului, daca furnizorul a fost notificat in prealabil despre deschiderea procedurii insolventei si nu isi respecta obligatiile contractuale, atunci va fi sanctionat cu aplicarea unei amenzi judiciare intre 10.000 – 30.000 lei pentru fiecare incalcare a obligatiilor si va raspunde pentru prejudiciile aduse averii companiei. 

De asemenea, o clarificare indelung asteptata, sustine specialistul CITR, s-a produs in ce priveste tratamentul contractelor de leasing financiar. Astfel, in cazul rezilierii contractelor de leasing financiar de catre finantator, acesta va putea opta pentru una dintre urmatoarele variante:

  • transferul proprietatii asupra bunurilor ce fac obiectul contractului de leasing, catre debitor, caz in care finantatorul dobandeste o ipoteca legala asupra acelor bunuri, avand rang egal cu cel al operatiunii de leasing, si este inregistrat la masa credala,
  • recuperarea bunurilor ce fac obiectul material al contractului de leasing, iar finantatorul va fi inregistrat la masa credala in alte conditii. 

Pentru a eficientiza activitatea companiei, sau in situatia in care contractul nu mai poate fi executat, administratorul judiciar va putea cesiona contractele in derulare catre terti, cu conditia ca acele contracte sa nu fi fost incheiate intuitu personae, potrivit prevederilor Codului civil, a continuat specialistul CITR.

Cum se va vota planul de reorganizare?

In ce priveste reorganizarea judiciara, modificari importante au fost facute referitor la categoriile care voteaza planul si modalitatea de calcul a voturilor exprimate, sustine Vasile Godinca-Herlea. In cazul in care sunt cinci categorii, planul se considera acceptat daca cel putin trei dintre categoriile de creante mentionate in programul de plati accepta planul cu conditia ca minimum una dintre categoriile defavorizate sa accepte planul si ca cel putin 30% din totalul valoric al masei credale sa accepte planul. 

In cazul in care sunt trei categorii, planul se considera acceptat in cazul in care cel putin doua categorii voteaza planul, cu conditia ca una dintre categoriile defavorizate sa accepte planul si ca cel putin 30% din totalul valoric al masei credale sa accepte planul.

Daca sunt doua sau patru categorii, atunci planul se considera acceptat daca este votat de cel putin jumatate din numarul de categorii, cu conditia ca una dintre categoriile defavorizate sa accepte planul si ca cel putin 30% din totalul valoric al masei credale sa accepte planul.

Potrivit lui Vasile Godinca-Herlea, creditorii care, direct sau indirect, controleaza, sunt controlati sau se afla sub control comun cu compania pot vota cu privire la planul de reorganizare, sub conditia ca programul de plati sa nu le ofere nicio suma sau sa le ofere mai putin decat ar primi in cazul falimentului si ca orice astfel de plati sa le fie acordate potrivit ordinii de prioritate a creantelor subordinate.

De asemenea, prin noua legislatie a fost creat un mecanism care sa permita distribuirea bunurilor catre creditori, in contul creantelor pe care le detin impotriva averii societatii in insolventa, a declarat specialistul CITR.

"Aceasta va putea avea loc in urma unei propuneri a creditorului, cu obligatia acestuia de a achita toate sumele ce ar fi fost datorate creditorilor aflati pe ordinele de prioritate anterioare, precum si celor de pe aceeasi ordine de prioritate, situatie identica cu cea in care bunul ar fi fost vandut catre un tert. In toate cazurile, pretul bunurilor distribuite creditorilor in contul creantelor nu va fi mai mic decat valoarea stabilita prin raportul de evaluare", a subliniat sursa citata.

Testul creditorului privat

Pentru a asigura mai multe sanse de reusita reorganizarii companiei si pentru a evita atitudinea prea precauta manifestata anterior de creditorul fiscal, noua lege aduce o clarificare bine-venita, sustine Vasile Godinca-Herlea, introducand notiunea "testului creditorului privat".

Noul Cod al insolventei stabileste ca testul creditorului privat reprezinta analiza comparativa a gradului de indestulare a creantei bugetare prin raportare la un creditor privat diligent, in cadrul unei proceduri de prevenire a insolventei sau reorganizare, comparativ cu o procedura de faliment.

Analiza are la baza un raport de evaluare intocmit de catre un evaluator autorizat membru ANEVAR, desemnat de creditorul bugetar si se raporteaza inclusiv la durata unei proceduri de faliment comparativ cu programul de plati propus.

Nu constituie ajutor de stat situatia in care testul creditorului privat atesta faptul ca distributiile pe care le-ar primi creditorul bugetar in cazul unei proceduri de prevenire a insolventei sau reorganizare sunt superioare celor pe care le-ar primi intr-o procedura de faliment.