Decizia LXXII (72)/2007 - lipsa calitatii procesuale a OCPI

In cauzele ce au ca obiect plangerile privind cartea funciara intemeiate pe dispozitiile art. 50 din Legea nr. 7/1996, republicata, ICCJ a considerat, prin Decizia LXXII/2007, ca OCPI nu are calitate procesual pasiva. Desigur ca aceasta decizie are caracter general obligatoriu din data publicarii in MO, insa considerentele care au intemeiat solutia si solutia in sine consider ca sunt gresite.
1) Unele dintre considerentele pe care I.C.C.J. si-a intemeiat solutia sunt, in opinia mea contradictorii.

De altfel, o asemenea încheiere (incheierea de carte funciara s.m.), deşi act administrativ, nu este supusă controlului instanţelor judecătoreşti de contencios administrativ, în condiţiile Legii nr. 544/2004, ci contenciosului administrativ special reglementat prin Legea nr. 7/1996, republicată

cu toate acestea

Or, procedura de înscriere în cartea funciară este guvernată de regulile cuprinse în Legea nr. 7/1996, republicată, şi de actele normative emise în baza ei, iar numai în măsura în care acestea nu prevăd nimic, legea este completată cu dispoziţiile generale în materie necontencioasă prevăzute în Codul de procedură civilă.
De aceea, în raport cu această distincţie făcută de legiuitor, se impune să se reţină că Legea nr. 7/1996, republicată, nu conţine dispoziţii care să confere legitimare procesuală pasivă Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.

In acelasi sens instanta a mai retinut ca

De altfel, pe linia promovării acestei raţiuni deduse din textele de lege aplicabile, prin art. 31 din Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 633/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a birourilor de cadastru şi publicitate imobiliară, s-a subliniat că "activităţii de publicitate imobiliară i se aplică principiile şi regulile specifice prevăzute de lege, care se întregesc cu dispoziţiile art. 331-339 din Codul de procedură civilă".

Asadar, cu toate ca are toate caracterele unei actiuni in contencios administrativ, plangerea impotriva incheierii de CF se judeca intr-o procedura necontencioasa speciala. In afara lipsei de logica, aceasta solutie are si evidente consecinte injuste.
1) Daca OCPI nu are calitate proc. pas. nimeni nu are, intrucat plangerea este indreptata impotriva incheierii de CF. Asadar procedura de judecata a plangerii trebuie sa fie necontencioasa (de altfel cam asta rezulta si din considerentele deciziei).
1a) Cum recupereaza, insa, petentul cheltuielile de judecata, care, uneori, dupa apel si recurs pot fi substantiale, chiar daca nu a angajat aparator ?
1b) Cum se impaca procedura necontencioasa cu "încheierea de înscriere sau de respingere poate fi atacată cu plângere" cand este de esenta ca, idiferent de sediul materiei, in toate procedurile necontencioase se fac cereri nu se promoveaza plangeri.
1c) Cum se impaca procedura necontencioasa cu expresia "contenciosul administrativ special reglementat prin Legea nr. 7/1996", retinut corect de ICCJ ?
2) Cum devine o solutie data intr-o procedura necontradictorie "definitiva si irevocabila" ?
In sfarsit finalul considerentelor este cel putin surprinzator

Mai mult, prevederea de la art. 50 alin. (4) din Legea nr. 7/1996, republicată, potrivit căreia "hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă se comunică din oficiu biroului teritorial", confirmă intenţia legiuitorului referitoare la calitatea Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, în sensul de a nu fi considerat parte în plângerea privind cartea funciară, pentru că altfel nu mai era necesar să se reglementeze obligativitatea de a i se comunica hotărârea, din moment ce dispoziţiile art. 266 alin. 3 din Codul de procedură civilă prevăd că "hotărârea se comunică părţilor".

De fapt art. 266 alin. 3 Cod proc.civ. arata ca "Hotărârea se va comunica părţilor, în copie, în cazul când aceasta este necesară pentru curgerea termenului de exercitare a apelului sau recursului"
Nu pot sa nu ma gandesc ca deciziile ICCJ ar trebui sa fie exemple memorabile de rationamente juridice, ca ar trebui sa le citim cu sfiala academica, mirandu-ne de finetea si profunzimea rationamentelor. Nimic din toate acestea in Decizia LXXII.
Astept.