Impartire de bunuri ale parintilor cu acordul acestora, intre frati

Pentru a analiza situatia, sunt necesare mai multe date. Sunteti doar 2 frati? Imobilele respective au valori aproximativ egale? Parintii mai au si alte bunuri? Imobilele sunt in proprietate comuna?
Teoretic, parintii pot face fratelui dumneavoastra o donatie fara scutire de raport ,o astfel de donatie avand semnificatia unui avans din mostenire. La decesul lor, fratele va raporta donatia, astfel incat apartamentul v-ar ramane dumneavoastra( raport prin preluare : prin luarea din masa succesorală de către moştenitorii îndreptăţiţi la raport a unor bunuri, pe cât posibil de aceeaşi natură şi calitate cu cele care au format obiectul donaţiei, ţinând seama de cotele succesorale ale fiecăruia)
In practica este totusi mai dificil. Parintii pot vinde apartamentul, astfel incat in masa succesorala sa nu mai existe niciun bun la decesul lor. In acest caz, cel obligat la raport va depune la dispoziţia dumneavoastra o sumă de bani care reprezintă diferenţa dintre valoarea bunului donat şi partea din această valoare ce corespunde cotei sale succesorale.De asemenea, prin faptul ca decesul fiecarui parinte se va produce la momente diferite, va trebui sa se tina cont si de sotului supravietuitor.
Nu “orice aranjament inainte de o succesiune este lovit de nulitate absoluta”, partajul de ascendent prin donatie este exceptat, este un asemenea “ aranjament” permis de lege. Este posibil un partaj de ascendent, prin donatie sau testament, iar in cazul dumneavoastra am putea vorbi de partaj de ascendent prin donatie ( avand in vedere faptul ca vor sa treaca pe numele fratelui casa acum,in timpul vietii lor). Insa partajul trebuie sa cuprinda obligatoriu toti descendentii.Daca accepta sa va doneze in acelasi timp apartamentul, eventual cu rezerva uzufructului viager, partajul de ascendent este valabil, nefiind inclus in categoria pactelor asupra unei mosteniri nedeschise. Ratiunea exceptarii : preintampinarea starii de indiviziune intre descendenti.
Daca ar face partajul de ascendent prin testament, acesta isi va produce efectele doar la decesul lor si este posibil sa fie revocat.
Noul Cod Civil : “ Partajul de ascendent
Art. 1.160 Subiecte
Ascendenţii pot face partajul bunurilor lor între descendenţi.
Art. 1.161 Forme
(1) Partajul de ascendent se poate realiza prin donaţie sau prin testament, cu respectarea formelor, condiţiilor şi regulilor prevăzute de lege pentru aceste acte juridice.
(2) Partajul realizat prin donaţie nu poate avea ca obiect decât bunurile prezente.
Art. 1.162 Cuprins
Dacă în partajul de ascendent nu au fost cuprinse toate bunurile moştenirii, bunurile necuprinse se vor partaja conform legii.
Art. 1.163 Ineficacitate
(1) Este lovit de nulitate absolută partajul în care nu s-au cuprins toţi descendenţii care îndeplinesc condiţiile pentru a veni la moştenire, fie în nume propriu, fie prin reprezentare succesorală.
(2) Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică partajului în care nu a fost inclus un descendent care vine la moştenire prin reprezentare succesorală, însă a fost cuprins acela pe care îl reprezintă. “

In concluzie, donatia fara scutire de raport pare cea mai potrivita in siuatia dumneavoastra si cea care corespunde realitatii, deoarece spuneati ca parintii doresc sa ramana proprietari ai apartamentului pana la decesul lor.
Noul Cod Civil : “ Raportul donaţiilor
Art. 1.146 Noţiune
(1) Raportul donaţiilor este obligaţia pe care o au între ei soţul supravieţuitor şi descendenţii defunctului care vin efectiv şi împreună la moştenirea legală de a readuce la moştenire bunurile care le-au fost donate fără scutire de raport de către cel ce lasă moştenirea.
(2) În lipsă de stipulaţie contrară din partea donatorului, cei menţionaţi la alin. (1) sunt obligaţi la raport numai dacă ar fi avut vocaţie concretă la moştenirea defunctului în cazul în care aceasta s-ar fi deschis la data donaţiei.
Art. 1.147 Scutirea de raport a renunţătorului la moştenirea legală
(1) În caz de renunţare la moştenirea legală, descendentul sau soţul supravieţuitor nu mai are obligaţia de raport, putând păstra liberalitatea primită în limitele cotităţii disponibile.
(2) Prin stipulaţie expresă în contractul de donaţie, donatarul poate fi obligat la raportul donaţiei şi în cazul renunţării la moştenire. În acest caz, donatarul va readuce la moştenire numai valoarea bunului donat care depăşeşte partea din bunurile defunctului la care ar fi avut dreptul ca moştenitor legal.
Art. 1.148 Persoanele care pot cere raportul donaţiei
Dreptul de a cere raportul îl au numai descendenţii şi soţul supravieţuitor, precum şi, pe cale oblică, creditorii personali ai acestora.”

N-am avut nici cea mai mica intentie sa ofensez pe cineva, dimpotriva, si imi cer scuze daca interventia mea a fost interpretata astfel. Acesta este un forum unde se face un schimb de opinii si il urmaresc cu interes din dorinta de a invata de la fiecare cate ceva. Ma exprim rar si cu multa emotie, deoarece inteleg anumite lucruri sub aspect teoretic ( sau, cel putin cred ca le inteleg...), fara sa le “simt” sub aspect practic.
Pornind de la cele scrise de utilizator – parintii vor “sa treaca casa pe numele fratelui” care “ este de acord cu aceasta imparteala”, am dedus animus donandi, am inteles ca nu intentioneaza sa vanda casa unuia dintre copii, nu vor sa primeasca un pret. Intr-o “traducere libera” s-ar putea spune asa “ tie,X, iti dam casa acuma, iar tie,Y, iti vom lasa apartamentul dupa decesul nostru”.
Solutia partajului de ascendent prin donatie ar fi posibila daca parintii nu inteleg prin a dori sa ramana apartamentul pe numele lor in sensul de a-l putea vinde, ci in sensul de a se folosi de el si de a fi siguri ca nici celalalt fiu nu il va putea vinde cat timp ei traiesc, ceea ce s-ar asigura prin rezerva uzufructului. M-am gandit ca parintii ar putea lua in considerare aceasta varianta.
Vanzarea casei catre unul dintre frati, cu rezerva uzufructului, ar intra sub incidenta art.1091 alin.(4) “ Până la dovada contrară, înstrăinarea cu titlu oneros către un descendent ori un ascendent privilegiat sau către soţul supravieţuitor este prezumată a fi donaţie dacă înstrăinarea s-a făcut cu rezerva uzufructului, uzului ori abitaţiei sau în schimbul întreţinerii pe viaţă ori a unei rente viagere. Prezumţia operează numai în favoarea descendenţilor, ascendenţilor privilegiaţi şi a soţului supravieţuitor ai defunctului, dacă aceştia nu au consimţit la înstrăinare.”
De asemenea, ar presupune un transfer de bani, iar daca celalalt frate apare ca declarant in act, confirmand faptul ca vanzarea este reala ( adica este o transmisiune cu titlu oneros,nu cu titlu gratuit), renunta implicit la dreptul de a cere aplicarea prezumtiei de donatie deghizata. Fratele “cumparator” nu are cum sa renunte la mostenirea parintilor cat timp acestia sunt in viata, aceasta renuntare ar fi nula absolut, intrand sub incidenta art.956. Ceea ce inseamna ca este posibil sa aiba pretentii asupra apartamentului dupa deschiderea succesiunii, ca singurul bun ramas in masa succesorala. Or, din cate am inteles, ei tocmai asta incearca sa evite. De acea am sugerat donatia casei, fara scutire de raport, in acest moment. Adica un avans din mostenire catre unul dintre cei doi descendenti.